ULTIMUL ARTICOL
Primăvara este momentul cel mai bun să plantăm și să semănăm! Credem că și la oraș putem crește legumele, florile, pomii și arbuștii de care să ne bucurăm pentru un sezon sau pentru ani buni de acum încolo. Vino alături de noi să învățăm cum să aplicăm principiile permaculturii în
Joi, 27 februarie vă așteptăm la lansarea volumului de poezie Orlando Postuman (frACTalia, 2022) de Nóra Ugron și la proiecțiile de scurtmetraje de colectiva just wondering… din România. Ușile se deschid la 19:00, evenimentul începe la 19:30 în Queer Cafe (str Sciusev 103). Seara începe cu o discuție despre Orlando
Discuție publică: Cum susținem viața în timpul războiului? Perspective dinspre stânga despre pace. Unde? Zpațiu, Casa Zemstvei, str. Șciusev 103, Chișinău Cînd? 26 februarie, 18.30. Discuția se va desfășura în limba engleză Cum susținem viața în timpul războiului? Distrugere, adaptare și luptele din jurul muncii de îngrijire, prezentare de Oxana
ALTE ARTICOLE RECENTE
Institutul pentru Solidaritate Socială și Friedrich-Ebert-Stiftung Romania organizează pe 9 octombrie, între orele 10.00-11.30 o discuție cu economistul Jason Hickel, autor, între altele, a cărții ”Diviziunea. Scurt ghid despre inegalitatea globală și soluțiile sale” (Editura Idea, 2019, traducere în limba română de Ovidiu Țichindeleanu). Tema discuției: Inegalitate și descreștere –
În întreaga lume, cooperativele întrunesc aproximativ 800 de milioane de membri în peste 100 de țări și oferă 100 de milioane de locuri de muncă. Spectrul acestora acoperă multe domenii, de la finanțe și locuințe, până la agricultură. În Canada fiecare al treilea cetățean este membru al unei cooperative. În
Săptămâna trecută v-am tot bătut la cap despre distrugerile fără precedent din Basarabia. Am scris şi în Libertatea. Ideea centrală: tot ce s-a construit după război ca bun public, spaţiu cultural şi de agrement, bun comun, acum este distrus de o manieră radicală. Cinematografe transformate în crâșme, închise sau distruse.
La ultimele 3-4 cicluri de alegeri una din cele mai controversate (și mai bizare) discuții este cea despre votul ”diasporei”. Polemica politicienilor și a alaiurilor de presă ce-i deservesc nu este, așa cum ne-am aștepta, despre modul în care am putea asigura cele mai bune condiții pentru ca cetățenii moldoveni
Recunosc că uneori mă simt contrariat. Există momente în care înțelegi ce se întîmplă și momente în care totul este atît de complicat sau informațiile parcelare vin de peste tot în același timp așa încît nu îți rămîne decît să iei act de ele și să aștepți ca lucrurile să
Întrebarea pe care poţi să ţi-o pui după ce ai terminat de citit cartea lui Robert Adam, Două veacuri de populism românesc (Bucureşti, Humanitas, 2018, 294 p.), care prelungeşte teza de doctorat în ştiinţe politice susţinută în 2016 la Universitatea Liberă din Bruxelles, este următoarea: care guvernare, care mişcare politică
Joi, 10 septembrie, între orele 19.00-20.30 vă invităm la prezentarea publică ”Istorie locală în context internaţional: strategii decoloniale în artele vizuale şi sectorul cultural” de Ovidiu Țichindeleanu [RO]. Pornind de la o introducere despre prezenţa internaţională a artiştilor contemporani din Moldova, vom discuta cîteva exemple de răsturnare a raporturilor de
Vă prezentăm o poveste activistă pentru copii, care urmărește aventurile unei fetițe – Alexandra – și ale prietenilor săi Marius și Ani în Chișinăul anului 2050. Această carte conține, de fapt două povești în una. Pe de o parte e vorba de povestea fetiței Alexandra care trăiește în 2050 și
Serviciul de transport public din Chișinău asigură 60% din toate călătoriile motorizate din oraș, înregistrând în jur de 163 de milioane de pasageri anual. În contextul menținerii prețului din 2009 per călătorie la nivelul de doi lei la troleibuz și trei lei la autobuz, decalajul dintre costuri şi venituri creşte
Ideea de a depăși perioada tranziţiei, care a făcut atât de multe pagube, nu este clar articulată. Ea este subconştientă. Evident, mai este un drum lung până la realizarea acestui vis, care poate rămâne doar un vis. A sosit timpul potrivit pentru lustrație şi pentru ca cei care au condus
Format pe plan global din aproape 40% dintre cei cu vârstă de muncă, precariatul a devenit cea mai activă clasă socială. Pandemia actuală scoate în evidenţă toate problemele şi riscurile la care suntem supuşi. Precaritatea devine cel mai mare flagel al societăţii contemporane. Dar ce este ea? Precaritatea, după cum
Pandemia Covid-19 nu a făcut decît să amplifice și să exacerbeze problemele orașului. Hiperdezvoltarea în centrul orașului și subdezvoltarea în cartierele periferice, automobilo-centrismul, insuficiența crescîndă a infrastructurii urbane de socializare, recreere, sport și activități culturale, inegalitățile economice și cele de acces la infrstructură urbană, dispariția accelerată a spațiilor verzi în
