activism RECENTE

Nimeni nu-și părăsește casa de bunăvoie. Un apel de Ziua Refugiatului

La sfîrșitul anului 2022, a fost înregistrat un număr de aproape 110 milioane de persoane care au fost nevoite să își părăsească locuințele. Dintre ele, cel puțin 27 milioane de persoane sînt refugiați  – echivalentul populației Australiei. 

Salutăm modul în care societățile europene, inclusiv cea moldovenească, și-au deschis ușile în fața milioanelor de refugiați ucraineni.
La moment pe teritoriul Republicii Moldova se află aproape 110 000 persoane refugiate din Ucraina. Totuși, doar 4500 dintre ele au obținut statutul de protecție temporară, adică doar aproximativ 4 %.

Situația celorlalte 96 % de persoane refugiate este incertă, mai ales din perspectiva Deciziei nr.68 din 10 mai 2023 a Comisiei pentru Situații Excepționale care limitează drepturile persoanelor strămutate, inclusiv dreptul la muncă, dreptul la educație, dreptul la protecție legală, dreptul la protecție socială și medicală. 

În același timp, nu putem să nu observăm că societățile europene, inclusiv cea moldovenească, nu și-au deschis ușile pentru toate grupurile de refugiați. 

Segregarea refugiaților romi ucraineni în Republica Moldova la punctele de trecere a frontierei, în centrele de refugiați, la accesul la servicii și protecție încă rămîne o realitate de care ne e rușine. 

De asemenea, răspunsul diferențiat la fluxurile de refugiați al țărilor europene a creat percepția rezonabilă că ar exista o ierarhie a refugiaților, în cadrul căreia unele grupuri de refugiați sînt tratate mai bine iar altele mai rău (evident, refugiații nu au nici o vină pentru acest tratament diferențiat). 

Astfel, în timp ce Europa face eforturi considerabile și lăudabile pentru a integra refugiații ucraineni, mii de refugiați sirieni, pakistanezi, libieni, afganezi încă se îneacă în apele Mării Mediterane încercînd să ajungă în Europa. Ei tot fug de războaie, sărăcie, violențe. 

Alte mii de persoane refugiate nu sunt lăsate să intre în UE la granița dintre Polonia și Belarus. 

Mai mult, autoritățile naționale ale statelor europene, împreună cu unele instituții supranaționale ale UE – cum este Agenția Frontex – nu doar că nu permit persoanelor refugiate accesul pe teritoriul UE, dar și intimidează voluntarii și organizațiile care ajută refugiații în Letonia, Polonia, Italia, Grecia, Spania, Croația, Malta, Franța, Elveția, Marea Britanie etc

Această criminalizare a efortului umanitar nu doar că lipsește persoanele refugiate de sprijinul necesar dar și fragilizează eforturile și energia societăților europene de a trăi și activa în conformitate cu valorile universale ale solidarității și ajutorului dezinteresat pentru persoanele aflate în dificultate. 

Respingem ierarhia și tratamentele diferențiate ale refugiaților. Fiecare persoană refugiată, indiferent de etnie, gen, culoare a pielii, țară de origine, convingeri ori statut trebuie să beneficieze de un tratament demn și respectuos și să aibă acces la protecție. 

La nivel global, resursele alocate pentru asistență pentru persoane refugiate sînt insuficiente. La moment (iunie 2023), au fost alocate doar 22 % din necesitățile de resurse pentru refugiați pentru acest an.
Această cifră este și mai mică în cele mai sărace țări ale lumii – doar 6.8 % în Iordania,  11 % în Siria,  13 % în Uganda și 15 % în Chad. 

Totodată, conform organizației Salvați Copii, 14 țări care găzduiesc mai mult de jumătate din populația de refugiați a lumii, plătesc pentru deservirea datoriilor externe sume de bani care ar fi suficiente pentru a acoperi cheltuielile de educație a copiilor refugiați pentru 5 ani înainte. Aceste datorii trebuie iertate. Educația copiilor refugiați ar trebui să aibă prioritate în fața dobînzilor creditorilor. 

De Ziua Mondială a Persoanelor Refugiate, marcată anual pe 20 iunie,  condamnăm violența, persecuția și războiul care forțează milioane de femei, bărbați și copii să-și părăsească casele și punem în valoare curajul, puterea și determinarea acestora de a căuta refugiu..

Chemăm societățile și statele, inclusiv statul Republica Moldova:

Să contribuie la legalizarea migranților și refugiaților.

– Să facă accesibile dreptul la locuințe sociale, educație, sănătate, sprijin și asistență legală, dreptul la reședință, dreptul la muncă și protecție socială, dreptul la un mediu sănătos pentru toate persoanele, indiferent de statutul lor migrațional. 

– Să ofere refugiaților nu doar dreptul la muncă ci și drepturi la locul de muncă, adică dreptul la condiții de muncă sigure, remunerare egală pentru muncă de valoare egală și protecție socială. De asemenea, autoritățile naționale trebuie să asigure și să respecte drepturile refugiaților la asociere, inclusiv în sindicate, și la negocieri colective. 

– Să creeze servicii publice accesibile pentru comunitățile de migranți și refugiați. 

– Să aloce fonduri pentru a asigura coeziunea socială a societăților gazdă și a comunităților de refugiați. 

– Să reconstruiască și amenajeze clădirile nefolosite pentru a caza persoane fără adăpost

Să realoce bani, atît din fonduri locale cît și din fonduri internaționale pentru sisteme de sănătate, educație, îngrijire a copiilor, centre și servicii comunitare, asistență psihologică și servicii de suport pentru persoanele care au supraviețuit abuzuri și violență. 

Să înceteze criminalizarea sprijinului umanitar pentru refugiați și migranți manifestată prin intimidarea ONG-urilor și activiștilor care prestează servicii pentru refugiați. 

Să sporească fondurile de asistență pentru refugiați și persoanele vulnerabile din societățile gazdă. 

Sprijină redacția Platzforma pe Patreon!
Become a patron at Patreon!

Despre autor

Platzforma Redacția

1 Comentariu

Lasa un comentariu