ULTIMUL ARTICOL
Cum se înscriu în corp munca, remunerația, migrația și grija? În perioada 21 septembrie – 11 octombrie, artistele Flor Firvida Martin și Simona Deaconescu călătoresc prin Republica Moldova, ascultând și înregistrând poveștile femeilor din diverse orașe și sate. Experiențele lor despre independență, familie și efort zilnic devin parte dintr-o arhivă
– scroll down for English – RO / „unboxing” – o prezentare cu participarea Alonei Karavai (Asortymentna Kimnata)Luni, 12 octombrie 2026, ora 19:00Moldova Film / et. 4 (șos. Hîncești 61, Chișinău) „Unboxing” este o conversație și o sesiune participativă care explorează perspective radical diferite asupra războiului din Ucraina, bazată pe o cutie cu șapte
Protecția mediului începe de la interacțiuni pozitive cu tot ce e viu în jurul nostru, iar acestea pornesc dintr-un punct de încetinire intenționată și întrebări curioase: Ce ne spun lichenii, mușchii? Ce alte vietăți nu observăm doar pentru că nu ne oprim să ne uităm la ele? Și cum e
FEMINIST CLUB: Pământul femeilor: O discuție despre ecofeminism cu Lilia Nenescu și Elena Tacu Cum se întâlnesc problemele de mediu cu inegalitățile de gen și sociale? La această ediție, stăm de vorbă cu Lilia Nenescu și Elena Tacu despre ecofeminism, despre felul în care femeile și comunitățile sunt afectate de
Din 2023, desfășurăm, un proces participativ de elaborare a cadrului legal privind parteneriatul civic-public (PCP), în vederea creșterii accesului transparent al organizațiilor societății civile la bunurile și serviciile publice. În perioada septembrie 2025-2026 am derulat consultări publice și regionale cu organizații ale societății civile pe marginea proiectului de lege privind
„Mežkolxozsad” este un atelier despre polii opuși ai grădinăritului, precum și sesiuni practice dedicate cianotipiei și experimentelor editoriale colaborative. „Mežkolxozsad” este un acronim care desemnează cea mai mare formă socialistă de organizare a grădinăritului: Grădina Industrială Intercolectivă „În memoria lui Ilici”, care a existat în anii 1970 și 1980 pe
Pe 7 octombrie 2023, ziua în care a început bombardarea masivă a Fâșiei Gaza din Palestina, am crezut că lumea va decide. La 3 ani
Într-o zi, un copil a luat o bucată de pânză, a prins-o între două bețe și a legat-o cu ață. A ieșit afară și a
Chișinău, 19 mai 2026 Inițiativa Moldova pentru Palestina a marcat, în perioada 15-17 mai, Ziua Nakba, printr-o serie de activități publice dedicate comemorării celor 78
ARHIVĂ
[label shape=”” type=””] Lupul Sur [/label] Femeile și scenariile ascensiunii lor politice În fiecare ciclu electoral se vorbește despre locul femeilor în politică. Se recunoaște, în general, faptul că promovarea femeilor este necesară. Fiecare partid se străduie să-și facă listele în așa fel, încât să poată spune că nu discriminează
Intro. Periodic ne auzim cu rudele care lucrează în străinătate (în Italia sau la Moscova) şi, din fără prea multe vorbe, ne dăm seama de suferinţele, grijile şi sacrificiile pe care mulţi dintre oamenii noştri le îndură, pe tăcute, în străinătăţi, ca într-un surghiun asumat, dacă nu ales. În ţară,
ARTICOLE. Un reportaj de Valentina Ursu la Europa Liberă în Moldova profundă despre riscurile, suferinţele şi binefacerile migraţiei şi ale migranţilor: „– „Vrem un viitor mult mai bun.” // Europa Liberă: Dar cine face acest viitor?// – „Noi trebuie să-l facem. Începând de la primar, toţi trebuie să ne străduim.
Interview with Don Kalb, Professor of Anthropology and Sociology at Central European University (Budapest), May 2014 (Butuceni village, R. of Moldova, ReSET summer school) Patricipants: Don Kalb, Petru Negură, Alex Voronovici, Andrei Cuşco. Pentru traducerea în română a interviului, accesaţi această legătură. Petru Negură: To start the discussion, I
[label shape=”” type=””] Ovidiu Țichindeleanu [/label] La Chişinău se construieşte masiv. În spaţiile publice est-europene, una dintre luptele asimetrice ale tranziţiei s-a dat între betonul blocurilor şi imaginile digitale, făcute la calculator, aşezate pe panouri comerciale care au acoperit faţadele neîntreţinute. Cîtă vreme majoritatea locuitorilor îşi educaseră privirea, seară de
[label shape=”” type=””] Vasile Ernu [/label] Am citit cu interes textul domnului Petru Bogatu. Am rămas puţin descumpănit: fie domnia sa nu a înţeles sensul mesajului meu, fie unele lucruri spuse puţin mai apăsat aici în România, în interiorul problematicilor Uniunii Europene, au în Republica Moldova altă rezonanţă, altă sonoritate,
[label shape=”” type=””] Vitalie Sprînceană [/label] Așa cum indicam în prima parte, structura generală a actului politic în Moldova (oportunități de participare, posibilități de coerciție și/sau penalizare, pîrghii formale și informale de influență) e înclinată puternic în favoarea actorilor (individuali sau grupuri) ce dețin importante concentrații de resurse politice și economice
[label shape=”” type=””] Dumitru Mînzărari [/label] Preşedintele ţării, Nicolae Timofti, a convocat pe 7 octombrie şedinţa Consiliului Suprem de Securitate (CSS). Conform datelor făcute publice, în cadrul şedinţei s-a discutat subiectul securităţii informaţionale a Republicii Moldova precum şi impactul evoluţiilor regionale asupra securităţii ţării. Odată ce şedinţa precedentă a CSS
[label shape=”” type=””] Vasile Ernu [/label] Lipsa alternativei sau sacralizarea status-quo-ului? „Lucrul cel mai grav care se petrece azi este îndoctrinarea sistematică, politico-mediatică, cu privire tocmai la lipsa de alternativă. E o nouă formă de fatalism social, produs prin inculcarea ideii că era ‚natural’ să ajungem aici după ce am
Campania electorală a început, în sfîrșit, în mod oficial. Nu că partidele ar fi așteptat ziua de 2 octombrie pentru a depune întîi la CEC listele de semnături și cele ale candidaților la funcția de deputat pentru ca apoi să se apuce de făcut campanie. Din contra, pe unii actori
ARTICOLE. Ziarul de Gardă publică un material despre concertele electorale și banii pe care partidele politice îi cheltuie pentru ele: ”Dacă facem un calcul simplu, pentru 30 de concerte electorale, venitul interpreţilor cu un onorariu de 500 de euro se estimează la 15.000 de euro. Iar cei cu un onorariu de
[label shape=”” type=””] Vlada Ciobanu [/label] Prima parte a articolului poate fi citită aici. Diagnosticul situaţiei actuale În 2009, Moldova a fost pe locul 114 în clasamentul Indexului Libertății Presei. În perioada 2011-2012, ea a fost pe locul 53. Una dintre cele mai mari realizări ale noii guvernări a fost
