ULTIMUL ARTICOL
FEMINIST CLUB: Pământul femeilor: O discuție despre ecofeminism cu Lilia Nenescu și Elena Tacu Cum se întâlnesc problemele de mediu cu inegalitățile de gen și sociale? La această ediție, stăm de vorbă cu Lilia Nenescu și Elena Tacu despre ecofeminism, despre felul în care femeile și comunitățile sunt afectate de
Din 2023, desfășurăm, un proces participativ de elaborare a cadrului legal privind parteneriatul civic-public (PCP), în vederea creșterii accesului transparent al organizațiilor societății civile la bunurile și serviciile publice. În perioada septembrie 2025-2026 am derulat consultări publice și regionale cu organizații ale societății civile pe marginea proiectului de lege privind
„Mežkolxozsad” este un atelier despre polii opuși ai grădinăritului, precum și sesiuni practice dedicate cianotipiei și experimentelor editoriale colaborative. „Mežkolxozsad” este un acronim care desemnează cea mai mare formă socialistă de organizare a grădinăritului: Grădina Industrială Intercolectivă „În memoria lui Ilici”, care a existat în anii 1970 și 1980 pe
VYTYNANKI REALITY – Expoziție la Galeria BUNKER Expoziția reunește lucrările realizate de artiștii participanți în cadrul laboratorului internațional coordonat de Olga Kashimbeckova și curatoriat de Lilia Dragneva, explorând fereastra ca spațiu sensibil între protecție și distrugere, interior și exterior. Locație: Galeria BUNKER, Chișinău Vernisaj: Marți, 22 septembrie 2026, ora 19:00
We are officially launching the next Open Call for the younger generation of women artists from Central and Eastern Europe! The Katarzyna Kozyra Foundation and its partners invite female-identifying artists aged 35 and under from Albania, Bosnia and Herzegovina, Belarus, Czech Republic, Hungary, Kosovo, Moldova, Montenegro, North Macedonia, Poland, Serbia,
Pe 20 septembrie 2026, la Muzeul de Istorie al orașului Chișinău, va avea loc vernisajul expoziției VYTYNANKI REALITY, rezultată în urma unui laborator artistic internațional coordonat de artista ucraineană Olga Kashimbeckova și curatoriat de Lilia Dragneva. Proiectul pornește de la experiența războiului din Ucraina și de la imaginea ferestrelor acoperite
Într-o zi, un copil a luat o bucată de pânză, a prins-o între două bețe și a legat-o cu ață. A ieșit afară și a
Chișinău, 19 mai 2026 Inițiativa Moldova pentru Palestina a marcat, în perioada 15-17 mai, Ziua Nakba, printr-o serie de activități publice dedicate comemorării celor 78
Peste 100 de jurnaliști, academicieni și reprezentanți ai societății civile din mai multe țări s-au întâlnit la București pe 9 și 10 mai pentru a
ARHIVĂ
Introducere Recent, Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, a venit cu inițiativă legislativă diferită de toate cele de inspirație neoliberală – întortocheate, ilizibile, discriminatorii, pe alocuri absurde -, cu care ne-a obișnuit până acum. Acesta a propus să acorde dreptul tuturor angajatorilor de a oferi salariaților o alocație individuală pentru
Interviu cu Jean Ziegler, sociolog, fost referent la ONU, autorul cărții Chemins d’espérance (Căile speranței), editura Seuil, 2016. În 2011, într-o zi de decembrie, Jean Ziegler lua prânzul cu José Bové[1] la „Chez Léon”, un restaurant din Lyon. Primarul, Gérard Colomb, îl primea la masa sa pe un candidat la
Vechile sisteme de redistribuție ale avuției nu pot combate acensiunea capitalismului rentier. Trebuie să găsim soluții noi. Sistemul de redistribuție a veniturilor în secolul 20 s-a stricat într-un mod ireparabil. Amintiți-vă de consensul post-1945 sub care cotele de venit care mergeau spre capital și spre muncitori erau destul de stabile,
La Chișinău multă vreme planurile ucrainene de a construi pe cursul de sus al rîului Nistru șase hidrocentrale în regiunile Ivano-Frankivsk, Ternopili și Cernăuți și alte câteva baraje nu au fost cunoscute. Planul ”îmblînzirii Nistrului” a fost desecretizat în anul 2015. În vara anului 2016 guvernul ucrainean a făcut public
Zilele trecute am observat un grup de adolescenți de la o școală bună bucureșteană cum petreceau după ore într-un local cu vederi de stînga. Arătau exact ca niște invitați la un casting pentru un film cool cu adolescenți americani: cu bluze de post-hipsteri, cu o blazare defensivă pe fețe, inabordabili
[label shape=”” type=””] Stela Bivol [/label] Acum doi ani jumătate scriam despre cum luptă Republica Moldova, un pește atât de mic, în negocierile cu Uniunea Europeană, care reprezenta la acel moment interesele marilor companii transnaționale farmaceutice – interesele balenei. (aici) Am pariat ca va câștiga balena. Și a câștigat, doar
Un interviu cu Silvia Federici, autoarea cărții ”Caliban și Vrăjitoarele”, cercetătoare și activistă feministă italiană.
”Credeți că este posibilă menținerea sistemului capitalist fără însușirea muncii casnice, neplătite a femeilor?
Silvia Federici: Nu, nu cred că este posibil, pentru că munca neremunerată a femeilor, care continuă nestăvilită în prezent, este condiția devalorizării forței de muncă în sine. Fără acest tip de muncă, clasa capitalistă ar trebui să facă o investiție majoră în infrastructura reproductivă a forței de muncă, care ar afecta, în concluzie, rata de acumulare a capitalului. Există de asemenea și o latură politică a devalorizării și naturalizării rezultate în urma activității de reproducere. Aceasta a constituit baza materială a diviziunii sexuale a muncii între femei și bărbați, care permite capitalului să controleze exploatarea muncii femeilor, în special prin căsătorie și relația conjugală, iar ideologic, prin ceea ce constituie iubirea romantică, conferindu-le bărbaților existența de facto a unui sclav asupra căruia să-și exercite puterea.”
Zilele acestea am tot văzut cum oamenii împart flori jandarmilor, le mulțumesc acestora pentru că își fac datoria și cum, subit, o parte din memoria colectivă legată de diverse acțiuni și momente cu și despre ei a fost ștearsă precum creta de pe tabla neagră.
În toată istoria ei modernă, „integrarea europeană” a României a fost un proiect de clasă: a fiilor de boieri întorşi de la studiile făcute la Paris în secolul XIX, a intelighenţiei, elitei economice şi a administraţiei de stat la începutul secolului XX şi, după ’89, a unui segment de politicieni,
Despre liste de prieteni și dușmani ai țării, despre denunțuri prezentate ca cercetare, despre cooptarea cercetării în lupte geopolitice locale.
Vasile Ernu în dialog cu Bogdan Suditu (conf. univ. dr. la Universitatea din Bucureşti – Facultatea de Geografie, Departamentul de Geografie Umană şi Economică). L-am cunoscut pe Bogdan Suditu la o şedinţă de părinţi la creşă. Copiii noştri erau în aceeaşi grupă. După aceea a urmat grădiniţa. Cum meseria
Inițiativa guvernului României de a promova o lege a grațierii colective a declanșat o serie de proteste stradale. S-a ajuns ca președintele Klaus Iohannis să iasă în stradă, întîi, apoi să promită că va iniția un referendum național pe tema acestei legi. Platzforma a selectat cîteva opinii despre proteste, despre mizele,
