ULTIMUL ARTICOL
Oare și tu tânjești, în fiecare an, după iernile copilăriei noastre? Oare și tu tânjești, în fiecare an, după verile în care se putea respira și aerul condiționat încă nu devenise aproape singura cale de răcorire? Oare și tu te bucuri de o după amiază de vară sub cupola unui
Independent artistic practice. Sustainable independent artistic practice. Financially resilient artistic practice. What does this mean in the context of your practice? In contexts that no longer seem appropriate to describe with the words “instability”, “uncertainty,” and “unpredictability,” people continue to find ways to engage in artistic practice, to persist, and
Colectiva Ritmurile Rezistenței Chișinău (RoR) împlinește 8 ani vino să sărbătorim împreună, sâmbătă, pe 15 august! V-am pregătit un program divers, distractiv și activist în spiritul RoR! Intrarea este liberă. Program 16:30 Open doors 17:00 Proiecție film: Total liberation – Breaking bread until we are free (just wondering… collective), 40
Chișinău, 19 mai 2026 Inițiativa Moldova pentru Palestina a marcat, în perioada 15-17 mai, Ziua Nakba, printr-o serie de activități publice dedicate comemorării celor 78
Peste 100 de jurnaliști, academicieni și reprezentanți ai societății civile din mai multe țări s-au întâlnit la București pe 9 și 10 mai pentru a
Solidaritatea nu este un gest simbolic. Este o alegere. Este momentul în care refuzi să rămâi indiferent/ă.Este felul în care arătăm că viețile oamenilor, oriunde
ALTE ARTICOLE RECENTE
ARTICOLE. Fundația Soros-Moldova a realizat, în premieră, un studiu privind pluralismul în presa moldovenească: Pluralismul mass-media în Republica Moldova. ”Autorii studiului îşi întemeiază concluziile după analiza ofertelor informaţionale a 10 televiziuni şi a 30 de portaluri de ştiri – tipuri de media cu cel mai mare impact asupra publicului. Experţii au
[label shape=”” type=””] Ion Marandici [/label] Voi discuta aici trei ipoteze cu privire la războiul ruso-ucrainean, intrat acum în faza înghețată. Primul aspect ține de invazia masivă de la sfârșitul lunii august – începutul lunii septembrie. Cred că acțiunile Rusiei nu sunt parte a unei strategii rusești coerente. Forțele militare
[label shape=”” type=””] Vlada Ciobanu [/label] Dezbaterile despre mass-media în Moldova sunt rare şi superficiale. Este o idee general acceptată că a deține o instituție media e o „afacere” costisitoare, mai ales din motivul că e aproape imposibil ca aceasta să fie autosuficientă din punct de vedere financiar. Prin urmare,
[label shape=”” type=””] Charles King [/label] Mulți dintre experții în domeniul conflictelor teritoriale îndelungate din Eurasia cunosc un lucru: partea cea mai interesată de soluționarea disputei este de cele mai multe ori negociatorul extern. Cîteva țări din Europa de Est și Eurasia – Moldova, Georgia, Azerbaidjan – nu au avut
ARTICOLE: Ziarul de Gardă continuă seria de investigații despre Biserica Ortodoxă din Moldova. ”Eroul” de săptămîna trecută e Marchel, episcop de Bălți și Fălești. ”Preasfinţitul (PS) Marchel, Episcopul de Bălţi şi Făleşti, pe numele său de mirean Nicolae Mihăescu, locuieşte într-o casă de milioane, la Bălţi. Imobilul de lux, cu
[label shape=”” type=””] Veronica Corcodel [/label] Având ocazia să particip la ultimele evenimente organizate în lunile august și septembrie la Chișinău cu scopul de a intensifica comunicarea cu diaspora, am auzit în repetate rânduri apelul de “a aduce Europa acasa”, în continuarea mesajului promovat în cadrul campaniei “EU aduc Europa
[label shape=”” type=””] Catiușa Ivanov [/label] Să pui o bancă în fața unei librării. Poate schimba asta cu ceva lumea? Păi, poate. Și nu e o exagerare, ci o confirmare a regulii conform căreia marile schimbări încep cu lucruri mici. În vara lui 2009, arhitecții din grupul studioBASAR au pus
[label shape=”” type=””] Bogdan Georgescu [/label] (fragment din lucrarea de doctorat Teatrul Comunitar și Arta Activă, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, București. Data susținerii – 28 iunie 2013) Distribuția spectacolului: Emilian Crețu, Veaceslav Sambriș, Ina Surdu, Doriana Talmazan și Irina Vacarciuc. Producători: Nicoleta Esinencu și Nora
ARTICOLE. Irina Nechit face, în Jurnal de Chișinău, un interviu cu Lică Sainciuc despre Chișinăul de alaltăieri, de ieri și de azi. Fosta ”eminență cenușie” a guvernării comuniste, Mark Tkaciuk, declară pentru portalul Omega că vrea să se retragă complet din politică. ”Последним политиком, с которым я работал, был Владимир
[label shape=”” type=””] Boris Buden [/label] Un metaforism ciudat marchează jargonul transformării postcomuniste: educație pentru democrație, teste de democrație, școala democrației, o democrație încă în fașă, care crește și se maturizează, care este încă în fază incipientă[1]*, abia îndrăznește să facă primii pași, sau, firește, o democrație care suferă de
[label shape=”” type=””] Serghei Ehrlich [/label] Varianta în limba rusă a articolului poate fi citită aici. În ultimul sfert de veac în Moldova se desfășoară un proces de instaurare a dominației culturii românești. Expansiunea culturală a țării vecine e motivată din punct de vedere politic. ”Ideea românească” are ca scop recrearea
[label shape=”” type=””] Сергей Эрлих [/label] В Молдавии на протяжении четверти века идет процесс установления господства румынской культуры. Культурная экспансия соседней страны мотивирована политикой. «Румынская идея» преследует цель воссоздания Великой Румынии в границах 1918-1940. Превратив РМ во «второе румынское государство», можно будет ее беспрепятственно аннексировать. У этого плана есть свои «быстрые»
