ULTIMUL ARTICOL
– scroll down for English – RO / Pe timpuri, copacii purtau coroane – o expoziție de Victor CiobanuVineri, 25 iulie 2025, ora 20:00 – deschidere25 iulie – 06 septembrie, 2025, ora 16:00-20:00 – program de vizitare în fiecare vineri și sâmbătăZpațiu (Casa Zemstvei, str. Al. Șciusev nr. 103, Chișinău) Vineri, pe 25 iulie 2025, la ora 20:00 va avea loc deschiderea expoziției „Pe
Invităm publicul larg să participe la seria de prezentări urmate de discuții despre relația între artă și conflict – Puncte Comune, cu Shoghakat Mlke-Galstyan – coregrafă și manager cultural (Armenia), Yulia Kostereva – artistă și curatoare (Ucraina), Bojan Djordjev – producător de teatru (Serbia) și invitații locali: Vitalie Sprînceană –
Locație: Galeria PlaiPerioada: 16 iulie – 1 august 2025Vernisaj: miercuri, 16 iulie, ora 18:00 Intrarea la expoziție este gratuită Galeria Plai vă invită la expoziția «GradinaUrzică» a artistei Tatiana Fiodorova-Lefter — o cercetare artistică a legăturii sublime, dar subestimate, dintre om și natură în contextul unei transformări urbane și tehnologice accelerate. Proiectul subliniază necesitatea
ALTE ARTICOLE RECENTE
In jur de un milion de moldoveni traiesc in saracie. Venitul unui moldovean bogat din 10% cei mai bogați este de 67 de ori mai mare decat a unii moldovean din celelalte 90%. Conform unor măsurări, cei 15% cetatenii care s-au imbogatit in urma privatizarilor din anii 90, detin 85%
Dominika Dâminska Marchează-le pe toate ca citite Toți trebuie să aibă în mod necesar opinii. Cel mai bine în situațiile în care este cel mai ușor să le ai și când toată lumea crede la fel. Cel mai bine pe Facebook, cel mai bine pictural. Pe vremuri, când oamenii aveau
Deși mulți oameni nu găsesc satisfacție în muncă, ci sărăcie, stres și epuizare, la noi se discuta rar despre fenomenul precarității. Precaritatea nu înseamnă doar sărăcie. La nivel european, încă din anii ’70 s-a conturat discursul critic asupra precarizării ocupării ca fenomen social generalizat și multi-dimensional, cu riscuri ascunse și
de cincizeci de ani ultima fabrică de textile ne-privatizată ultima fabrică de stat taie coasă calcă cămăși pentru bărbați la ultima fabrică ne-privatizată vreo trei sute patruzeci de femei cusătorese și vreo șase bărbați director mini-director doi ingineri și trei hamali lucrează vreo trei sute patruzeci lucrează pe salariu minim
Republica Moldova, la fel ca și multe alte state ex sovietice este actualmente o țară în care majoritatea cetățenilor – 96.8 % conform ultimului recensământ din 2014[1] – se declară a fi de religie creștin ortodoxă, și aceasta în pofida unor încercări de laicizarea forțată în perioada Uniunii Sovietice. Celelalte
Un grup stîngist din România a distribuit săptămînile trecute un sondaj în care își întreba membrii cam ce teme cred ei că ar fi importante pentru stînga în anul 2019. M-a pus și pe mine pe gînduri acel sondaj – m-am prins că, dincolo de faptul că un asemenea exercițiu
Drepturile omului au fost articulate la nivel international ca standarde legale, ca răspuns coordonat în fața celor mai oribile evenimente din istoria umanității pînă în acel moment – cele două războaie mondiale. În discursul său privind starea Uniunii din 6 ianuarie 1941, președintele F.D Roosevelt nu numai că solicită implicarea
În Republica Moldova, legătura dintre religie și politică este una destul de strânsă. Această minunată cârdășenie este consființită chiar în actul de Independență în care „În calitatea sa de STAT SUVERAN şi INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA”[1] solicită, adresează, declară, cere, hotărăște și garantează câteva chestii de o valoare mai mult sau
fragment (…) * vino şi vezi * bărbații vor fi iubitori de sine * iubitori de bani * lăudăroşi * trufaşi * hulitori * nemulţumitori * lipsiţi de dragoste * neînduplecaţi * clevetitori * neînfrînaţi * cruzi * neiubitori de bine * trădători * necuviincioşi * îngîmfaţi * macho *
Introducere. Sectorul TAFL (fabricarea de textile, îmbrăcăminte, piele și încălțăminte) este unul dintre cele mai importante ale economiei naționale: valoarea de export a acestuia este, de exemplu, de 3 ori mai mare decît cea a industriei vinului. Statisticile arată că remunerarea muncitorilor din sectorul TAFL este una dintre cele mai
Jennifer R. Cash Acest text[*] studiază economia gospodăriilor rurale din Republica Moldova ca zonă cenușie. Măsurătorile statistice standard obișnuiesc să califice Moldova drept “cea mai săracă țară din Europa”[1]. Conform studiilor realizate la nivel național, gospodăriile din mediul rural suferă de nivelul cel mai ridicat de sărăcie, din perspectiva raportului
Către Prim-ministrul Republicii Moldova,
