ULTIMUL ARTICOL
Alina Ponomariov x ȚOLOpening: 19.12, 19:00. Pierced with nails, wrapped in wire, drowned up to the trunk in cement, strangled with lights, transformed into decorative props for chic cafés. While still alive, they are mutilated in order to become concrete pillars. Today, the hanging of information boards takes the place
Unde: Cineplex Loteanu.Cînd: Vineri, 19 decembrie, ora 18.40 Într-un sat mic din Republica Moldova, Elena, în vârstă de 42 de ani, duce o viață dublă. Pe de-o parte, este o simplă femeie de la țară – crește animale, lucrează în grădină și merge la piață – sub privirea severă a
Amprente. Veaceslav Fisticanu și elevii – expoziție de artă vizualăSâmbătă, 29 noiembrie 2025, ora18:00 – vernisaj4 decembrie 2025 – 28 februarie 2026, ora 16:00-20:00(program de vizitare în zilele de joi și sâmbătă)Zpațiu (Casa Zemstvei, str. Al. Șciusev 103, Chișinău) Dragi prieteni, vă invităm pe 29 noiembrie 2025, la ora 18:00, la deschiderea expoziției „Amprente. Veaceslav Fisticanu și
Alătură-te sâmbătă, 8 noiembrie 2025, la Marșul de Solidaritate cu Palestina! În timp ce ocupația continuă și rezistența crește, haide să ne unim vocile pentru
Campania ELBIT OUT! România s-a lansat pe 5 octombrie la București, cu o dezbatere publică privind complicitatea continuă a guvernului român cu genocidul din Palestina,
Pe 7 octombrie 2023, ziua pe care ONU o marchează ca început al genocidului din Gaza, Netanyahu a rostit în direct la televizor un discurs
ALTE ARTICOLE RECENTE
ARTICOLE: Immanuel Wallerstein, The ANC and South Africa: The Past and Future of Liberation Movements in the World-System (1997). Un articol mai vechi al lui Wallerstein în care acesta meditează asupra limitelor mișcărilor de emancipare națională pe exemplul Congresului Național Sud-African. Compromisurile pe care le-a făcut CNA în materie de
[label shape=”” type=””] Victoria Stoiciu [/label] În timp ce politicienii de la Bucureşti văd unirea cu Republica Moldova ca un posibil proiect de ţară, iar majoritatea populaţiei se declară favorabilă unui proiect unionist, lucrurile stau cu totul altfel în Republica Moldova. Procentajul celor ce îşi doresc unirea nu a
[label shape=”” type=””] Vitalie Sprînceană [/label] O fantomă bântuie prin spațiul public moldovenesc: cea a fascismului. Etichetele ”fascism”, ”fasciști” au devenit monedă curentă în polemicile politice și se aud din toate taberele. Ba fostul președinte comunist Voronin numește guvernarea actuală ”fascistă” la un marș în Piața Marii Adunări Naționale (1).
[label shape=”” type=””] Redacţia PZF [/label] Prezentarea temei Critica reprezintă unul dintre acele concepte ce pare încărcat a priori cu un conținut pozitiv și pe care majoritatea școlilor de gîndire sau acțiune și l-au asumat – adesea într-un mod necritic – chiar și atunci când se găseau pe poziţii
[label shape=”” type=””] Gabriel Marin [/label] Unul din textele clasice, aflat, de altfel, într-un proces de reactualizare continuă de-a lungul modernităţii, este textul lui Platon, Protagoras, şi care îl pune faţă-n faţă pe Socrate şi Protagoras, discutând despre raportul dintre virtute şi cunoaştere, despre înţelepciune şi/sau competenţă, despre modul în
[label shape=”” type=””] Vitalie Sprînceană [/label] [Foto: Serghei Bobr] Intro. La ședința Consiliului Municipal Chișinău din 5 septembrie 2013, o alianță informală constituită ad-hoc din consilierii Partidului Liberal (PL, partidul actualului primar Dorin Chirtoacă) și cei ai Partidului Comuniștilor (formațiune de opoziție) a decis să aloce, într-un
[label shape=”” type=””] Lilian Negură [/label] În RM cetățenii au adoptat o atitudine defetistă față de noile inegalități sociale care se adîncesc pe zi ce trece. Intelectualii contribuie la întărirea acestei atitudini înregimentîndu-se în taberele noilor oligarhi, legitimîndu-le poziția socială și participînd astfel la cimentarea unei societăți nedrepte. Elita
[label shape=”” type=””] Vitalie Vovc [/label] După 20 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, deficitul unui discurs critic bine construit şi conturat, suficient de credibil pentru a avea repercusiuni directe asupra opiniei publice şi a factorilor de decizie se simte din ce în ce mai acut. Paradoxal,
[label shape=”” type=””] Vasile Ernu [/label] Cît oare vom mai vorbi despre stînga şi dreapta? Existenţa însăşi a acestor categorii mai este oare legitimă? Pînă a începe a discuta la propriu despre aceste concepte mereu dezbătute, vă propun un mic exerciţiu: vă puteţi imagina Europa actuală, Europa civilizată, la care
