ULTIMUL ARTICOL
VYTYNANKI REALITY – Expoziție la Galeria BUNKER Expoziția reunește lucrările realizate de artiștii participanți în cadrul laboratorului internațional coordonat de Olga Kashimbeckova și curatoriat de Lilia Dragneva, explorând fereastra ca spațiu sensibil între protecție și distrugere, interior și exterior. Locație: Galeria BUNKER, Chișinău Vernisaj: Marți, 22 septembrie 2026, ora 19:00
We are officially launching the next Open Call for the younger generation of women artists from Central and Eastern Europe! The Katarzyna Kozyra Foundation and its partners invite female-identifying artists aged 35 and under from Albania, Bosnia and Herzegovina, Belarus, Czech Republic, Hungary, Kosovo, Moldova, Montenegro, North Macedonia, Poland, Serbia,
Pe 20 septembrie 2026, la Muzeul de Istorie al orașului Chișinău, va avea loc vernisajul expoziției VYTYNANKI REALITY, rezultată în urma unui laborator artistic internațional coordonat de artista ucraineană Olga Kashimbeckova și curatoriat de Lilia Dragneva. Proiectul pornește de la experiența războiului din Ucraina și de la imaginea ferestrelor acoperite
Primele desene descoperite au fost create de oameni cu 73 000 ani în urmă, pe suprafața pereților unei peșteri. Acestea ne-au ajutat să înțelegem complexitatea și bogăția culturii oamenilor moderni din Epoca de Piatră. Sâmbătă, 19 septembrie, 14:00 -18:00, ne vom lăsa și noi amprenta precum au făcut-o strămoșii noștri
Modernization, Memory, and War from Southern Europe to the Eastern Neighbourhood Organized by the Faculty of Political Science, SNSPA (Bucharest), in partnership with the Centre d’Etude de la Vie Politique CEVIPOL (Brussels) and the Department of Political Sciences (DiSP) University of Naples Federico II. This conference proposes a renewed reflection on contemporary political dynamics across
Într-o zi, un copil a luat o bucată de pânză, a prins-o între două bețe și a legat-o cu ață. A ieșit afară și a alergat până când zmeul s-a ridicat deasupra și a zburat în sus, purtat de vînt. E o scenă obișnuită pentru majoritatea dintre noi. Însă există
Într-o zi, un copil a luat o bucată de pânză, a prins-o între două bețe și a legat-o cu ață. A ieșit afară și a
Chișinău, 19 mai 2026 Inițiativa Moldova pentru Palestina a marcat, în perioada 15-17 mai, Ziua Nakba, printr-o serie de activități publice dedicate comemorării celor 78
Peste 100 de jurnaliști, academicieni și reprezentanți ai societății civile din mai multe țări s-au întâlnit la București pe 9 și 10 mai pentru a
ARHIVĂ
[label shape=”” type=””] Michael Bobick [/label] Crimeea şi alte state de facto ale Eurasiei ilustrează modul în care o masă critică de indivizi dedicaţi, cu sprijinul implicit al altor state, pot ajunge să întruchipeze un fenomen care stă la baza ştiinţelor politice: geopolitica. După cum remarca odată Winston Churchill, „istoria
De la spălat vase la politician în Catalonia. Gheorghe Berchesan aterizează în Barcelona în anul 2002. Părinţii fără acte, singurul străin în clasă, relaţii iniţiale doar cu alţi imigranţi. Românii acum nu sar gardul construit în Melilla pentru a intra în Spania, circulăm liberi ca cetăţeni UE. Însă nu dispar
[label shape=”” type=””] Vitalie Vovc [/label] Depuis 1933 je sais – ce dont je me doutais depuis longtemps mais que je ne voulais pas admettre – que, partout, dresser les gens à être ainsi plus peuple qu’ailleurs* est chose facile; et je sais aussi que dans le psychisme de
Prezentăm rezultatele studiului Religia și Drepturile Omului. Studiul face parte dintr-un proiect mai larg, Religion and Human Rights, elaborat de Universitatea Wuerzburg (Germania) și coordonat de Prof. Dr. Hans-Georg Ziebertz (1). Scopul studiului este cercetarea atitudinilor față de drepturile omului și impactul convingerilor religioase asupra acestor atitudini pe un eșantion
Pe 19 august 2014, Premiul Naţional al Republicii, instituit în 2012 de Guvernul RM în locul fostului Premiu de Stat al RM[1], va fi decernant unor personalităţi marcante în domeniului ştiinţelor, tehnologiilor, culturii şi artelor, şi sportului. La premiile pentru literatură au fost propuşi, între alţii, Emilian Galaicu-Păun şi Paul
(Prima parte a interviului poate fi citită aici.) 6. În spaţiul nostru intelectual, şi nu numai, există un puternic curent, hai să-i zicem „elitist”, care se raportează la popor cu multă superioritate. La noi dacă apare o problemă, atunci sigur ceva „se manelizează”. Se „manelizează” cultura, politica, viaţa etc. O
[label shape=”” type=””] Mihaela Diana Crăciun [/label] Egalitatea de gen nu a părut nicicând a fi mai aproape. Pare atât de aproape încât e aproape reconfortant: nu mai trebuie să luptăm pentru ea, să o chestionăm. Suntem libere și atât. Pentru că merit(ăm). Discursul mainstream de astăzi ne spune că
[label shape=”” type=””] Viorica Olaru-Cemârtan [/label] (Continuare – a se vedea prima parte a articolului aici) În perioada 23-24 iulie 1949, în regiunea Altai au sosit 3 eşaloane cu deportaţi (1172 familii, 4070 persoane) din RSS Moldovenească. Ei au fost repartizaţi în colhozuri, sovhozuri şi la întreprinderile de extragere a aurului.
ARTICOLE. Cornelia Cozonac și Olga Ceaglei au dezvăluit, în Adevărul, o schemă prin care sunt acaparate terenurile publice din orașul Chișinău: ”Mai multe scheme de acaparare a terenurilor municipale funcţionează de ani buni în Chişinău, aducând prejudicii de milioane bugetului local. Terenurile publice ajung în proprietate privată fără să fie
Zilele trecute, cînd toată lumea vorbea despre „perlele de la BAC”, a apărut un Dicționar al greșelilor de limbă (Editura Cartier 2014). Am avut onoarea de a vorbi cu Valentin Guţu, omul care a făcut acest monumental dicţionar, un instrument care nu ar trebui să lipsească din casa nimănui. Am
[label shape=”” type=””] Iulia Popovici [/label] Imaginați-vă, înainte de toate, o cutie cu patru pereți și nici o ieșire, plină de furnici. Imaginați-vă apoi că printr-o fantă ați băga fum în cutia cu furnici, iar în timp ce toată colonia fuge în partea opusă, băgați fum prin altă fantă. Și
[label shape=”” type=””] Viorica Olaru-Cemârtan [/label] În opt ani de putere sovietică (1940-1941 şi 1944-1951), în RSSM au fost operate trei valuri de deportări masive de populaţie şi, zilnic, arestări individuale sau în grup. Violenţa şi represaliile au fost nişte modalităţi sigure prin care puterea sovietică a înţeles să-şi impună
