Următoarele alegeri prezidențiale americane sunt programate pe data de 3 noiembrie 2020, într-o zi de marți. Indiferent de ciclul electoral, toate alegerile prezidențiale americane se desfășoară în prima zi de marți, după prima zi de luni a lunii noiembrie. Legenda spune că desfășurarea alegerilor marțea le permitea agricultorilor să-și organizeze optim săptămâna, ținând cont că duminica e zi de biserică, iar miercuri e zi de piață. Această zi de marți e zi de lucru. Cu alte cuvinte, religia și capitalismul sunt mai prioritare decât democrația.
Pe lângă faptul că întreaga planetă este afectată de hegemonia americană, campania electorală americană este o sursă abundentă de divertisment. Din acest motiv urmăresc cu plăcere procesul electoral. Astăzi vă propun să parcurgem o analiză cu vedere dinspre stânga a acestor alegeri.
Participanții
Lupta pentru funcția de președinte se dă între patru persoane – Donald Trump, candidatul Partidului Republican și actualul președinte; Joe Biden, candidatul Partidului Democrat și fostul vicepreședinte; Howie Hawkins, candidatul Partidului Verde; și Joanne Jorgensen, candidata Partidului Libertarian.
Candidații din partea partidelor Verde și Libertarian nu au absolut nicio șansă să câștige alegerile, chiar dacă Biden și Trump mor subit și simultan. Ei nu sunt invitați la dezbaterile electorale și nu au posibilitatea să includă subiecte în discursul public. Sistemul politic a fost modelat de către Partidul Democrat și Republican în așa fel, încât alte partide să nu poată zdruncina barca pe care acestea o conduc. Din acest motiv vom acorda atenție doar candidaților Biden și Trump, chiar dacă pozițiile legislative ale celorlalți candidați au valoare.
Vicepreședintele curent, Michael Pence, este în continuare partenerul lui Donald Trump în această cursă electorală. Concurentul democrat pentru funcția de vicepreședinte este senatoarea Kamala Harris.
Donald Trump
În 2016, Donald Trump a fost candidatul prezidențial nepoftit de către elita politică și elita business, alias establishment. Trump a identificat establishmentul fiind una din cauzele de ce muncitorii și clasa de mijloc americană o duc prost. Pe lângă imigranții intrați în țară ilegal care ar fura pâinea din gura muncitorului american, anume establishmentul crea condiții și semna acorduri comerciale internaționale care permiteau ca America și americanul de rând să fie trași pe sfoară de diverși dușmani din exterior. Exponenții establishmentul din cadrul aparatului guvernamental reprezentau „monștrii din mlaștină”, care nu permiteau ca America să redevină măreață.
Pentru a adresa această problemă, Trump s-a angajat să construiască un zid la granița de sud cu Mexicul, să se retragă din tratatele comerciale internaționale și „să scurgă mlaștina”. Astfel, Trump a reușit să-i consolideze într-un bloc loial pe cei ce consideră că globaliștii, evreii și marxiștii ar fi sursele tuturor problemelor. Chiar dacă zidul n-a fost construit, Trump a băgat și mai mulți monștri în mlaștină și chiar dacă a mai încheiat acorduri de liber schimb, Trump are în continuare un electorat loial.
Totuși, cel mai memorabil fenomen desfășurat pe durata președinției Trump a fost pandemia COVID-19. Președintele trebuie să-și apere modul de administrare a crizei, dacă cere un al doilea mandat. Cu toate că populația SUA constituie 4.25% din populația globală, Statelor Unite le revin aproximativ 20% din toate decesele cauzate de COVID-19 din întreaga lume. Unele măsurători susțin că până la 90% din decese puteau fi prevenite. Cu toate că Trump știa de la începutul lui Februarie despre severitatea CODIV-19, a ales să o minimizeze, uneori spunând că virusul va dispărea de la sine. Acțiunile anti-COVID ale administrației Trump au fost întârziate, fapt reflectat și de sondajele de opinie.
Majoritatea americanilor consideră reacția lui Trump a fost întârziată
La tema schimbărilor climatice, Trump până recent nu credea că activitatea umană afectează acest fenomen. El a retras SUA din Acordul de climă semnat la Paris, a eliminat reglementările de emisii aplicate de administrațiile anterioare și nu are un plan de a combate schimbările climatice.
Din considerent economic, Trump a redus impozitele individuale pe venit, impozitul pe bunuri imobiliare, impozitul corporativ, etc. Conform diverselor măsurători, acest plan fiscal va crea deficite bugetare de până la $2 trilioane pe parcursul următorilor 10 ani.
Acest plan fiscal le va permite celor avuți să acumuleze averi și mai mari, în timp ce cei săraci, muncitorii și clasa de mijloc nu vor mai beneficia de pe urma programelor sociale demontate pentru a acoperi deficitul de $2 trilioane. Această abordare fiscală, numită și Reaganomics sau Voodoo Economics, este abordarea standard a republicanilor deja de aproximativ 50 de ani – îmbogățește-i pe bogați cu orice preț.
La capitolul imperiu al răului, Trump a majorat bugetul de „apărare” de la aproximativ $600 miliarde, până la $713 miliarde. Cu toate că în campania electorală din 2016 a criticat implicarea armată a Statelor Unite în orientul mijlociu, nu a luat măsuri semnificative pentru a extrage contingentul armat din zonă. A provocat criza din 2019-20 din Golful Persic, retrăgându-se din Acordul Nuclear cu Iranul, aplicând sancțiuni împotriva Iranului și asasinând-ul pe Qasem Soleimani, general de top al Iranului. În contrast cu administrația Obama, Trump aplică o abordare hard power împotriva Iran-ului. De asemenea, Statele Unite sunt complicele Arabiei Saudite la crime de război săvârșite în Yemen.
Ce ține de sistemul de asigurări medicale, administrația Trump luptă în curțile de justiție împotriva prevederilor din legislația curentă – Affordable Care Act (ACA), alias Obama Care. Administrația Trump deja a reușit să elimine obligativitatea asigurării medicale, care permitea menținerea unui preț mai scăzut la primele de asigurare. Acum Trump dorește să mai elimine și prevederile care obligă companiile de asigurare să presteze servicii persoanelor cu maladii preexistente. În timp ce anulează bucată cu bucată ACA-ul, Trump nu oferă nici o alternativă. Republicanii deja de peste 10 ani luptă cu ACA, fără a oferi o alternativă. În lipsă de reglementări, domeniul asigurărilor medicale rămâne a fi un vest sălbatic unde companiile de asigurare sacrifică pe oricine, atât timp cât asta mărește dividendele acționarilor. În constrast, toate țările dezvoltate au un model de asigurare publică care îi asigură pe toți și are rezultate mai bune, în timp ce costul per capita este mai mic decât în SUA.
Trump s-a expus diferit pe marginea multiplelor subiecte de politici, uneori enunțând două poziții contradictorii simultan. Din acest motiv, sunt curios ce poziții au luat în considerare cei de la Political Compass pentru a efectua testul politic.
Joe Biden
Știind că Joe Biden a venit în lumea politică pentru a se prostitua, ați putea crede că pozițiile ideologice ale lui Biden nu sunt tocmai bătute în cuie. Posibil, însă un lucru este cert. Joe nu va face concesiuni în fața aripii stângi din cadrul Partidului Democrat, chiar dacă una din propuneri presupune asigurarea medicală a tuturor pe timp de pandemie și criză economică, când 87% din democrați susțin un asemenea program. Biden propune întărirea ACA-ului existent și adăugarea unei opțiuni publice, ceea ce le va permite cetățenilor să aleagă între un asigurător privat și unul public. E o îmbunătățire incrementală comparativ cu sistemul curent.
Joe Biden are o carieră politică de 50 de ani, iar acest articol nu poate cuprinde întreg palmaresul de voturi și realizări ale lui Biden. Selectăm câteva poziții cu consecințe profunde pe plan intern și internațional.
Încă din 1998, cu 5 ani înainte de invazia Irakului, Biden susținea invazia de la tribuna Senatului, motivând că asta era unica cale de dezarmare a lui Hussein. Anterior am aflat că cel din urmă nu avea un program de dezvoltare a armelor de distrugere în masă. În timp ce era președintele Comitetului pe Relații Internaționale al Senatului, Biden a votat în favoarea invaziei Irakului în 2002. La un moment dat a declarat că invazia este necesară, chiar dacă ONU nu oferă aviz pozitiv. În prezent, după ce publicul nu mai crede în poveștile legate de eliberarea și democratizarea Irakului, după ce costul războiului se ridică până la $2-3 trilioane dolari și după ce au murit aproape 300 000 de oameni, Biden încearcă să rescrie istoria, zicând că el, de fapt, era împotriva războiului de la bun început.
Biden a fost co-autorul legii din 1994 privind controlul criminalității violente și aplicarea legii. Această legislație a fost un catalizator pentru încarcerarea masivă a populației și proliferarea industriei de închisori private, pentru profit, al căror scop este îmbogățirea acționarilor prin încarcerarea câtor mai mulți oameni. Legea a introdus conceptul de 3 abateri, care impunea pedeapsa pe viață în urma a 3 abateri penale, ceea ce e o deplasare majoră de la conceptul de simetrie a pedepsei raportat la faptă. Aceeași lege a mai adăugat 60 de motive în baza cărora un om putea fi ucis de către stat prin pedeapsă capitală. În 2019, opinia lui Biden a „evoluat” la tema pedepsei capitale. Biden nu mai susține pedeapsa capitală și este împotriva închisorilor private. Se pare că Biden în prezent pune mai mult accent pe reabilitare decât pe pedeapsă, spre deosebire de Biden din 1993 care zicea că-i este indiferent de condițiile socio-economice ce sporesc criminalitatea și că-l interesează doar să facă străzile mai sigure. Aduc aminte că studiile nu arată un impact semnificativ pozitiv al încarcerării asupra ratei de criminalitate.
Biden acceptă că schimbările climatice sunt influențate de om. Din acest motiv a negat vehement că va interzice fracturare hidraulică (fracking). Cu alte cuvinte, Biden stă cu fundul pe 2 scaune. Cu jumătate de gură afirmă că susține o versiune de The Green New Deal, care are ca scop reducerea până la 0 a amprentei de carbon până în 2050. Cu altă jumătate de gură zice că nu va interzice o practică de dobândire a gazului care poluează aerul, apa și solul.
Nu există mărturii care să sugereze că Isus era capabil să aprindă apa. Chiochia – Isus 1:0 Imagine din videoul lui Scott Cannon.
Pe timpul când era senator, Joe Biden afirma cu mândrie că dorește să taie din fondurile de asigurări sociale, medicale și din beneficiile veteranilor. În 2008 a susținut pachetul legislativ de stimul care ar fi ajutat instituțiile financiare pe timpul crizei. În prezent susține că dorește să sporească impozitele pentru companii și pentru cei cu cele mai înalte venituri, bani care ulterior să-i investească în programe de angajare, inclusiv în jurul infrastructurii verzi. Se pare că Joe Biden din senat și Joe Biden din 2020 sunt destul de diferiți. O altă versiune ar fi că Joe cântă la karaoke niște keynesianism.
Vice
Atât Kamala Harris cât și Mike Pence au fost selectați pentru aceste roluri datorită identității lor, respectiv are puțin sens să discutăm pozițiile lor legislative. Harris îi completează neajunsurile lui Biden, fiind femeie tânără de culoare, chipurile progresivă (varianta establishment-ului de progresivism). Pence îl face pe playboy-ul Trump mai pios. Pence o numește „Mama” pe soția sa. Așa-i când ești evlavios.
Temele campaniilor.
Spre deosebire de Joe Biden, care enumeră 50 de planuri pe pagina sa, pe website-ul oficial de realegere a lui Donald Trump nu există un program electoral, ci sunt enumerate promisiunile făcute și ținute de președinte pe parcursul primului mandat. În lipsa unei platforme, rezumăm aici palmaresul și declarațiile sporadice ale campaniei Trump, apoi încercăm să comparăm cu un răspuns de-al lui Biden, dacă acesta există.
Pe lângă mesaje clasice despre economie, imigrație, politică externă, sănătate, justiție criminală, conservatorii readuc sub lumina reflectoarelor o veche teorie conspiraționistă – pericolul marxist. Cât conservatorii erau ocupați cu lupta cea bună, adică împotriva drepturilor reproductive ale femeilor și împotriva căsătoriilor de același sex, marxiști au infiltrat portalurile media, universitățile, partidul democrat și ong-urile. Astfel, ei pot să-l controleze pe senilul Joe Biden, având ca scop final distrugerea lumii vestice. Joe Biden o fi senil, dar nici el și nici ce-i ce-l înconjoară (establishment-ul democrat) n-au niciun interes de a transfera mijloacele de producție în mâinile muncitorilor sau de a zdruncina barca capitalismului care i-a făcut bogați și puternici. Jordan Peterson, cel mai bun ce are de oferit dreapta din considerent intelectual, a fost o figură centrală în răspândirea mesajelor despre pericolele „neo-marxismului postmodernist”. În timpul debate-ului cu Slavoj Žižek pe tema marxismului/capitalismului, Peterson practic a recunoscut că n-are idee despre marxism. Marx merită critici mai buni.
Trump îl numește pe Biden radical de stânga din trei motive:
- Încearcă să-l îndepărteze de independenții care s-ar identifica de centru.
- Încearcă să-l facă pe Biden să respingă stânga, astfel încât să stingă entuziasmul inexistent al stângiștilor față de Biden. Cu asta, Biden s-a descurcat de minune în timpul primary, fără ajutorul lui Trump.
- Pentru a distrage atenția și a nu apăra primul mandat.
sursă: https://www.donaldjtrump.com/
Evident, afilierea lui Biden cu stânga este o prostie. Conform Political Compass, probabil cel mai bun instrument de identificare a poziției pe eșichierul politic, Biden se plasează mai la dreapta de centrul cadranului drept. Să tai fondul de pensii, fondul de asigurări medicale și beneficiile veteranilor nu e tocmai de stânga.
Atenția care am oferit-o marxismului pare a fi exagerată, însă e proporțională cu timpul dedicat de campania Trump acestui subiect.
Până acum, Biden nu a mușcat momeala, răspunzând că prin discursul său, Trump doar încearcă să dividă societatea, pe când el, Biden, va încerca să unească diversele grupuri din societate.
Pe lângă lupta cu marxiștii, războiul cultural include alte subiecte. Trump va proteja monumentele personalităților Statelor Confederate ale Americii pentru încercarea lor de a apăra dreptul americanilor de a înrobi alți americani. Trump susține poliția în contextul protestelor naționale împotriva brutalității poliției. Trump va apăra suburbia, ultimul bastion al omului alb – alt subiect din narativa anti Black Lives Matter. Totuși, Trump a interzis poliției aplicarea măsurilor de sufocare.
Pe cealaltă parte, Biden a promis că va condiționa finanțarea federală a poliției în baza unor standarde minime de decență și că va investi $300 milioane în poliția comunitară.
Economie: În primăvară, Trump a oferit un pachet de stimul în valoare de $2 trilioane dolari, din care o pătrime era destinată pentru plăți unice de $1200 către indivizi, drept ajutor pe timpul crizei Coronavirusului. Legea implementa un moratoriu de 120 de zile pe evacuari din locuințe, care a expirat în August. Evident, asta nu a fost de ajuns. Economiștii susțin că pentru recuperarea economiei din recesiune e nevoie de un răspuns neîntrerupt al statului. Trump a zis că stopează orice negocieri pe marginea unui nou proiect de stimulare până după alegeri. Cu alte cuvinte, Trump vrea să obțină votul cetățenilor, șantajându-i cu noul pachet de stimul.
Ce ține de politică fiscală și balansarea bugetului, republicanii vor face ceea la ce se pricep cel mai bine. Vor tăia impozitele pentru sine și pentru donatorii lor și vor tăia din fondurile sociale, medicale și din alte beneficii.
Biden vrea să stimuleze economia, similar cu primul pachet de stimul anti-COVID a lui Trump. Acest stimul ar permite păstrarea unor măsuri anti-COVID care pot salva vieți.
Biden vrea să anuleze unele reduceri fiscale aplicate de Trump, care conform lui Biden îi avantajează pe cei avuți. Ulterior, acumulările la buget ar fi direcționate în diferite programe de investiții. Tot el susține ideea ridicării salariului minim federal de la $7.25 pe oră până la $15.
Imigrație: Trump vrea să continue construcția zidului și să diminueze imigrația spre SUA prin eliminarea loteriilor de visa și reunirea familiilor.
Biden va stopa construcția zidului, va elimina restricțiile aplicate de Trump și va crea un proces de obținere a cetățeniei pentru rezidenții ilegali ai țării, aproximativ 11 milioane de oameni.
Sănătate: Trump promite scăderea prețurilor la preparate medicamentoase și eliminarea ACA-ului. Întrebat fiind dacă propune o alternativă la ACA, a răspuns afirmativ fără a prezenta un plan. Ținând cont că republicanii de vreo 10 ani încearcă să elimine ACA, fără a prezenta o alternativă, putem presupune cu siguranță că această alternativă nu există. Se estimează că aproximativ 31 de milioane de americani nu vor avea asigurare medicală până la sfârșitul anului. Dacă ACA va fi eliminată, se estimează că încă 20 de milioane vor rămâne fără asigurare medicală.
Biden vrea să extindă ACA, adăugând opțiunea publică și să extindă acoperirea asigurărilor medicale. Adică, pe lângă companiile private (pentru profit) de asigurare medicală, va exista o companie de stat care să presteze același serviciu fără o marjă de profit. Promisiunea este un pas în direcția cea bună, însă implică anumite riscuri. Companiile private își pot lua clienți tineri și sănătoși, pasându-i pe cei în vârstă și bolnavi sistemului public, ceea ce ar depune presiune neproporțională asupra sistemului public, sporind costurile primelor sau ale subsidiilor publice.
Varianta de stânga ar fi Medicare for All, adică asigurare medicală pentru toți, ceea ce presupune că statul îi asigură obligatoriu pe toți. Pentru o plată adăugătoare, e posibil să primești asigurare suplimentară de la privați, însă nu poți substitui ceea ce e acoperit de asigurarea publică. Pandemia a arătat că asigurarea medicală nu trebuie să fie legată de job.
Mediu: Trump nu are un plan de a adresa problema schimbărilor climatice. Anterior s-a retras din Acordul de mediu de la Paris și a eliminat reglementările administrațiilor anterioare, pentru a permite extracția de petrol și gaz în rezervații naturale.
sursă: http://www.letsdrillbabydrill.com/index.php?route=product/product&product_id=64
Biden va pune un steag al comunității LGBT pe sonda de fracturare hidraulică și va declara „mission accomplished”. Dincolo de glume, Biden a anunțat că dorește să facă investiții masive în infrastructura și tehnologia verde, anume $2 trilioane. Scopul lui Biden ar fi reducerea amprentei de carbon până la 0 până în anul 2050.
Politică externă: Trump planifică să continue să reafirme suveranitatea Statelor Unite, care după cum bine știm este amenințată și asediată. Anterior s-a retras din acordul de climă, acordul nuclear cu Iranul și s-a retras din Organizația Mondială a Sănătății. Totuși, o veste bună ar fi probabila extindere a acordului nuclear cu Rusia, care ne îndepărtează puțin de o potențială sinucidere în masă cu arme nucleare.
A mutat ambasada SUA din Israel la Ierusalim, dându-le speranță creștinilor că a doua venire a lui Hristos, Armageddonul și timpurile din urmă sunt aproape (asta nu e glumă). Anterior Trump a câștigat 81% din votul evanghelicilor.
Pe lângă asta a creat tensiuni cu unii aliați și a forțat alți membri NATO să sporească finanțarea militară a organizației, căci ceea ce ne lipsește cel mai mult este militarismul. I-a amenințat pe germani cu sancțiuni împotriva proiectului Nord Stream 2, care trage o conductă de gaz din Rusia, direct în Germania prin Marea Baltică.
Ce ține de războaie în care e implicată SUA, Trump are un palmares mixt. A avut o abordare hard power împotriva Iranului, aplicând nejustificat sancțiuni și asasinându-i generalul de top. Vinde arme Arabiei Saudite și o susține în crime de război împotriva populației civile din Yemen. Nu a escalat tensiunile cu Rusia când circulau informațiile neprobate (probabil false) despre recompensele ruse pentru soldați americani uciși de talibani. În timp ce Trump încerca să negocieze pacea cu talibanii, pavând astfel calea spre extragerea trupelor din Afganistan, democrații din camera reprezentanților l-au blocat legislativ. Se pare că democrații vor să fie mai șoimi de război decât republicanii. Nici până acum nu e clar care va fi finalitatea războiului din Afganistan, care deja durează 19 ani.
Instinctele și afirmațiile inițiale a lui Trump ce țin de război par a fi mai rezonabile și pașnice decât a establishment-ului, atât democrat cât și republican. Totuși, se pare că nu-i reușește să extragă țara din războaie.
Un alt aspect pozitiv a fost faptul că Trump a jucat rolul de broker pentru un acord de normalizare a relațiilor dintre Israel și Emiratele Arabe Unite.
Biden va reveni la acordul de climă din Paris și probabil la o versiune apropiată a acordului cu Iranul, dacă Iranul mai are încredere să ia loc la masa de negocieri cu americanii. SUA va avea o relație mai apropiată cu aliații săi. Biden planifică să retragă suportul față de războiul condus de Arabia Saudită în Yemen. Conform diverșilor analiști, o președinție Biden poate crea tensiuni cu Rusia. În politica sa externă, Biden nu vorbește despre drepturile palestinienilor care se află sub ocupație israiliteană, în pofida presiunilor din partea aripii stângi a partidului democrat.
Miza alegerilor
Dacă nu are loc transferul pașnic de putere, după cum pot fi interpretate unele declarații ale lui Trump, miza alegerilor e așa numita democrație din SUA. Este posibil ca rezultatul alegerilor să fie decis la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), care e majoritar conservatoare.
Ce ține de violențe, grupuri înarmate de extremă dreapta, care îl susțin pe Trump, se pregătesc pentru război civil. Totuși, uzurparea puterii de stat prin violență este practic imposibilă în SUA fără susținerea armatei. Sper să nu ajungem la asemenea scenarii.
Dacă excludem scenariile de mai sus, putem suma miza alegerilor printr-o frază – reducerea daunelor. Biden nu entuziasmează absolut pe nimeni. Nimeni nu-l vrea pe Biden. E un moșneag senil de aproape 80 de ani care se poartă ciudat în prezenta fetelor minore. Cel mai probabil Biden își va umple cabinetul cu corporatiști și lobiști, ceea ce cu alte cuvinte se numește business as usual. Pur și simplu el nu este Trump și probabil va provoca lumii și Statelor Unite daune mai mici decât Trump.
Pe lângă alegerile prezidențiale, au loc și alegeri în Congres. În Senat se dispută 35 de locuri, dintre care vreo 15 sunt competitive, ceea ce înseamnă că democrații ar putea obține fie egalitate, fie majoritate în Senat, în timp ce probabil vor păstra majoritatea în Camera Reprezentanților. Pe parcursul următorilor 4 ani se așteaptă să plece din funcție minim un judecător din Curtea Supremă de Justiție.
Din perspectiva conservatorilor, după moartea judecătoarei Ruth Ginsburg, miza constă în eliminarea protecțiilor federale a drepturilor reproductive ale femeilor, abolirea căsătoriilor de același sex, blocarea introducerii de legislație ce ar controla într-un fel sau altul armele private din SUA, blocarea reformelor federale ale poliției, numirea a încă unui judecător conservator la CSJ, eliminarea ACA, micșorarea impozitelor, ș.a.
Din perspectiva liberală, miza constă în a numi un judecător liberal la CSJ, implementarea reformei poliției, implementarea unui plan de mediu, adresarea crizei COVID, atât prin stimuli economici cât și prin consolidarea și extinderea ACA, restabilirea relațiilor internaționale. De fapt, democrații/liberalii vor întoarcere la normalitate, fără prea multe schimbări radicale.
Perspectiva de stânga conține o contradicție. Pe de o parte mai bine promovezi agenda de stânga într-o democrație burgheză, decât într-un regim unde poți fi răpit pe stradă de poliția secretă a lui Trump, cum se întâmpla pe străzile Portland-ului.
Pe de altă parte, populismul de dreapta a lui Trump are priză anume în contextul inegalităților și problemelor social-economice produse de neoliberalism, a cărui întruchipare este Biden. Unele voci pe stânga bat alarma că dacă ne întoarcem la normalitatea lui Biden, data viitoare, problemele sistemului nu vor produce un incompetent șovin ca Trump, ci un fascist adevărat cu o agendă bine pusă la punct.
Evident, balanța se înclină spre Biden când iei în calcul promisiunile lui Biden de a investi $2 trilioane în energie verde, ridicarea salariului minim, reîntoarcerea la acordul cu Iran și acordul din Paris, protejarea drepturilor reproductive, protejarea familiilor de același sex și extinderea asigurărilor medicale.
Miza internațională: În primul și în primul rând adresarea crizei climatice. Statelor Unite le revine cota de 15% din poluarea globală cu carbon. În lipsa unor măsuri drastice urgente, calitatea vieții pe Terra va scădea simțitor în următorul secol.
Poate avem noroc să evităm un război cu Iranul, pe care șoimii îl vor așa de mult. Un asemenea război, pe lângă toată moartea și suferința generată local, va afecta întreaga economie globală. În plus, un Iran gonit în colț și amenințat are toate motivele să dezvolte o armă nucleară. Nu-s adeptul ipotezei conform căreia Iranul nu e actor rațional și va folosi arma nucleară pentru Jihad, dar cred că noi trebuie să reducem numărul de arme nucleare, nu să-l creștem.
Pe lângă asta, miza internațională constă în chestii mai minore, dar care ne privesc mai direct, precum loteria de vize și emigrația spre SUA.
Va urma…
Un articol foarte slab plin de fakkke-uri