Hoţii în lege şi România ştirbă sau Istoria recentă a dinţilor la români, privită din perspectiva pieţei. În cifre.

Noile forme de jaf sunt puţin altfel. “Gulerele albe” nu procedează precum cei de şcoală veche, care furau prin diverse scheme banii publici. Ei lucrează “legal”: sunt ceea ce eu numesc “hoţi în lege”.

Schema e simplă: nişte companii puternice fac lobby agresiv, schimbând legi în favoarea propriilor interese. Interesul public este deturnat spre interesul privat al unor companii sau grupuri financiare.

De ce să te baţi să fraudezi bugetele, de ce să te rişti când poţi trimite angajaţii tăi în politică, cumpăra posturi în partide şi când ajung la putere schimbă legi în favoarea ta. De ce să furi din bani publici, când poţi privatiza bugetul public al ţării.

Cei de la Sindicatul Promedica au perfectă dreptate: „Sănătatea nu este o marfă… Ceea ce ni se propune acum este o mutare a banilor dinspre sistemul public spre cel privat. Sistemul de sănătate din România este bazat pe principiul solidarității, adică cel care are mai mult îl ajută și pe cel care are mai puțin. Acum, se pare că se vrea o solidaritate inversă, adică să contribuim toți, aproape în mod egal, dar beneficiarii să fie doar cei care vor avea un ban în plus ca să își permită serviciile medicale. În 2018, 500.000 de cetățeni români nu au accesat sistemul de sănătate, nici public, nici privat, pentru că le era inaccesibil. Ce facem cu acești oameni care fac parte tot din România?!”

Acum câţiva ani, am vrut să văd cum stăm cu
stomatologia. De ce stomatologia? Pentru că stomatologia este singurul segment
medical 100% privat, deci “eficient”, din care s-a retras aproape în totalitate
statul: exact ceea ce visează “lumea bună” şi “gulerele albe”. Visul ni s-a
îndeplinit, dar realitatea arată trist. Conform teoriei “pieţei libere şi
dereglementate”, “mâna invizibilă” ar trebui nu doar să ne scoată, ci şi să ne pună dinţii. Măcar cei din faţă.

Cum stăm? Ce spune realitatea? Se pare că piaţa liberă şi retragearea statului din acest domeniu au făcut ca doar 5% (unii zic 10 %) dintre locuitorii acestei țări să mai aibă acces la medicul stomatolog. O fi având legătură cu structura veniturilor salariale şi a preţului actului medical? Reamintesc: în 2019, venitul mediu pe persoană a fost de 1.615 lei; ştim că aproape jumătate dintre angajaţii de la noi trăiesc cu salariu minim; mai ştim că aproape jumătate din populaţia ţării e la limita sărăciei.

Datele de mai jos sunt de acum 5 ani, dar ele
nu s-au prea îmbunătăţit. Ba chiar acest model vrea să fie extins şi spre alte
domenii medicale. Cu dinţii ne mai descurcăm şi pe cont propriu, dar ce facem
cu alte boli grave, compelxe şi virale? Dar să privim la situaţia dinţilor.
Repet datele sunt mai vechi, dar ele arată clar tendinţa.

• 95% dintre români nu merg la dentist (2014). Casa de Asigurări nu a mai dat bani stomatologilor din aprilie 2013, la acea vreme. Nu mai ştiu ce s-a mai întâmplat în ultimii ani, dar problema a rămas tot în acea zonă: din 15.000 de cabinete stomatologice câte avem în România (2018), doar puţin peste 3.000 au contracte cu Casa de Asigurări. Medicii nu vor să aibă treabă cu bugetul public, căci “bugetul se termină în primele două zile, pentru că bugetul este gândit per medic”.
• Doar 5% dintre români merg la dentist, spun specialiștii. Oamenii refuză să se ducă la stomatolog pentru că serviciile medicale sunt prea scumpe. Statul nu mai decontează aceste servicii de un an şi trei luni. Peste 75% dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 11 ani au carii la dinţii de lapte.
• În ţări precum Germania, Belgia, Franţa sau Croaţia statul suportă între 70 şi 80% din valoarea tratamentelor. Anual, în aceste ţări, se cheltuiesc 75 de miliarde de euro la fiecare 500 de milioane de locuitori pentru sănătatea oro-dentară, mai mult decât pentru programele de cancer.
• 8 din 10 români au probleme cu dinții și mai mult de jumătate dintre ei nu au mai trecut pe la stomatolog de mai bine de un an.
• Afecțiunile stomatologice sunt în creștere în ultimii zece ani, astfel încât prevalența la copii a ajuns la 90 la sută. Sunt în creștere cariile dentare și complicațiile acestora, cazurile de mediastenite şi septicemie. 62 la sută se confruntă cu dureri dentare, 21 la sută au dinții scoși din cauza afecțiunilor care au dat complicații, iar alți 21 la sută au dezvoltat traumatisme dentare și a regiunii maxilo-faciale.
• În mediul rural, cabinetele medicale de stomatologie lipsesc cu desăvârşire. Medicii stomatologici fug de sate pentru că oamenii sunt săraci şi ei nu-şi pot scoate investiţia pentru un cabinet medical. A fost un caz celebru: fata din Bistriţa, diagnosticată greşit cu oreion, deşi avea o infecţie puternică la dinţi, nu a fost văzută de un stomatolog, pentru că în localitatea în care stă nu există nici un cabinet. Astfel de situaţii sunt în toate judeţele ţării. În Mehedinţi spre exemplu, în cele 61 de comune nu există decât 6 cabinete medicale.
• Un total de 73 dintre cele 81 de comune ale județului Vaslui nu au cabinete stomatologice, 52 de comune nu au farmacii sau oficii, existând și o criză a medicilor de familie, exodul medicilor tineri în străinătate și condițiile de viață și de lucru puțin atractive din mediul rural ducând la acest deficit.
• În România, accesul copiilor din familiile sărace, de şomeri sau de la ţară la stomatolog e restricţionat din cauza lipsei finanţării de la stat. Un preşcolar dacă a avut ghinionul să se nască într-o familie cu venituri reduse sau de şomeri nu are acces la stomatolog. Un studiu World Vision arată că în mediul rural avem doar 2.100 de cabinete stomatologice. Adică 14% din totalul naţional.

Pentru un moment, imaginaţi-vă că acest fenomen se poate întâmpla şi în alte sectoare medicale, în zona unor boli care nu acceptă întârziere. Ni se pregăteşte un “genocid” cu premeditare.

textul a apărut inițial pe Libertatea.ro.