ULTIMUL ARTICOL
Invităm publicul larg să participe la seria de prezentări urmate de discuții despre relația între artă și conflict – Puncte Comune, cu Shoghakat Mlke-Galstyan – coregrafă și manager cultural (Armenia), Yulia Kostereva – artistă și curatoare (Ucraina), Bojan Djordjev – producător de teatru (Serbia) și invitații locali: Vitalie Sprînceană –
Locație: Galeria PlaiPerioada: 16 iulie – 1 august 2025Vernisaj: miercuri, 16 iulie, ora 18:00 Intrarea la expoziție este gratuită Galeria Plai vă invită la expoziția «GradinaUrzică» a artistei Tatiana Fiodorova-Lefter — o cercetare artistică a legăturii sublime, dar subestimate, dintre om și natură în contextul unei transformări urbane și tehnologice accelerate. Proiectul subliniază necesitatea
– scroll down for English – RO / Edu-Art 2025: Puncte Comune – un ciclu de ateliere despre relația între artă și conflict, facilitate de Shoghakat Galstyan [AM], Yulia Kostereva [UA] și Bojan Dordev [RS] – apel de participare înregistrează-te aici Invităm studenții, artiștii emergenți și toți cei interesați de rolul artei în consolidarea păcii și a încrederii, de
ALTE ARTICOLE RECENTE
Pe 6 martie 2023, un grup de deputați a înregistrat un proiect de lege cu privire la transmiterea cu titlu gratuit al blocului nr. 2 al Bibliotecii Naționale către Mitropolia Basarabiei. Blocul nr. 2 al Bibliotecii Naționale este amplasat în Chișinău, pe str. 31 August 1989, nr. 78. Clădirea este
Eda Gunaydin Acest articol discută mișcările de eliberare a femeilor kurde din Rojava, o regiune administrativă autonomă din nord-estul Siriei (NES). Aceste femei argumentează că pentru a pune capăt războiului este nevoie de o disoluție a sistemului statului-națiune. Mișcările kurde de eliberare a femeilor oferă o soluție pentru a pune
Dorina ROȘCA, Le grand tournant de la société moldave. « Intellectuels » et capital social dans la transformation post-socialiste, Paris: Presses de l’Inalco, 2019, p 359. Cartea Dorinei Roșca propune un studiu de sociologie (istorică și economică) a intelectualilor în Republica Moldova în epoca socialistă târzie și în perioada de „transformare
Acordurile de la Minsk au fost concepute pentru a atenua conflictul din Donbas, dar au devenit nule după invazia Rusiei în Ucraina. Wolfgang Sporrer, un diplomat care a fost implicat în negocierea acordurilor a vorbit într-un interviu pentru Jacobin de ce au eșuat acordurile și ce șanse are diplomația de
Pe fundalul războiului declanșat împotriva Ucrainei, Rusia își întărește controlul autoritar acasă. La sfârșitul lunii noiembrie 2022, Rusia a criminalizat de facto „propaganda LGBT”, supunând orice mențiune despre „valori netradiționale” la pedeapsa prin lege. Homofobia sancționată de stat, alături de ortodoxismul conservator și autoritarismul paternalist, este un pilon esențial în
Vineri, 3 februarie, parlamentul a adoptat cîteva modificări la Codul Penal ”în vederea ajustării cadrului normativ în domeniul asigurării securității de stat, la situația operativă reală pe palierul combaterii riscurilor și amenințărilor, generate de acțiunile informativ-subversive ale serviciilor speciale străine în raport cu Republica Moldova”. Scopul declarat al modificărilor este
Ilia Budraitskis Un articol al lui Ilya Budraitskis despre modurile în care decolonizarea devine o armă și de ce rușii trebuie să se decolonizeze singuri. De la declanșarea invaziei Ucrainei, apelul la “decolonizarea” Rusiei a devenit nu doar una dintre cele mai populare lozinci politice, ci și una dintre cele
Tibor T. Meszmann, András Juhász Importul de forță de muncă din Serbia nu a fost niciodată mai ușor de făcut. Canalele de recrutare, însă, nu sunt administrate sau monitorizate public. În condițiile în care informațiile false abundă și în care numeroși și diverși actori sunt interesați să profite de pe
Céline Cantat După așa-zisa “criză a migrației” din 2015, premierul ungar Viktor Orbán a devenit o figură-cheie a unei drepte europene ultraconservatoare și iliberale (1). Politica lui Orban este ancorată în poziții virulente anti-imigrație și în discursuri feroce care vizează Uniunea Europeană (UE), văzută ca fiind incapabilă să “protejeze Europa
Anastasiya Ryabchuk Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022 i-a luat prin surprindere pe majoritatea ucrainenilor. Multă lume a crezut că este vorba de un soi de neînțelegere care ar putea fi rezolvată prin negocieri ale liderilor politici în câteva zile sau săptămâni. Persoanele
Luni, 23 ianuarie, 2023, ora 19:00 de Ziua Internationala a Comemorarii Holocaustului Viitorul Memoriei si Baricada prezinta: proiectia documentarului Gesturi de Rezistenta, urmata de o discutie cu regizoarea, Olga Stefan, si istoricul Mihai Burcea. Gesturi de rezistență (2019, 61min) aduce laolaltă mărturiile personale de rezistență antifascistă, în diferite forme, ale
Oksana Dutchak Odată cu declanșarea invaziei rusești în Ucraina, în februarie 2022, aproximativ 7,8 milioane de ucraineni au fugit în țările europene[1], căutând siguranță peste hotare.[2] Conform raportului UNHCR Regional Intentions, aproximativ 87% dintre persoanele refugiate din Ucraina sunt femei și copii.[3] O recalculare a rezultatelor raportului ne permite o
