Ideologia partidelor politice și acțiunile de facto ale acestora ne creează percepția că ideologia nu e decât o fațadă a unor interese restrînse de grup. Pentru a găsi niște răspunsuri, în prima parte a acestui articol, vom analiza 3 tematici actuale pe care le vom explora prin prisma programelor partidelor politice: vectorul extern al Republicii Moldova, politica economică și problema identitară. Chiar dacă avem mai multe partide politice în Moldova, doar o mică parte dintre ele sunt active, astfel încît ne vom axa pe acele ale căror prezență și poziție ideologică este resimțită în mod evident pe scena politică.
Vectorul extern sau speranțele integraționiste ale partidelor politice
În programul Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) se stipulează clar că partidul promovează cu insistenţă şi consecvenţă vectorul estic, euroasiatic, al dezvoltării Moldovei. Direcția principală de activitate în plan geopolitic a partidului este aderarea la Uniunea Vamală (UV) și participarea la edificarea şi dezvoltarea Uniunii Euroasiatice. În acest sens, socialiștii condamnă ratificarea Acordul de Asociere cu UE, considerându-l înrobitor pentru cetățenii Moldovei. Într-adevăr, președintele Igor Dodon și-a menținut atitudinea critică față de Acordul de Asociere cu UE atât în vizita sa la Moscova (din 17-19 ianuarie 2017) cât și cea de la Bruxelles (6-8 februarie 2017). Chiar dacă Dodon nu mai este nominal liderul PSRM, acesta apară direcțiile ideologiei partidului pe care l-a condus, iar în intervențiile sale publice se declară un politician consecvent încă de la formarea partidului. Promovarea vectorului estic rămâne în retorica președintelui Dodon fundamentul ideologic în sfera politică moldovească. Totuși, ideea de aderare la Uniunea Vamală, stipulată expres în programul de partid, a dispărut în mare parte din discursul public al socialiștilor după alegerea lui Dodon în calitate de președinte. Dacă în campania electorală parlamentară din 2013, Igor Dodon se manifesta deschis în clipuri electorale pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală, atunci în campania electorală din 2016, Igor Dodon a preferat să se axeze pe importanța parteneriatului strategic cu Federația Rusă. Prin urmare, poziționarea vectorului extern al PSRM se bazează preponderent pe conjuctura de moment, care l-ar favoriza în fața propriului electorat, nu o opțiune politică și geopolitică constantă. Considerăm că ideea de aderare la Uniunea Vamală va reveni pe scena politică în perioada următoarelor alegeri parlamentare, așteptate în 2018, atunci când socialiștii vor avea nevoie de influențarea electoratului prin intermediul dezbaterilor asupra vectorului extern.
Sursă: Captură din clipul electoral al PSRM din campania electorală din 2013
Prioritatea declarată a Partidului Liberal (PL) în plan extern a este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi la NATO. În acest sens, în programul de partid se subliniază importanța accelerării reformelor în toate domeniile prevăzute în Acordul de Asociere cu UE, dar și implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului NATO-RM (IPAP) actualizat, informarea veridică a populaţiei privind rolul şi importanţa NATO. Totuși, Partidul Liberal este cunoscut mai degrabă pentru poziția sa unionistă, cea a Unirii RM cu România, fapt pe care nu îl regăsim stipulat expres în programul liberalilor. Putem găsi mai multe mențiuni despre relațiile speciale pe care trebuie să le aibă R. Moldova și România, despre continuarea ,,luptei pentru afirmarea deplină a adevărului ştiinţific şi istoric privind identitatea naţională. Identitatea de neam, comunitatea de istorie, limba, cultura, spiritualitatea şi destinul viitor între Republica Moldova şi România’’. În mod paradoxal, primul obiectiv politic general al programului PL – „realizarea suveranităţii, independenţei, integrităţii teritoriale şi unităţii naţionale” – vine în contradicție cu ideea unionistă. Altfel spus, unirea cu România presupune dispariția teritorială a statului Republica Moldova, or liberalii își doresc în același timp apărarea independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova și, potrivit luărilor de poziție mai recente ale liderilor PL, unirea cu România. Ambele deziderate nu sunt posibile concomitent. Mihai Ghimpu și-a construit întreaga campanie electorală prezidențială din 2016 pe idealul unionist, dar nu a putut răspunde de ce acest obiectiv nu este stipulat expres în programul de partid. Mai mult decât atât, liderul PL a declarat public că aderarea la UE nu mai este posibilă în contextul problemelor interne ale UE, astfel încât toate eforturile de politică externă trebuie concentrate spre unirea cu România. Astfel, poziționarea ideologică din punctul de vedere al vectorului extern este mai degrabă confuză în discursul public al PL, ceea ce duce la scăderea popularității partidului .
Partidul Democrat (PD) se prezintă drept adeptul promovării unei politici externe echilibrate, care ar asigura imaginea şi interesele Republicii Moldova în context regional şi global, prin integrarea în Uniunea Europeană şi dezvoltarea cooperării cu ţările CSI. Într-adevăr, PD, în calitate de partid dominant în actualul parlament, este cunoscut pentru susținerea parcursului european, dar și pentru menținrea unor relații stabile cu Federația Rusă și alte țări ex-sovietice. Totuși, imaginea acestui partid este mai degrabă una pro-europeană, lucru accentuat adeseori în retorica fostului lider de partid, Marian Lupu, dar și al actulului președinte al PDM, Vladimir Plahotniuc. În realitate, vectorul extern vestic promovat de PD vine în contradicție cu unele acțiuni ale democraților. De exemplu, trustul „General Media Group” (care deține Publika TV, Prime TV, Canal 2 și Canal 3) care aparține, conform investigațiilor jurnalistice, lui Vladimir Plahotniuc, retransmite știri, emisiuni, filme artistice din Federația Rusă. În contextul propagandei rusești, Republica Moldova se confruntă cu un nivel sporit de vulnerabilitate a spațiului informațional, sufocat de conținut mediatic rusesc. Revenind la PD, care ideologic se poziționează ca partid pro-european, concluzionăm că cel puțin din punct de vedere mediatic acest partid servește mai degrabă intereselor Federației Ruse decât cele ale UE.
În campania electorală prezidențială din 2016, televiziunile din trustul „General Media Group” l-au susținut tacit pe actualul președinte Igor Dodon. La nivel declarativ, posturile TV controlate de Vladimir Plahotniuc afirmau că vor promova candidații pro-europeni, însă în fapt au publicat știri în detrimentul Maiei Sandu. Este suficient să ne amintim despre falsul care anunța că între Maia Sandu și cancelarul german Angela Merkel ar exista o înțelegere că, în cazul în care Sandu câștigă alegerile prezidențiale, Moldova ar trebui să accepte 30.000 de refugiați sirieni. Ulterior, „Prime TV” a difuzat un reportaj, bazat pe un interviu publicat de un canal Youtube, în care apar trei studenți sirieni, prezentați ca susținători ai Maiei Sandu. Revenind la PD, care ideologic se poziționează ca partid pro-european, concluzionăm că cel puțin din punct de vedere mediatic acest partid servește mai degrabă intereselor Federației Ruse decât cele ale UE.
Viziunea economică a partidelor
Aspectul economic al ideologiei socialiste presupune o intervenție sporită a statului în sistemul economic, prin urmare și în programul PSRM este indicat obiectivul intensificării rolului statului în reglementarea economiei. Totodată, PSRM respinge modelul liberal economic cunoscut sub eticheta de ,,stat minimal’’ – principiu ce presupune o implicare minimă a statului în economie. Totodată, socialiștii consideră că progresul economic va fi atins o dată cu debarasarea economiei de monopolurile impuse de oligarhi și prin intensificarea relațiilor comerciale cu Uniunea Economică Euroasiatică. În acest sens, Igor Dodon, aflat în vizita de lucru la Moscova, a solicitat pentru Moldova statutul de observator în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice. Prin urmare, PSRM, prin președintele Dodon, încearcă să materializeze o altă politică economică decât cea exprimată de majoritatea pro-europeană din Parlament. Se cere accentuat că o politică economică a Moldovei reorientată spre Rusia ar fi în dezinteresul țării noastre deoarece, conform analizei Expert Grup, structura comerțului moldovenesc s-a schimbat masiv în direcția UE și se îndepărteză tot mai mult de Rusia. Chiar și în cazul eliminării sancțiunilor aplicate exporturilor din Moldova, volumul exportul spre Rusia nu ar fi mai mult de ⅓ față de exportul producătorilor din RM în UE (vezi figura 1). Astfel se poate afirma că PSRM întreține mitul potrivit căruia economia moldovenească nu se poate lipsi de piața rusească pentru a-și vinde produsele moldovenești, iar Acordul de Asociere cu UE nu ar fi adus beneficii economice RM.
Partidele de dreapta din Moldova au în linii mari o politică economică bazată pe valorile sistemului capitalist și ale ideologiei liberale. De exemplu, atât Partidul Liberal cât și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) indică în programele lor importanța dezvoltării sectorului privat, ca motor al creării locurilor de muncă și al dezvoltării unei economii puternice. Partidul Democrat exprimă o poziție mai nuanțată a politicii economice, bazată pe dezvoltarea unei economii mixte competitive, care să combine un sistem privat dinamic, un sector public eficace şi un sistem de servicii publice calitative şi accesibile cetăţenilor. Programul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) este mai degrabă ambiguu în acest sens și nu expune cu claritate politici economice pe care le-ar susține, totuși în linii mari se axează pe principiile doctrinei social-liberale. În urma fraudei bancare de 1 miliard de dolari (echivalentul a 12% din PIB) din 2013-2014, care a condus la lichidarea a trei bănci moldovenești, economia națională se află de fapt în proces de recuperare. Chiar dacă Produsul Intern Brut înregistrează o recuperare marginală în 2016, cu o creștere estimată la circa 3%, sunt îngrijoratoare tendințele observate privind scăderea investițiilor, a ocupării forței de muncă, a productivității muncii și altele. Astfel, nici un partid politic din Moldova, indiferent de doctrină și de ideologia declarată, nu are un program economic suficient pentru a dinamiza economia națională. Între altele, neglijența și reaua voință de care au dat dovadă autoritățile în domeniul bancar în timpul guvernării partidelor de orientare de dreapta impune cetățenilor RM o perioadă estimată de 25 ani de întoarcere a pierderii a 1 miliard $ dispărut din 3 bănci moldovenești.
Politica în domeniul relațiilor interetnice, problema identitară și lingvistică
Programul PD are o abordare neclară cu privire la politica relațiilor interetnice deoarece, pe de o parte, aceasta se bazează pe primatul cetățeniei asupra originii etnice, pe de altă parte, oferă libertatea autoidentificării etnice. Din punctul de vedere al democraților, Republica Moldova are la bază principiul naţiunii civice potrivit dezideratului „toţi suntem moldoveni ca cetăţeni ai Republicii Moldova”. Totodată, partidul respectă dreptul fiecărui cetăţean la autoidentificare etnică, ceea ce înseamnă că cetățenii se pot identifica etnic ca moldoveni, români, ucraineni etc. Pe de o parte, PD încearcă să identifice locuitorii de pe teritoriul RM ca moldoveni, în baza cetățeniei, fapt ce corespunde unei abordări bazate pe ideea de identitate civică. Pe de altă parte, democrații acordă libertatea autoidentificării etnice, ceea ce, de fapt, în opinia noastră, este o eschivare a partidului de a se poziționa clar în problema identitară. În acest sens, este regretabil publicarea parțială și tardivă a rezultatelor recensământului populației din 2014 care ar da o claritate asupra apartenenței etnice a populației în Republica Moldova.
În ceea ce privește chestiunea lingvistică, PD, prin fostul său lider Marian Lupu, este bine cunoscut pentru faptul că și-a schimbat opinia de mai multe ori cu privire la denumirea limbii vorbite pe teritoriul RM. În 2010, Marian Lupu declara că din punct de vedere științific, vorbește limba română, iar din punct de vedere politic – limba moldovenească şi că ,,ambele limbi” ar fi identice. În 2012, Marian Lupu se răzgândește și afirmă că moldoveneasca este limba vorbită în Republica Moldova, drept urmare trebuie să rămână astfel și în Constituția țării. Astfel fostul lider PD îşi abandonează declarația precedentă, făcută în 2010 și, mai mult de atât, subliniază că argumentul științific nu are valoare, deoarece știinţele sociale ar fi subiective, respectiv sunt promovate în interese politice. Această schimbare de macaz a jucat în defavoarea lui Lupu, fiindcă tentativa de a manipula cu un subiect atât de sensibil l-a poziționat mai degrabă ca pe un politician fără de verticalitate, fragilizând poziția partidului în chestiuni ce țin de apartenența etno-lingvistică a cetățenilor.
Partidul Liberal, în baza ideologiei sale liberale, pledează pentru o politică tolerantă a populației majoritare a țării, care este una românească, fața de minoritățile naționale, asigurând incluziunea socială a acestora. Limba româna este limba pe care liberalii o recunosc ca limbă vorbită în RM și de comunicare a tuturor reprezentanţilor minorităţilor etnice din republică. În același timp, PL, prin personalitatea combativă a liderului său Mihai Ghimpu, a ajuns notoriu pentru sentimentele sale antirusești, de combatere a implicării Moscovei în treburile interne ale RM. Atitudinea foarte critică manifestată de Ghimpu la adresa Rusiei poate fi interpretată diferit: ea este salutată de electoratul unionist, dar este blamată de etnicii ruși care îl percep mai degrabă ca pe un extremist, care ar urmări lichidarea statului RM. Prin urmare, retorica explozivă a lui Ghimpu face de fapt imposibilă incluzinea socială a minorităților etnice pe care o regăsim în programul de partid.
PSRM se poziționează drept un apărător al statalității şi al identității naţionale moldovenești și al limbii moldovenești. PSRM consideră această atitudine drept una patriotică ce ar avea scopul de a educa tinerii din RM în spiritul înțelegerii interetnice și al promovării valorilor tradiționale. Totodată, programul socialiștilor îi consideră pe unioniști principalii vinovați care ar amenința coeziunea identității naționale și a statalității moldovenești prin inocularea forțată a unei identități românești și europene. PSRM se află mai degrabă pe poziții conflictuale în ceea ce privește chestiunea identitară și acuză partidele proeuropene de la guvernare pentru faptul că ar refuza dreptul poporului moldovenesc de avea propria limbă și istorie. Vizita lui Igor Dodon la Moscova, unde a avut o întrevedere cu omologul său rus Vladimir Putin a încins și mai mult spiritele prin acceptarea unei hărți a Moldovei istorice care ar sugera că România ar avea teritorii care nu îi aparțin și la care statul RM ar putea aspira. De altfel, Igor Dodon le-a spus jurnaliștilor ruși că „jumătate din teritoriul actual al României este moldovenesc”. Iată un exemplu clar prin care acea presupusă „înțelegere interetnică” stipulată de programul socialiștilor este puternic șubrezită, PSRM ocupând o poziție ofensivă față de orice partid care nu acceptă conceptul său de identitate națională moldovenească.
Concluzii
- În baza exemplelor analizate se poate trage concluzia că ideologia și doctrina partidelor în Republica Moldova nu reprezintă fundamentul activităților partinice, ci are un rol mai degrabă declarativ, conjunctural, de strategie politică.
- Toate partidele politice din RM utilizează limbaje și discursuri ideologice în scopul exclusiv de a se poziționa și rămâne un timp cât mai îndelungat pe arena politică.
- Credibilitatea partidului este direct legată de credibilitatea, carisma și autoritatea liderului de partid, de consistența și consecvența discursului său public.
- Ideologia de partid este treptat înlocuită cu mituri, după modelul pro sau contra (de exemplu, pro sau anti UE sau UV), falsuri, propagandă sau promisiuni electorale irealizabile.
- Cultura politică parohială a cetățenilor RM face dificilă conștientizarea procesului politic în ansamblu. Astfel încât partidele politice nu simt necesitatea de a dezvolta politici viabile pe termen lung (pe 20-30 de ani înainte), ci doar se orientează în funcție de conjunctura de moment.
Referințe:
- Programul Partidul Socialiștilor din Republica Moldova
- Programul Partidului Liberal din Republica Moldova
- Obiectivele programatice ale Partidului Democrat din Moldova
- Programul Partidului Acțiune și Solidaritate
- Programul Partidul politic “Platforma Demnitate şi Adevăr”
- https://www.rise.md/articol/plahotniucleaks
- Președintele Moldovei, Igor Dodon, în vizită la Bruxelles – contemplarea unui suicid economic.http://expert-grup.org/ro/biblioteca/item/1350-recuperarea-economica-pentru-2016-2017-tendinta-durabila-sau-varf-de-aisberg&category=178
- http://unimedia.info/stiri/-16574.html
- http://inprofunzime.protv.md/stiri/politic/lupu-s-a-razgandit-s-a-zis-cu-stiintificul-limba-nu-este-romana.html
- http://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/putin-i-a-darui-lui-dodon-harta-molodovei-mari-651554
Sursă imagine: basarabia.md
Acest articol face parte dintr-un proiect de dosare tematice, realizat în baza unui parteneriat dintre https://platzforma.md și Fundația Friedrich Ebert – Moldova. Articolele publicate în cadrul acestui proiect nu exprimă neapărat punctul de vedere al partenerilor.
