ULTIMUL ARTICOL
Samizdat club #76 august 2026, 19:00–21:00Queer Cafe (Moldova-Film)Intrare liberă Vă invităm la o prezentare de carte mai specială, care nu e neapărat un samizdat în toată firea (deși e vorba de o editură tânără indie din Berlin), în care tema decolonială e una de neignorat.TREES, SOIL, AND WATER AS WITNESSES:
The practice and discourse of contemporary art have undergone profound changes with the emergence of artistic research, one of the most important factors that has impacted established practice in the field. Artistic research has presented a whole set of new challenges and pressures on the institutional forms through which both
Vă invităm duminică, 5 iulie, începând cu ora 17:00 la un atelier de poezie feministă intersecțională în Grădina urbană Calea Orheiului (parcul Calea Orheiului, în spatele stației Vasile Badiu) Trăim experiențe diferite, purtăm identități diferite și ne aflăm în relații diferite cu oamenii, locurile și ființele din jurul nostru. Vă
Chișinău, 19 mai 2026 Inițiativa Moldova pentru Palestina a marcat, în perioada 15-17 mai, Ziua Nakba, printr-o serie de activități publice dedicate comemorării celor 78
Peste 100 de jurnaliști, academicieni și reprezentanți ai societății civile din mai multe țări s-au întâlnit la București pe 9 și 10 mai pentru a
Solidaritatea nu este un gest simbolic. Este o alegere. Este momentul în care refuzi să rămâi indiferent/ă.Este felul în care arătăm că viețile oamenilor, oriunde
ALTE ARTICOLE RECENTE
ARTICOLE. Irina Nechit face, în Jurnal de Chișinău, un interviu cu Lică Sainciuc despre Chișinăul de alaltăieri, de ieri și de azi. Fosta ”eminență cenușie” a guvernării comuniste, Mark Tkaciuk, declară pentru portalul Omega că vrea să se retragă complet din politică. ”Последним политиком, с которым я работал, был Владимир
[label shape=”” type=””] Boris Buden [/label] Un metaforism ciudat marchează jargonul transformării postcomuniste: educație pentru democrație, teste de democrație, școala democrației, o democrație încă în fașă, care crește și se maturizează, care este încă în fază incipientă[1]*, abia îndrăznește să facă primii pași, sau, firește, o democrație care suferă de
[label shape=”” type=””] Serghei Ehrlich [/label] Varianta în limba rusă a articolului poate fi citită aici. În ultimul sfert de veac în Moldova se desfășoară un proces de instaurare a dominației culturii românești. Expansiunea culturală a țării vecine e motivată din punct de vedere politic. ”Ideea românească” are ca scop recrearea
[label shape=”” type=””] Сергей Эрлих [/label] В Молдавии на протяжении четверти века идет процесс установления господства румынской культуры. Культурная экспансия соседней страны мотивирована политикой. «Румынская идея» преследует цель воссоздания Великой Румынии в границах 1918-1940. Превратив РМ во «второе румынское государство», можно будет ее беспрепятственно аннексировать. У этого плана есть свои «быстрые»
[label shape=”” type=””] Vitalie Sprînceană [/label] Motto: ”Sunt categoric împotriva implicării religiei în biserică” (un blogger la o emisiune tv) Pe 3 și 4 septembrie a avut loc, la mănăstirea Căpriana, Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova care s-a desfășurat sub președinția Mitropolitului Vladimir. Adunarea a fost organizată la insistența unui grup de
ARTICOLE: Ziarul de Gardă face un inventar al averilor mitropolitului Vladimir: ”Înalt Prea Sfinţitul (ÎPS) Vladimir, mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove, sau Nicolae Cantarean, pe numele său de mirean, deţine, în arendă, prin intermediul unei firme în care figurează în calitate de fondator, alături de un alt slujitor al
[label shape=”” type=””] Vasile Ernu [/label] De la votul cenzitar la rasism social Tot mai multă lume propune votul cenzitar: să nu voteze cei fără un anumit venit şi fără un anumit nivel de educaţie. Adică să revenim la secolul al XIX-lea cînd drepturile politice erau legate direct de proprietatea
[label shape=”” type=””] Michael Bobick [/label] Crimeea şi alte state de facto ale Eurasiei ilustrează modul în care o masă critică de indivizi dedicaţi, cu sprijinul implicit al altor state, pot ajunge să întruchipeze un fenomen care stă la baza ştiinţelor politice: geopolitica. După cum remarca odată Winston Churchill, „istoria
De la spălat vase la politician în Catalonia. Gheorghe Berchesan aterizează în Barcelona în anul 2002. Părinţii fără acte, singurul străin în clasă, relaţii iniţiale doar cu alţi imigranţi. Românii acum nu sar gardul construit în Melilla pentru a intra în Spania, circulăm liberi ca cetăţeni UE. Însă nu dispar
[label shape=”” type=””] Vitalie Vovc [/label] Depuis 1933 je sais – ce dont je me doutais depuis longtemps mais que je ne voulais pas admettre – que, partout, dresser les gens à être ainsi plus peuple qu’ailleurs* est chose facile; et je sais aussi que dans le psychisme de
Prezentăm rezultatele studiului Religia și Drepturile Omului. Studiul face parte dintr-un proiect mai larg, Religion and Human Rights, elaborat de Universitatea Wuerzburg (Germania) și coordonat de Prof. Dr. Hans-Georg Ziebertz (1). Scopul studiului este cercetarea atitudinilor față de drepturile omului și impactul convingerilor religioase asupra acestor atitudini pe un eșantion
Pe 19 august 2014, Premiul Naţional al Republicii, instituit în 2012 de Guvernul RM în locul fostului Premiu de Stat al RM[1], va fi decernant unor personalităţi marcante în domeniului ştiinţelor, tehnologiilor, culturii şi artelor, şi sportului. La premiile pentru literatură au fost propuşi, între alţii, Emilian Galaicu-Păun şi Paul
