FOREIGN RECENTE

Să înțelegem mișcarea vestelor galbene

Vestele Galbene: retrospectiva unei revolușii franceze 2.0

De mai bine de cinci ani, Franța, țară cu o tradiție bogată în mișcări sociale, protestează aproape continuu. În 2018 francezii au decis să se unească sub o singură vestă pentru a-și exprima sus și tare nemulțumirile față de politicile care i-au afectat pe muncitori de mai mulți ani.

În octombrie 2018 prețul la combustibil a crescut semnificativ și a început să trezească nemulțumire generală în toată țara. Tot atunci a părut și a prins ideea unei mobilizări naționale pe 17 noiembrie. Așa a apărut mișcarea vestelor galbene (fr. gilets jaunes), o mișcare protestatară de tip nou. 

În noiembrie 2019 mișcarea a celebrat aniversarea de un an printr-un protest, al 53-lea (fiecare protest e numit simbolic ”act”), marcat de numeroase incidente de violență din partea poliției. 
A fost un an de tensiuni, de lupte sociale și re revendicări ce au afectat Franța și statul francez. La un an de protest încercăm să facem o evaluare a mișcării și a luptelor ei. 

O mișcare socială cu istorie.​

Demult n-a fost guvernul tulburat de o mișcare socială. Din acest motiv mișcarea Vestelor Galbene a surprins prin amploarea, durata și determinarea ei. Această mișcare a servit drept punct de raliere pentru furia francezilor și a încercat să soluționeze o criză socială care îi afectează majoritatea francezilor astăzi. Apărută formal în 2018, mișcarea a fost în proces de facere sub diverse nume și abia în noiembrie s-a adăpostit sub aceeași vestă.  Pe 12 ianuarie 2018 apărea un grup de Facebook cu numele ”Ați suferit destul? Acum e timpul” (fr. ”Vous en avez marre ? C’est maintenant”). Această mișcare, care și-a lua numele de ”furie” (fr. „colère”) a chemat francezii la un protest împotriva limitării vitezei la 80 km/h. Mișcarea a protestat de asemenea contra costului ridicat al vieții, contra creșterii CSG (Contribuția Socială Generalizată – impozitare obligatorie pe salarii pentru a finanța politicile sociale și asigurările de șomaj) și taxele pe automobil.

Primele blocări de drumuri se produc la Périgueux, unde sînt realizate acțiuni de tip ”melc” pe cele mai importante drumuri dar și blocări ale unor sensuri giratorii. Ulterior acțiunile de blocare se răspîndesc și în alte mari orașe ale Franței. Dar mișcarea se stinge după ce persoana care o coordona este arestată (pe un alt caz, nelegat de activitatea protestatară). 

Blocaj în Haulchin © Reuters

În mai 2018, o petiție care cerea scăderea prețului la combustibil,  „Pour une baisse des prix du carburant à la pompe”, recapturează furia francezilor. Această petiție denunța creșterea continuă a prețului carburanților care ajungea o povară din ce în ce mai mare pentru gospodăriile franceze. Automobilul devenise o cheltuială obligatorie pentru multe gospodării din cauza absenței unor alte modalități de deplasare, mai ales în zonele rurale și în suburbii, acolo unde rețeaua de transport public este slab dezvoltată. Această cheltuială obligatorie s-a adăugat la alte cheltuieli esențiale (chirie, impozite, deplasări) afectînd tot mai mult puterea de cumpărarea a oamenilor cu venituri modeste. În același timp pentru cei bogați viața devenea mai ușoară prin suprimarea Impozitului asupra Averii (ISF, fr. Impôt sur la Fortune).
Cîteva luni mai tîrziu, Jacqueline Mouraud, încă necunoscută publicului larg, a publicat un video care a adunat peste 8 milioane de vizualizări. În video femeia îi adresa președintelui Macron o întrebare care îi preocupa pe toți francezii: Unde se duc banii? 

Jacqueline Mouraud vorbea în numele tuturor francezilor și ridica probleme precum creșterea prețurilor combustibilului, taxele și plățile de intrare în marile orașe, multiplicarea radarelor pe drumuri, taxa casnică de consum al produselor energetice (TICPE). La sfîrșit aceasta cheamă francezii să protesteze și să blocheze drumuri pe 17 noiembrie. Vesta galbenă (vestă fluorescentă obligatorie pentru toate automobilele) apare ca unul simbol unificator al mișcării.

Protestul vestele galbene de la Paris @FranceInfo

Mișcarea Vestelor Galbene este una fără organizare ierarhică. Ea nu pretinde că ar fi o mișcare politică sau asociativă. Vestele Galbe, fără lideri sua purtători de cuvînt, nu credeau probabil că mișcarea va avea o asemenea amploare.  Vestele galbene sînt o mișcare inedită în Republica a V. Instrumentele pe care le utilizează – blocarea sensurilor giratorii sau a drumurilor principale regionale sau în centrele orașelor – sînt originale, vizibile și eficiente. Aceste adunări pașnice au prins pe picior greșit atît sindicatele cît și autoritățile – unele blocaje au cauzat accidente rutiere, inclusiv soldate cu morți. În total, în primele săptămîni de mobilizare a mișcării, protestele contra creșterii taxelor și a prețurilor la combustibil au făcut peste 530 răniți, dintre care 17 grav răniți și 2 morți.

Violența confruntărilor la Arcul de Triumf

Cu fiecare sîmbătă acțiunile au crescut în amploare, aducînd după ele și o escaladare a violențelor între protestatari și polițiști. Diversele deteriorări aduse Arcului de Triumf sau ciocnirile de pe bulevardul  Champs Elysées vor rămîne în memorie.  Acest exces de agresivitate a fost remarcat și de Amnesty International care a criticat comportamentul incorect al forțelor de ordine. De asemenea, violența polițienească a fost menționată și de ONU și de Consiliul Europei care au contestat necesitatea utilizării unor arme subletale precum lansatoarele de bile (Lanceur de Balle de Défense – LBD) sau a grenadelor cu schije de plastic.

Insula Réunion​

De la începuturile mișcării mai multe orașe de pe insula Réunion au fost scene de confruntări urbane. Manifestările pașnice se desfășurau ziua, iar serile începea revolta urbană. Ministrul de interne, Christopher Castaner, a introdus un regim parțial de stare de asediu pe durata a cinci zile în urma acestor violențe. Mai multe blocaje au fost construite de oamenii care protestau împotriva vieții scumpe. 

Noiembrie 2018 în fața prefecturii St-Denis, la Réunion @Richard Bouhet / AFP

Răspuns nesatisfăcător al guvernului.

La începutul lunii noiembrie 2018, guvernul afirma că nu vrea să retragă creșterea anunțată a prețului la combustibil. Această creștere urma să fie menținută și chiar sporită în fiecare an pe un termen de cel puțin cinci ani. Guvernul urma să aloce 500 milioane de euro în calitate de ajutor pentru a înlocui automobilele vechi și sobele cu carburant. Totuși, aceste promisiuni nu au încurcat acțiunea de pe 17 noiembrie să aibă loc.
În decembrie, după cîteva episoade mai fierbinți și ciocniri între poliție și protestatari în jurul Arcului de Triumf, prim ministrul Edouard Philippe anunța o amînare cu 6 luni a creșterii taxelor ecologice (așa numita taxă carbon). O înghețare a prețurilor la gaz și electricitate a fost de asemenea promisă pentru iarna lui 2018 dar și suspendarea înăspririi controlului tehnic al automobilelor pînă în vară.  Guvernul nu s-a oprit aici – se dorea satisfacerea parțială a revendicărilor și stingerea focului protestelor. În decembrie guvernul a anunțat  creștere cu 100 euro pentru angajații care lucrau pe salariul minim, măsură care era finanțată din bani publici, fără vreo povară suplimentară pentru angajatori. Această măsură nu afecta totuși toți angajații care lucrau pe salariul minim chiar dacă creștea numărul celor care urmau să beneficieze (de la 3.8 milioane la 5 milioane).
Macron i-a invitat de asemenea pe angajatori să verse o primă de sfîrșit de an, dacă pot, muncitorilor lor. Acest bonus, care urma să fie plătit salariaților care primeau mai puțin de 3600 euro pe lună, urma să fie scutit de taxe.
În privința salariaților guvernul a mai propus, cu începere de la 1 ianuarie 2019, scutirea de taxe pentru plata pentru orele suplimentare muncite.
Pensionarii care primeau mai puțin de 2000 euro pe lună urmau să beneficieze de anularea creșterii CSG. Această măsură afecta peste 3.7 milioane de pensionari.
De asemenea, creșterea taxei ecologice, măsura care a stîrnit furia francezilor, a fost anulată cu totul.

Anunțarea Marii Dezbateri (Le Grand Debat).

Pe 15 ianuarie 2019 guvernul a propus inițierea unei Mari Dezbateri. Timp de două luni milioane de francezi urmau să discute 35 probleme naționale propuse de guvern.
Printre ele:
– fiscalitatea și cheltuielile publice
– tranziția ecologică
– democrație și cetățenie
– organizarea statului și serviciilor publice.  Organizarea Marii Dezbateri, care a costat peste 12 miliarde de euro, s-a făcut sub forma unor reuniuni locale, contribuții on line, conferințe cetățenești regionale precum și prin instalarea unor puncte de colectare a opiniilor pentru a permite fiecăruia să-și trimită recomandările.
Procesul a fost organizat de 5 persoane care proveneau din medii ordinare și diverse pentru a garanta independența discuțiilor.

Emmanuel Macron care încearcă să potolească furia vestele galbene din noiembrie 2018 @ captură de ecran BFMTV

Această Mare Dezbatere însă a fost rău primită chiar din momentul lansării. Unii afirmau că ea nu reprezintă întreg poporul, alții acuzau președintele că o organizează doar pentru a cîștiga timp. Totuși, din punctul de vedere al Guvernului aceasta a fost o reușită: au fost desfășurate 10.134 reuniuni și mai mult de 1.9 milioane de contribuții pe un site dedicat. 

Un prim pas.

Marea Dezbatere a început cu intervențiile maraton ale lui Emmanuel Macron. Președintele s-a deplasat în peste 13 orașe și regiuni, atît în Franța continentală cît și în departamentele de peste mări unde s-a întîlnit cu primari, cu veste galbene și alți cetățeni.  În cadrul acestor discuții cu președintele francezii au putut să dezbată chestiuni precum sănătatea, educația, puterea de cumpărare, cultura – teme ce nu figurau în temele selectate de guvern dar care îi preocupau pe oamenii simpli. De asemenea cetățenii au discutat chestiuni ce țin de fiscalitate – puterea de cumpărare, CSG, scăderea impozitelor – și tranziția ecologică.
Au fost de asemenea abordate chestiuni mai puțin discutate precum recunoașterea votului de boicot, revenirea la impozitul pe avere, lupta contra inegalităților sociale și penuria de medici.
Din nefericire pentru vstele galbene, referendumul popular sau referendumul în urma unei inițiative cetățenești nu a mobilizat decît un număr redus de participanți și a fost exclus din revendicările discutate de Macron. 

O a doua etapă.

Contribuțiile pentru Marea Dezbatere care au venit pe internet au fost prelucrate de compania de studii și sondaje OpinionWay, de Biblioteca Națională a Franței dar și de compania de consiliere Roland Berger. Toate contribuțiile colective și individuale sînt disponibile în format Open Data, cu respectarea normelor ce țin de protecția datelor personale. O sinteză a datelor colectare a fost prezentată de Edouard Philippe în cadrul unei conferințe de presă speciale.
Adunările regionale s-au încheiat pe 18 martie dar Marea Dezbatere a continuat sub o formă diferită – conferințe regionale cu cetățeni aleși prin tragere la sorți. Nici adolescenții nu au fost excluși – au fost organizate pentru ei evenimente dedicate. 

Lansarea Marii Dezbateri în Grand Bourgtheroulde (Eure) @Reuters

Marea Dezbatere s-a încheiat la mijlocul aprilie cînd Emmanuel Macron, în cadrul unei intervenții televizate a încercat să facă totalurile efortului, să dea temele mari care în opinia lui s-au impus și să ofere soluții de ieșire din ”criză”. Macron a respins ideea unor referendumuri cetățenești dar și-a propus să simplifice regulile privind referendumul partajat (prin coaliție – susținut de deputați și alegători) adoptate în 2008. Cinci sute de cetățeni, aleși prin tragere la sorți, au format în iunie un consiliu de participare civică pentru a reprezenta mai bine societatea civilă.
Președintele francez a anunțat mai multe măsuri în folosul pensionarilor dar și în folosul sectorului public (școli, spitale) și s-a declarat disponibil să anuleze suprimarea a 120 mii de posturi de funcționari. Adițional, președintele a promis și măsuri fiscale privind scutirea de impozite a primelor alocate salariaților.  Macron a încercat să acopere majoritatea temelor și fricilor care au agitat Franța pe durata întregului an. Unul dintre momentele cele mai interesante a fost cînd Macron a recunoscut că mulți francezi, confruntați fiind cu realitatea creșterii costurilor de viață, au sentimentul că ”ar fi abandonați”.

Contraatacul ”Adevărata dezbatere”​

În același timp, pentru a construi o opoziție față de o dezbatere organizată de guvern, vestele galbene au propus o idee proprie de dezbatere. Această inițiativă a apărut în Reunion, în noiembrie 2018. Un grup de inițiativă a deschis o platformă destinată colectării și sintetizării revendicărilor cetățenilor și cetățenelor din Reunion. După ce inițiativa a fost preluată în mai multe regiuni ale Franței ea a început să fie numită ”Adevărata Dezbatere”.  Pe pagina sa electronică, inițiativa ”Dezbaterii Adevărate” a pus la dispoziția publicului instrumente de discuție care permiteau cetățenilor să definească singuri temele pe care vor să le propună și să le promoveze. 

Conferință de presă a grupului „Adevărata dezbatere”

Scopul acestei inițiative este de a organiza Asamblee Cetățenești deliberative peste tot în Franța înainte de a demara munca de construcție și elaborare a legilor și de asemenea, în măsura posibilităților, a unor propuneri cetățenești de legi. Obiectivul pe termen lung este de a aduna și organiza toată populația Franței, de a oferi voce tuturor grupurilor. Așa au fost organizate mai multe întîlniri colaborative în mai multe părți ale Franței, unde au fost discutate mai multe teme.

Mișcarea Vestele Galbene astăzi.

În ultimele luni mișcarea pare să se fi ușor stins chiar dacă, pentru actul aniversar din noiembrie 2019 mai mult de 28 000 persoane au protestat în toată Franța, dintre care 4700 la Paris (acestea sînt cifrele Ministerului de Interne, protestatarii au indicat o cifră de peste 40 mii în toată Franța). Evident, acesta este un număr mult mai mic decît cele 200 mii care se adunau în decembrie 2018. Ultimele manifestații publice ale Vestelor Galbene au avut loc fără incidente în provincie dar au fost marcate de numeroase incidente la Paris. 
Plîngerile contra violențelor polițiste s-au înmulțit și unele cazuri chiar ajung în justiție. În noiembrie 2019, procurorii au cerut trei luni cu suspendare pentru un polițist care a arunca o piatră în protestatari pe 1 mai 2019.
Aceste confruntări, pe alocuri violente, între Vestele Galbene și statul francez au avut un impact asupra Guvernului și țării. Arcul de Triumf dar și bulevardul Champs Elysées, embleme ale țării, au fost deteriorate pe alocuri. Aceasta a condus la demisia prefectului de Paris, Michel Delpuech, după actul VXIII și scandalul Benalla

Violența poliției în timpul unei manifestații la Paris @ Ludovic Marin AFP

În pofida celor 17 miliarde alocate pentru ”împlinirea” revendicărilor Vestelor Galbene, mișcarea încă există și este vie, chiar dacă mai puțin numeroasă. Cu începere din luna decembrie mișcarea a prins o nouă viață aliindu-se altor lupte legate de reforma sistemului de pensionare. Această reformă a mai oferit francezilor o ocazie de a se mobiliza. Studenți, pompieri, lucrători la urgență, veste galbene, pensionari…Un nou val de proteste ce a acoperit întreaga Franță.
Francezii continuă protestele iar cele 17 miliarde promise de Macron pentru măsuri sociale nu au reușit să stingă focul. Oamenii așteaptă cu îngrijorarea reforma sistemului de pensionare prevăzută pentru vara anului 2020. Valul de proteste pentru o viață mai bună pare abia să se fi început – după ce cîțiva studenți s-au sinucis din cauza vieții lor precare, după ce lumea a început să ceară condiții mai bune în spitale și în serviciile publice. 

REFERINȚE PENTRU A ÎNȚELEGE MIȘCAREA VESTELOR GALBENE:

  1. Fișierul podcast care reîncepe anul jaluzelor galbene :
    https://www.franceculture.fr/dossiers/colere-jaune
  2. Un an de vestele galbene, înțelegând mișcarea :
    https://www.contrepoints.org/2019/11/19/358079-un-an-de-gilets-jaunes-mais-que-sont-les-elans-de-liberte-devenus
    https://www.liberation.fr/apps/2018/12/gilets-jaunes-les-dates-cles/ 
    https://www.1jour1actu.com/france/5-questions-pour-comprendre-la-manifestation-des-gilets-jaunes-88933/
  3. Marea dezbatere:

    https://www.lesechos.fr/politique-societe/politique/gilets-jaunes-le-grand-debat-national-347046
    https://www.elysee.fr/emmanuel-macron/2019/01/17/tout-savoir-sur-le-grand-debat-national
    https://www.bfmtv.com/politique/apres-les-gilets-jaunes-et-le-grand-debat-macron-veut-acter-sa-reconciliation-avec-les-maires-1807859.html
    https://information.tv5monde.com/info/grand-debat-national-quelles-reponses-d-emmanuel-macron-297013
    https://www.le-vrai-debat.fr/ 

  4. Măsuri luate de guvern:

    https://www.lefigaro.fr/politique/le-scan/ce-qu-il-faut-retenir-des-annonces-d-emmanuel-macron-20190425
    https://www.bfmtv.com/politique/apres-les-gilets-jaunes-et-le-grand-debat-macron-veut-acter-sa-reconciliation-avec-les-maires-1807859.html
    https://www.lesechos.fr/economie-france/budget-fiscalite/carburants-fioul-voitures-polluantes-les-aides-annoncees-par-le-gouvernement-147446

  5. Insula Reunion:

    https://www.lefigaro.fr/actualite-france/2018/11/19/01016-20181119ARTFIG00226-la-reunion-les-gilets-jaunes-remplaces-par-des-casseurs-les-autorites-depassees.php
    https://www.lepoint.fr/societe/gilets-jaunes-la-reunion-secouee-par-une-flambee-de-violences-20-11-2018-2272904_23.php
    https://la1ere.francetvinfo.fr/reunion/an-apres-mouvement-gilets-jaunes-veulent-mobiliser-reunion-770459.html

  6. Prima zi de nastere:

    https://www.20minutes.fr/societe/2652983-20191116-gilets-jaunes-premier-anniversaire-marque-flambee-violences-paris
    https://www.lepoint.fr/societe/les-gilets-jaunes-tentent-un-retour-aux-sources-pour-leur-anniversaire-16-11-2019-2347764_23.php

Despre autor

Michelot Melanie

Mélanie is a French journalist who has taken a year to discover Eastern European cultures by volunteering in Moldova. She wants to raise awareness about gender equality or any discrimination through her pen.

Lasa un comentariu