ULTIMUL ARTICOL
Sâmbătă, 24 octombrie 2026, de la ora 15:30, la Centrul Comunitar 151, a opta ediție Solidarity Cinema prezintă un clasic de cult al genului documentar: The Act of Killing (2023), în regia lui Joshua Oppenheimer. Filmul ne transpune în Indonezia anului 1965, sub regimul autoritar al generalului Suharto, perioadă în
Apartamentul Deschis a fost demolat abuziv. Un spațiu al scenei culturale independente și activiste, viu de peste 16 ani, a fost șters de pe harta orașului într-o noapte, deși era inclus în proiectul de reconstrucție a scuarului B68. Cultura alternativă și comunitară este ștearsă sistematic din spațiile publice, tot mai
– scroll down for English – RO / SCA2026 / Spații Culturale Alternative – ediția a 5-a21-25 octombrie 2026Chișinău SCA2026 / Spații Culturale Alternative servește drept cadru pentru inițiative culturale independente, care susțin și promovează un discurs artistic și teoretic alternativ celui dominant, contribuind la diversificarea vieții culturale și a
imagine copertă de Luiza Sim – scroll down for English – RO / Edu-Art 2026 / Cercetarea Samizdat privind arta, viața și formele de organizare – o prezentare publică și lansare de publicație cu Luiza Sim și Maxim PoleacovMarți, 20 octombrie 2026, ora 19:003rd Space (Moldova Film / etajul 4,
– scroll down for English – RO / Edu-Art 2026 / Flickering Modernism (Modernism Intermitent): din deal în vale (a 2-a ediție) – un atelier de editare experimentală la scară mică / apel de participare15, 17, 19, 20 octombrie, 20263rd Space (Moldova Film / et. 4, șos. Hâncești 61, Chișinău) Atelierul constă într-o
Vă invităm vineri, 9 octombrie, de la ora 19:00, în Curtea Centrului Comunitar 151, la cea de-a șaptea ediție Solidarity Cinema, intitulată „Postcards from Gaza” — ultima noastră proiecție în aer liber din acest sezon! Programul, curatoriat de @Diana Munteanu, reunește o serie de scurtmetraje ce surprind vederi și istorii
De unde începem atunci când vrem să înțelegem mai bine istoria Palestinei, realitatea prin care trece poporul palestinian și prin ce acțiuni demonstrăm solidaritatea noastră?
Pe 7 octombrie 2023, ziua în care a început bombardarea masivă a Fâșiei Gaza din Palestina, am crezut că lumea va decide. La 3 ani
Într-o zi, un copil a luat o bucată de pânză, a prins-o între două bețe și a legat-o cu ață. A ieșit afară și a
ARHIVĂ
[label shape=”” type=””] Veronica Corcodel [/label] Având ocazia să particip la ultimele evenimente organizate în lunile august și septembrie la Chișinău cu scopul de a intensifica comunicarea cu diaspora, am auzit în repetate rânduri apelul de “a aduce Europa acasa”, în continuarea mesajului promovat în cadrul campaniei “EU aduc Europa
[label shape=”” type=””] Catiușa Ivanov [/label] Să pui o bancă în fața unei librării. Poate schimba asta cu ceva lumea? Păi, poate. Și nu e o exagerare, ci o confirmare a regulii conform căreia marile schimbări încep cu lucruri mici. În vara lui 2009, arhitecții din grupul studioBASAR au pus
[label shape=”” type=””] Bogdan Georgescu [/label] (fragment din lucrarea de doctorat Teatrul Comunitar și Arta Activă, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, București. Data susținerii – 28 iunie 2013) Distribuția spectacolului: Emilian Crețu, Veaceslav Sambriș, Ina Surdu, Doriana Talmazan și Irina Vacarciuc. Producători: Nicoleta Esinencu și Nora
ARTICOLE. Irina Nechit face, în Jurnal de Chișinău, un interviu cu Lică Sainciuc despre Chișinăul de alaltăieri, de ieri și de azi. Fosta ”eminență cenușie” a guvernării comuniste, Mark Tkaciuk, declară pentru portalul Omega că vrea să se retragă complet din politică. ”Последним политиком, с которым я работал, был Владимир
[label shape=”” type=””] Boris Buden [/label] Un metaforism ciudat marchează jargonul transformării postcomuniste: educație pentru democrație, teste de democrație, școala democrației, o democrație încă în fașă, care crește și se maturizează, care este încă în fază incipientă[1]*, abia îndrăznește să facă primii pași, sau, firește, o democrație care suferă de
[label shape=”” type=””] Serghei Ehrlich [/label] Varianta în limba rusă a articolului poate fi citită aici. În ultimul sfert de veac în Moldova se desfășoară un proces de instaurare a dominației culturii românești. Expansiunea culturală a țării vecine e motivată din punct de vedere politic. ”Ideea românească” are ca scop recrearea
[label shape=”” type=””] Сергей Эрлих [/label] В Молдавии на протяжении четверти века идет процесс установления господства румынской культуры. Культурная экспансия соседней страны мотивирована политикой. «Румынская идея» преследует цель воссоздания Великой Румынии в границах 1918-1940. Превратив РМ во «второе румынское государство», можно будет ее беспрепятственно аннексировать. У этого плана есть свои «быстрые»
[label shape=”” type=””] Vitalie Sprînceană [/label] Motto: ”Sunt categoric împotriva implicării religiei în biserică” (un blogger la o emisiune tv) Pe 3 și 4 septembrie a avut loc, la mănăstirea Căpriana, Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova care s-a desfășurat sub președinția Mitropolitului Vladimir. Adunarea a fost organizată la insistența unui grup de
ARTICOLE: Ziarul de Gardă face un inventar al averilor mitropolitului Vladimir: ”Înalt Prea Sfinţitul (ÎPS) Vladimir, mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove, sau Nicolae Cantarean, pe numele său de mirean, deţine, în arendă, prin intermediul unei firme în care figurează în calitate de fondator, alături de un alt slujitor al
[label shape=”” type=””] Vasile Ernu [/label] De la votul cenzitar la rasism social Tot mai multă lume propune votul cenzitar: să nu voteze cei fără un anumit venit şi fără un anumit nivel de educaţie. Adică să revenim la secolul al XIX-lea cînd drepturile politice erau legate direct de proprietatea
[label shape=”” type=””] Michael Bobick [/label] Crimeea şi alte state de facto ale Eurasiei ilustrează modul în care o masă critică de indivizi dedicaţi, cu sprijinul implicit al altor state, pot ajunge să întruchipeze un fenomen care stă la baza ştiinţelor politice: geopolitica. După cum remarca odată Winston Churchill, „istoria
De la spălat vase la politician în Catalonia. Gheorghe Berchesan aterizează în Barcelona în anul 2002. Părinţii fără acte, singurul străin în clasă, relaţii iniţiale doar cu alţi imigranţi. Românii acum nu sar gardul construit în Melilla pentru a intra în Spania, circulăm liberi ca cetăţeni UE. Însă nu dispar
