ULTIMUL ARTICOL
– scroll down for English – RO / Pe timpuri, copacii purtau coroane – o expoziție de Victor CiobanuVineri, 25 iulie 2025, ora 20:00 – deschidere25 iulie – 06 septembrie, 2025, ora 16:00-20:00 – program de vizitare în fiecare vineri și sâmbătăZpațiu (Casa Zemstvei, str. Al. Șciusev nr. 103, Chișinău) Vineri, pe 25 iulie 2025, la ora 20:00 va avea loc deschiderea expoziției „Pe
Invităm publicul larg să participe la seria de prezentări urmate de discuții despre relația între artă și conflict – Puncte Comune, cu Shoghakat Mlke-Galstyan – coregrafă și manager cultural (Armenia), Yulia Kostereva – artistă și curatoare (Ucraina), Bojan Djordjev – producător de teatru (Serbia) și invitații locali: Vitalie Sprînceană –
Locație: Galeria PlaiPerioada: 16 iulie – 1 august 2025Vernisaj: miercuri, 16 iulie, ora 18:00 Intrarea la expoziție este gratuită Galeria Plai vă invită la expoziția «GradinaUrzică» a artistei Tatiana Fiodorova-Lefter — o cercetare artistică a legăturii sublime, dar subestimate, dintre om și natură în contextul unei transformări urbane și tehnologice accelerate. Proiectul subliniază necesitatea
ALTE ARTICOLE RECENTE
ARTICOLE O analiză remarcabilă de Stanislav Secrieru, „Despre criza din Ucraina la cald. Sau ce se intâmplă atunci când clipeşti primul”, compartimentată pe următoarele segmente: Structurile de forţă, Fractura între cetăţeni si elita politică, Cât de posibilă este scindarea?, Identitatea naţională, Partidul Regiunilor şi Timoşenco, Rusia, UE, Romania. Iată una
[label shape=”” type=””] Aurelia Borzin [/label] Filmul artistului vizual Ştefan Rusu, „Reclaiming the city”, a fost proiectat recent la Bucureşti. Conceput ca un documentar de investigaţie, pelicula reprezintă o explorare a proceselor dramatice de restructurare socio-economică, a transformării fizice a Berlinului după căderea zidului. Mai multe despre această proiecţie,
[label shape=”” type=””] Florent Parmentier [/label] Delacroix, Goya, Kandinsky… un alt mod de a privi la revoltele din Maidan Ca într-un serial cu scenariu milimetric, situația din Ucraina evoluează vertiginos, din oră în oră, cu noi şi noi răsturnări de situație. Sîmbătă 22 februarie, demiterea președintelui și eliberarea
[label shape=”” type=””] Iurie Cuza [/label] «Сын за отца не отвечает?» (Afirmația aparţine lui Iosif Stalin, în original este fără semnul întrebării.) Când eram mic şi citeam povești cu feți-frumoși și balauri mă frământa o întrebare, de ce și cum apar „răii”. Pur și simplu nu înţelegeam de
ARTICOLE Evenimentele din Ucraina au monopolizat cam întreaga atenție din zona europeană (deși mișcări ample de protest se întîmplă și în Venezuela, în Bosnia și în Tailanda). Îmi pare rău pentru Jocurile Olimpice, dar ele chiar sunt de prisos. Ovidiu Țichindeleanu (eng) despre Ucraina și Europa: ”Ukraine’s own schisms may
[label shape=”” type=””] Răzvan Dumitru [/label] Vintilă Mihăilescu. Povestea maidanezului Leuţu. Despre Noua ordine domestică şi criza omului. Editura Cartier, 2013, 172 pagini. Cartea este o genealogie a relaţiei dintre oameni şi animale sau chiar mai mult, o reflecţie asupra relaţiei dintre om şi natură. Mihăilescu este, poate, singurul
[label shape=”” type=””] Vitalie Sprînceană [/label] 1. Nu există, în criza ucraineană, o parte progresistă și o parte reacționară, una modernă și una retrogradă, una democrat reformatoare și una autoritar conservatoare. Se confruntă unele grupuri ce reprezintă categorii social-politice diferite: Ianucovici (cu familia), oligarhii ucraineni (cu interesele lor), mase
[label shape=”” type=””] Vitalie Sprînceană [/label] Mitropolia Basarabiei (MB) a intrat iar în gura lumii. Cu un nou scandal. Sau mai degrabă cu o serie de scandaluri, dintre care unele noi, iar altele mai vechi. Cu barbă adică. Scandalul mai nou este decizia unui grup de credincioși și clerici
[label shape=”” type=””] Alexei Muraviov [/label] Filosofii, în special filosofii politici, în virtutea valențelor instrumentale ale filosofiei politice, obișnuiesc să gîndească prin intermediul arhetipurilor culturale. Aceste arhetipuri sînt atît de bine montate în structura gîndirii, încît eliminarea lor este dificilă. Astfel, recent, redactorul-șef al „Snob”-ului, istoricul Nicolai Uskov ne-a bucurat
ŞTIRI & COMENTARII: Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne din Parlamentul European a votat pozitiv raportul privind liberalizarea vizelor pentru Republica Moldova. E un eveniment important pentru că face acest proces de liberalizare a vizelor (şi în ultima de instanţă de apropiere şi integrare) tot mai real
[label shape=”” type=””] Andrei Nicolenco [/label] „Dacă votul nostru ar putea schimba ceva, nimeni nu ne-ar mai lăsa să votăm” (Mark Twain) Funcţionalitatea unei democraţii se apreciază nu numai după felul cum este „repartizată puterea” între instituţiile statului sau după calitatea legislaţiei care este adoptată, ci şi
[label shape=”” type=””] Dumitru Mînzărari [/label] Fie că reprezintă regimuri democratice sau autoritare, liderii politici sînt deseori tentați să invoce dorința poporului pentru a-și legitima și pentru a-şi promova propria agendă. Dorința poporului, de exemplu, a fost folosită pentru a revendica legalitatea protestelor de masă (dar și violente) pe
