RECENTE

Declarație Publică cu privire la revizuirea Dispoziției Nr. 68 din 10 mai a Comisiei pentru Situații Excepționale cu privire la persoanele refugiate din Ucraina

[versiunea în limba engleză a Declarației poate fi accesată aici]

Președinției Republicii Moldova
                                                                                     Parlamentului Republicii Moldova
                                                                                     Guvernului Republicii Moldova
Comisiei pentru Situații Excepționale

Declarație Publică cu privire la revizuirea Dispoziției Nr. 68 din 10 mai a Comisiei pentru Situații Excepționale cu privire la persoanele refugiate din Ucraina

Chişinău, 13 mai 2023

Organizațiile Societății Civile semnatare își exprimă îngrijorarea în legătură cu emiterea dispoziției nr.68 din 10 mai 2023, a Comisiei pentru Situații Excepționale (în continuare CSE).

Constatăm cu îngrijorare faptul că, începând cu data de 15 mai 2023, vor fi  abrogate mai multe prevederi ale dispozițiilor anterioare ale CSE cu privire la regimul special de aflare în Republica Moldova a persoanelor refugiate  din Ucraina, care nu au aplicat pentru obținerea protecției temporare.

Dispoziția nr.68 emisă de către CSE, va avea ca efect încălcarea mai multor drepturi ale persoanelor refugiate, precum:

  • Dreptul de aflare în RM pe perioada stării de urgență și până la 90 de zile după expirarea stării de urgență.

Prin subpunctul 5.4. din Dispoziție a fost abrogat pct. 12 din Dispoziția nr. 21 din 18 mai 2022, astfel, începând cu data de 15 mai 2023, persoanele refugiate din Ucraina care nu au obținut o formă de protecție sau un alt drept de ședere se vor putea afla pe teritoriul Republicii Moldova doar pe o perioada ce nu depășește 90 de zile. În acest sens, dispoziția nr. 68 va crește gradul de vulnerabilitate a persoanelor refugiate în Republica Moldova din cauza războiul din Ucraina.

Această decizie va afecta negativ activitatea Inspectoratului General pentru Migrație, care se va afla în incapacitate să proceseze numărul crescând de cereri, sporind riscul de sancționare a persoanelor pentru ședere ilegală, doar pentru că nu au reușit să obțină un statut, deși manifestă voință. Iar în lipsa unui mecanism eficient de gestionare a cazurilor de nerespectare a termenului de 90 zile, se creează premise pentru încălcarea drepturilor la trecerea frontierii.

În consecință, există riscul întemeiat că refugiații cu termenul de ședere expirat și fără un statut legal în Moldova, întorcându-se în Ucraina pentru o scurtă perioadă de timp (din diverse motive, inclusiv, medicale, de documentare, muncă etc.) se vor confrunta cu îngrădirea dreptului de intrare și aflare pe teritoriul Moldovei – astfel încălcându-se dreptul la viață, care este un drept absolut.               

Monitorizarea implementării mecanismului de acordarea a protecției temporare și altor forme de azil denotă existența lacunelor și eficiență redusă la etapa actuală, condiționate de cerințele riguroase și imposibil de conformat pentru un șir de categorii de persoane strămutate cu privire la înregistrarea statutului de protecție temporară sau solicitare a altor forme de azil.

Pentru refugiații care  locuiesc în zonele rurale, îndepărtate de autoritățile publice locale, pentru persoanele din grupurile vulnerabile (vârstnici, persoane cu nevoi speciale, romi și alte grupuri vulnerabile) impunerea unor condiționalități de prezentare a documentelor, în special celor de confirmare a reședinței, în vederea primirii statutului de protecție temporară, este o povară, creată independent de voința acestora. 

Toate aceste condiții vor genera situații de ședere ilegală pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată, imposibilitatea de a se întoarce acasă din cauza războiului va crește gradul de vulnerabilitate a acestora, precum și riscul de a deveni victime ale actelor de corupție și infracționalitate organizată.

  • Dreptul la muncă fără obținerea permisului de ședere provizoriu și fără obligativitatea achitării salariului mediu pe economie.

Cu referire la pct. 5.2. din Dispoziția nr. 68 a fost abrogat pct. 7 din Dispoziția CSE nr. 4 din 1 martie 2022. În consecință, persoanele refugiate din Ucraina nu se vor mai putea angaja și nu vor putea lucra fără obținerea dreptului de ședere provizorie.

Până în prezent această prevedere reprezenta temeiul legal pentru angajarea persoanelor refugiate din Ucraina. Această prevedere limitează dreptul la muncă și îngrădește dreptul persoanelor la o viață decentă, întrucât persoanele angajate în baza acestei derogări riscă să-și piardă locul de muncă pentru că nu vor mai îndeplini condițiile legale pentru angajare.

Totodată, prin subpct.5.6 din Dispoziție a fost abrogat pct.13 din Dispoziția nr. 21 din 18 mai 2022, respectiv, angajatorii nu vor mai putea angaja persoane refugiate pe un salariu mai mic decât salariul mediu pe economie, care în 2023 este de 11 700 MDL. Persoanele angajate anterior cu un salariu mult sub salariul mediu riscă să fie concediate sau să fie angajate informal, elementar pentru că angajatorii nu vor dori să achite un salariul mediu pe economie, în condițiile în care pot angaja un moldovean cu salariul minim.

Abrogarea acestei prevederi normative va restricționa accesul la muncă și, prin urmare, la respectarea vieții private și demnității umane a refugiaților, dreptul de a se dezvolta în cercul lor de interese, crescînd povara financiară a statului în asigurarea unui trai decent.

  • Dreptul de obținere a permisului de ședere provizoriu fără prezentarea certificatului de cazier judiciar și fără achitarea taxei de stat.

Prin subpct. 5.3. din Dispoziție a fost abrogat pct. 17 din Dispoziția nr. 14 din 14 aprilie 2022. Astfel, persoanele refugiate din Ucraina nu mai pot solicita dreptul de obținere a permisului de ședere provizoriu fără prezentarea cazierului. Iar abrogarea pct. 14 din Dispoziția nr. 21 din 18 mai 2022, prin subpct.5.1 din Dispoziție, obligă persoanele refugiate din Ucraina să achite taxa de stat în mărime de 1400 MDL pentru obținerea permisului de ședere provizoriu. Iar, în condițiile lipsei de resurse financiare suficiente pentru a acoperi cel puțin nevoile minime, persoanele refugiate nu vor putea acoperi aceste cheltuieli și respectiv nu vor putea obține permisul de ședere provizoriu.

În același timp, refugiații care sunt deja angajați în baza dispoziției anterioare care le permitea să se angajeze fără obținerea permisului de ședere, se vor confrunta cu o barieră suplimentară, fiind nevoiți să solicite certificatul de cazier judiciar de la Ambasadei Ucrainei în Moldova, care este suprasolicitată și să achite 1400 MDL taxa de stat.

  • Dreptul de ședere provizorie în scop de muncă fără prezentarea vizei de lungă ședere pentru străinii care sunt membrii de familie ai cetățenilor ucraineni și apatrizilor recunoscuți de către autoritățile din Ucraina.

Prin subpct.5.7. din Dispoziție a fost abrogat pct. 16 din Dispoziția nr. 28 din 24 iunie 2022. Prin urmare, începând cu data de 15 mai, cetățenii țărilor terțe care sunt membri de familie ai cetățenilor Ucrainei și se află în RM vor putea obține dreptul de ședere provizorie în scop de muncă doar în baza vizei de lungă ședere.

  • Dreptul de ședere provizorie în scop de studii fără prezentarea actului ce confirmă mijloacele de întreținere.

Prin  subpct.5.8 a fost abrogat pct. 13 din Dispoziția nr. 30 din 13 iulie 2022. În consecință, persoanele refugiate din Ucraina se pot înmatricula la studii superioare în baza obținerii dreptului de ședere provizoriu în scop de studii și doar prin demonstrarea mijloacelor de întreținere.

Modificările menționate anterior vizează toate persoanele refugiate din Ucraina care nu au aplicat și nu beneficiază de o formă de protecție în Moldova. Menționăm că până în prezent doar aproximativ 3% (3640 persoane) din numărul total de persoane refugiate din Ucraina (107 645 persoane) au aplicat [1] pentru protecția temporară, dintre care doar 1894 de persoane au obținut statutul de beneficiar al acestei forme de protecție [2]. Adică, aceste prevederi vor afecta drepturile fundamentale ale aproximativ 97% din persoanele refugiate din Ucraina..

Înțelegem că dispoziția nr. 68 din 10 mai a CSE face parte din efortul autorităților de ”convingere” a persoanelor refugiate să aplice la mecanismul de protecție temporară. Totuși, în contextul în care mecanismul de protecție temporară este deficitar – limitarea dreptului de aflare pe teritoriul RM și de angajare în câmpul muncii, precum și garantarea acestor drepturi doar pentru beneficiarii de protecție temporară – nu reprezintă o măsură justă și echitabilă.

Reiterăm că potrivit Raportului cu privire la implementarea mecanismului de protecție temporară în Republica Moldova [3], s-a constatat că dincolo de accesibilitatea și problemele tehnice de funcționare a platformei web pentru înregistrarea la Protecția Temporară, cea mai mare dificultate cu care se confruntă persoanele refugiate ține de confirmarea domiciliului în RM. Prin urmare, 47% din respondenți nu au depus cereri de acordare a statutului de protecție temporară din motiv că la moment întâmpină dificultăți în procesul de confirmare a domiciliului. În același timp, dintre cei ce intenționează să aplice la mecanismul dat (67%), 63% întâmpină dificultăți în procesul confirmării unui domiciliu. Mai mult decât atât, până în prezent nu sunt funcționale echipele mobile pentru a garanta accesul la protecție temporară pentru cele mai vulnerabile categorii de refugiați.

Comisia pentru Situații Excepționale invocă drept temei pentru abrogarea acestor prevederi revenirea la cadrul obișnuit de reglementare a regimului străinilor. Considerăm că revenirea la cadrul obișnuit de reglementare a regimului străinilor nu poate avea o justificare adecvată ținând cont de faptul că circumstanțele  care au determinat inițial adoptarea acestor derogări în prezent nu s-au schimbat. În continuare persistă războiul Rusiei împotriva Ucrainei și în continuare zilnic pe teritoriul RM se refugiază persoane din Ucraina.

Prin urmare, persoanele care continuă să se refugieze în RM nu vor beneficia de o protecție specială de acomodare. Astfel, din momentul traversării, intrării, șederii sau a ieșirii de pe teritoriul și până la obținerea statutului de protecție temporară, persoanele vor fi limitate în drepturi și vor fi tratate conform cadrului legal general cu privire la străini.

Dispoziția nr. 68 emisă de către CSE face să neglijeze această realitate obiectivă și să încalce drepturile refugiaților, precum și principiul proporționalității, echității și securității juridice. Nu poți asigura securitatea raportului juridic, atunci când efectele unei dispoziții care limitează drepturile persoanelor refugiate din Ucraina intră în vigoare în doar 4 zile de la data publicării. Nu poți asigura echitatea legii atunci când aflarea persoanelor refugiate dintr-o țară în plin război este reglementată prin prisma cadrului legal general de aflare a străinilor, ce creează riscuri reale pentru viața și integritatea acestora. „Asocierea statutului persoanelor refugiate din Ucraina cu statutul străinilor determină un tratament inechitabil, având în vedere riscurile la care primii sunt supuși și condițiile pentru care aceștia au părăsit țara de origine.” [4]

În acest context, dispoziția nr. 68 a CSE vine într-o perioadă în care atestăm un regres în ceea ce privește asigurarea respectării și protecției drepturilor persoanelor refugiate în Moldova din cauza războiului din Ucraina.      

În vederea asigurării refugiaților din Ucraina cu condiții și pârghii suficiente pentru asigurarea drepturilor fundamentale și securității acestora, în virtutea considerentelor expuse mai sus, organizațiile semnatare solicită:

  1. Suspendarea acțiunii prevederilor punctului 5 al Dispoziției nr. 68 a Comisiei Situații Excepționale.
  1. Inițierea unui proces larg de consultări publice, cu participarea autorităților statului, a organizațiilor internaționale umanitare, a organizațiilor și inițiativelor locale care desfășoară activități legate de persoanele refugiate din Ucraina, a persoanelor refugiate pentru identificarea dificultăților pe care le întâmpină persoanele refugiate în procesul de aplicare pentru Protecția Temporară și altor forme de azil, precum și elaborarea unui proces de eliminare a acestor bariere.

         Semnatari:

  1. Centrul pentru Politici, Inițiative și Cercetări PLATFORMA
  2. Comunități Active pentru Democrație Participativă (CADP)
  3. Centrul pentru Politici și Reforme (CPR)
  4. Platforma Femeilor Rome ”ROMNI”
  5. Coaliția pentru Incluziune și Nediscriminare
  6. Inițiativa Civică “ Moldova pentru Pace”
  7. AO Primăria Mea

 

Lista semnatarilor este deschisă. 
Organizațiile care doresc să se alăture acestui apel ne pot scrie pe adresa ao.platforma@gmail.com


REFERINȚE:

[1] https://data.unhcr.org/en/country/MDA

[2] Pagina de fb a Inspectoratui General pentru Migrație, publicat pe data de 11 mai https://www.facebook.com/migratieMDA/posts/pfbid0YMcBVDCxVvkiECEruyXQhFK5MUrGU6gmtAuyf7MS9aHcj7qgxSGRt4Wy7eBQr6v7l

[3] Ukraine Situation – Moldova : Quick Assessment on the Implementation of the Temporary Protection in Moldova: Key Findings and Recommendations: https://data.unhcr.org/en/documents/details/99722

[4] Oficiul Avocatului Poporului, Raportul nr. 3 privind monitorizarea respectării drepturilor persoanelor refugiate, în contextul conflictului armat din Ucraina, pentru perioada august-decembrie 2022, pag. 11.
Legătură: http://ombudsman.md/alaturi-de-ucraina/initiativele-oficiului-avocatului-poporului/raport-privind-monitorizarea-respectarii-drepturilor-strainilor-din-ucraina/

Despre autor

Platzforma Redacția

Lasa un comentariu