ULTIMUL ARTICOL
Invităm publicul larg să participe la seria de prezentări urmate de discuții despre relația între artă și conflict – Puncte Comune, cu Shoghakat Mlke-Galstyan – coregrafă și manager cultural (Armenia), Yulia Kostereva – artistă și curatoare (Ucraina), Bojan Djordjev – producător de teatru (Serbia) și invitații locali: Vitalie Sprînceană –
Locație: Galeria PlaiPerioada: 16 iulie – 1 august 2025Vernisaj: miercuri, 16 iulie, ora 18:00 Intrarea la expoziție este gratuită Galeria Plai vă invită la expoziția «GradinaUrzică» a artistei Tatiana Fiodorova-Lefter — o cercetare artistică a legăturii sublime, dar subestimate, dintre om și natură în contextul unei transformări urbane și tehnologice accelerate. Proiectul subliniază necesitatea
– scroll down for English – RO / Edu-Art 2025: Puncte Comune – un ciclu de ateliere despre relația între artă și conflict, facilitate de Shoghakat Galstyan [AM], Yulia Kostereva [UA] și Bojan Dordev [RS] – apel de participare înregistrează-te aici Invităm studenții, artiștii emergenți și toți cei interesați de rolul artei în consolidarea păcii și a încrederii, de
ALTE ARTICOLE RECENTE
Format pe plan global din aproape 40% dintre cei cu vârstă de muncă, precariatul a devenit cea mai activă clasă socială. Pandemia actuală scoate în evidenţă toate problemele şi riscurile la care suntem supuşi. Precaritatea devine cel mai mare flagel al societăţii contemporane. Dar ce este ea? Precaritatea, după cum
Pandemia Covid-19 nu a făcut decît să amplifice și să exacerbeze problemele orașului. Hiperdezvoltarea în centrul orașului și subdezvoltarea în cartierele periferice, automobilo-centrismul, insuficiența crescîndă a infrastructurii urbane de socializare, recreere, sport și activități culturale, inegalitățile economice și cele de acces la infrstructură urbană, dispariția accelerată a spațiilor verzi în
Mi-au spus mai mulți, colegi și apropiați, să o iau mai ușor, să mai jonglez cu tonurile uneori prea tăioase. Și au dreptate, există o comoditate pernicioasă și în tonul intransigent. Uneori sufăr de ea. Cuvântul cheie adresat de un coleg a fost să găsesc un ton de ”încurajare”. Știu
VAGINUL MEU Pe 17 mai 2013, sub muzica trupei ”Смысловые галлюцинации” (1) din vaginul meu a ieșit feciorul, și pe urmă – placenta, pe care moașa o ținea ca un măcelar – cîntărind-o în palme. Medicul mi-a pus feciorul la piept (pe atunci încă nu știam numele feciorului) și
Noua ”normalitate” a pandemiei și necesitatea de a fi pregătiți de izbucnirea unor noi focare de infecție stimulează apariția unei noi forme de organizare a muncii care combină munca la distanță cu munca față în față. În Spania un nou proiect de lege își propune să reglementeze tele-munca prin elaborarea
În „Capital is dead” (Capitalul A Murit), McKenzie Wark întreabă: Ce ar fi dacă nu mai trăim deja în capitalism ci într-un sistem mult mai rău? Întrebarea este provocatoare, neliniștitoare și profanatoare întrucât obligă anticapitaliștii să devină conștienți de un atașament subtil față de capitalism. Comunismul trebuia să vină după
În prima jumătate a lunii iunie, mai multe statui ale lui Columb în Boston, Houston, Miami, Richmond și Minnesota (Statele Unite) au căzut, au fost decapitate sau acoperite cu mesaje antirasiste în cadrul rebeliunilor și protestelor Black Lives Matter (BLM). Tot atunci, o serie întreagă de statui ale liderilor politici
În cei treizeci de ani de ”tranziție” intelighenția moldovenească de dreapta a făurit cîteva mituri. (Despre intelighenția de stînga vom vorbi cu altă ocazie – e suficient acum să zicem că, o parte a stîngii, cea cu idei, cantonată în cultura independentă, nu are bani și resurse pentru a crește
Nu există deus ex machina tehnologică care ne va salva de activitatea noastră falimentară ca animale politice. Acest articol este semnat de cercetătoarea bulgară Julia Rone (cercetator posdoctoral Wiener Anspach la Universitatea din Cambridge şi Université Libre de Bruxelles) şi face parte din Anuarul lui Transform!Europe pentru anul 2020. Reţelele
Un interviu cu Maria Cernat despre interzicerea discuţiilor privind genul în instituţiile de învăţământ. Discuțiile legate de gen pot fi lungi și complicate. A le rezolva definitiv prin politica pumnului în gură demonstrează încă o dată cât de dispuși sunt politicienii noștri să rezolve probleme de ordin cultural aruncând adevărate
După câteva luni de educaţie online, am ajuns la următoarea concluzie: decât educaţie online mai bine deloc. O lăsăm aşa fiecare pe cont propriu: în bătaia sorţii. O să ştim mai puţine, dar cel puţin rămânem întregi la cap. Dacă se mai poate. Bun: să nu fim atât de tranşanţi
Cum afecteaza actuala pandemie educația? În ce măsură educația online poate fi un substituent al pedagogiei tradiționale centrate pe contact direct între discipoli și învățător, pe comunitatea fizică și spirituală ce apare în sala de clasă? În ce fel universitatea se va transforma (ori va rămâne aceeași) după pandemie? Sînt
