ULTIMUL ARTICOL
Pe 20 septembrie 2026, la Muzeul de Istorie al orașului Chișinău, va avea loc vernisajul expoziției VYTYNANKI REALITY, rezultată în urma unui laborator artistic internațional coordonat de artista ucraineană Olga Kashimbeckova și curatoriat de Lilia Dragneva. Proiectul pornește de la experiența războiului din Ucraina și de la imaginea ferestrelor acoperite
Primele desene descoperite au fost create de oameni cu 73 000 ani în urmă, pe suprafața pereților unei peșteri. Acestea ne-au ajutat să înțelegem complexitatea și bogăția culturii oamenilor moderni din Epoca de Piatră. Sâmbătă, 19 septembrie, 14:00 -18:00, ne vom lăsa și noi amprenta precum au făcut-o strămoșii noștri
Modernization, Memory, and War from Southern Europe to the Eastern Neighbourhood Organized by the Faculty of Political Science, SNSPA (Bucharest), in partnership with the Centre d’Etude de la Vie Politique CEVIPOL (Brussels) and the Department of Political Sciences (DiSP) University of Naples Federico II. This conference proposes a renewed reflection on contemporary political dynamics across
Într-o zi, un copil a luat o bucată de pânză, a prins-o între două bețe și a legat-o cu ață. A ieșit afară și a alergat până când zmeul s-a ridicat deasupra și a zburat în sus, purtat de vînt. E o scenă obișnuită pentru majoritatea dintre noi. Însă există
We are delighted to invite you to the official opening of IZ Contemporary Art Space, a new platform dedicated to artistic dialogue, visual experimentation, and contemporary creation.To mark our inauguration, we present a solo exhibition by artist Ștefan Sali. The featured collection explores how time functions as a living medium
Tânjind după un trecut mai bun” – expoziție despre nostalgie, memorie și felul în care reconstituim trecutul11 septembrie 2026 | tranzit.org/ Iasi17:00 – Masă rotundă | 19:30 – Vernisaj WASP Studios deschide pe 11 septembrie, la tranzit.org/ Iasi, expoziția „Tânjind după un trecut mai bun / Longing for a Better Past”, parte a proiectului
Într-o zi, un copil a luat o bucată de pânză, a prins-o între două bețe și a legat-o cu ață. A ieșit afară și a
Chișinău, 19 mai 2026 Inițiativa Moldova pentru Palestina a marcat, în perioada 15-17 mai, Ziua Nakba, printr-o serie de activități publice dedicate comemorării celor 78
Peste 100 de jurnaliști, academicieni și reprezentanți ai societății civile din mai multe țări s-au întâlnit la București pe 9 și 10 mai pentru a
ARHIVĂ
Reacția și linia de argumentare a Ministrului Mediului, Valeriu Munteanu împotriva valului de indignare, critică și angoasă stîrnite în sînul societății moldovenești de contractul de concesiune dintre guvernul Republicii Moldova și compania Frontera Resources International LLC, m-au indignat profund. Înțeleg că se fac fel de fel de speculații, exagerări și
[label shape=”” type=””] Simina Guga [/label] Ines și cei doi copii ai ei ajunseseră în Romania de câteva zile atunci când ne-am cunoscut. Împreună cu soțul ei, planificasem în detaliu acest moment de mai mult de un an. Leon venise în România în urmă cu doi ani și jumătate și obținuse
Fragment din Boaventura de Sousa Santos, DACĂ DUMNEZEU AR FI UN ACTIVIST PENTRU DREPTURILE OMULUI, trad. de Ovidiu Ţichindeleanu, Cluj, IDEA Design&Print, 2016 (pp.11-21). Hegemonia globală a drepturilor omului nici nu e pusă azi la îndoială, ca discurs al demnităţii umane[1]. Cu toate acestea, această hegemonie se confruntă azi cu
[label shape=”” type=””] Octavian Rusu[/label] “Istoria ne învaţă că din istorie nu învăţăm nimic.” Acest paradox, formulat de filosoful german G.W.F. Hegel, imi revine uneori în gînd cînd mă gîndesc la problemele trecute și prezente ale Moldovei și la responsabilitatea politică a conducătorilor săi. Însă la o reflecție mai adîncă
Platzforma face parte din echipa de organizare a primului Festival Feminist din Moldova, care are loc între 6 și 8 martie la Chișinău, și care își pune scopul de a resuscita și consolida angajamentul societății față de egalitatea de gen. Problema centrală abordată în cadrul acestei prime ediții este violența în
Introducere Recent, Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, a venit cu inițiativă legislativă diferită de toate cele de inspirație neoliberală – întortocheate, ilizibile, discriminatorii, pe alocuri absurde -, cu care ne-a obișnuit până acum. Acesta a propus să acorde dreptul tuturor angajatorilor de a oferi salariaților o alocație individuală pentru
Interviu cu Jean Ziegler, sociolog, fost referent la ONU, autorul cărții Chemins d’espérance (Căile speranței), editura Seuil, 2016. În 2011, într-o zi de decembrie, Jean Ziegler lua prânzul cu José Bové[1] la „Chez Léon”, un restaurant din Lyon. Primarul, Gérard Colomb, îl primea la masa sa pe un candidat la
Vechile sisteme de redistribuție ale avuției nu pot combate acensiunea capitalismului rentier. Trebuie să găsim soluții noi. Sistemul de redistribuție a veniturilor în secolul 20 s-a stricat într-un mod ireparabil. Amintiți-vă de consensul post-1945 sub care cotele de venit care mergeau spre capital și spre muncitori erau destul de stabile,
La Chișinău multă vreme planurile ucrainene de a construi pe cursul de sus al rîului Nistru șase hidrocentrale în regiunile Ivano-Frankivsk, Ternopili și Cernăuți și alte câteva baraje nu au fost cunoscute. Planul ”îmblînzirii Nistrului” a fost desecretizat în anul 2015. În vara anului 2016 guvernul ucrainean a făcut public
Zilele trecute am observat un grup de adolescenți de la o școală bună bucureșteană cum petreceau după ore într-un local cu vederi de stînga. Arătau exact ca niște invitați la un casting pentru un film cool cu adolescenți americani: cu bluze de post-hipsteri, cu o blazare defensivă pe fețe, inabordabili
[label shape=”” type=””] Stela Bivol [/label] Acum doi ani jumătate scriam despre cum luptă Republica Moldova, un pește atât de mic, în negocierile cu Uniunea Europeană, care reprezenta la acel moment interesele marilor companii transnaționale farmaceutice – interesele balenei. (aici) Am pariat ca va câștiga balena. Și a câștigat, doar
Un interviu cu Silvia Federici, autoarea cărții ”Caliban și Vrăjitoarele”, cercetătoare și activistă feministă italiană.
”Credeți că este posibilă menținerea sistemului capitalist fără însușirea muncii casnice, neplătite a femeilor?
Silvia Federici: Nu, nu cred că este posibil, pentru că munca neremunerată a femeilor, care continuă nestăvilită în prezent, este condiția devalorizării forței de muncă în sine. Fără acest tip de muncă, clasa capitalistă ar trebui să facă o investiție majoră în infrastructura reproductivă a forței de muncă, care ar afecta, în concluzie, rata de acumulare a capitalului. Există de asemenea și o latură politică a devalorizării și naturalizării rezultate în urma activității de reproducere. Aceasta a constituit baza materială a diviziunii sexuale a muncii între femei și bărbați, care permite capitalului să controleze exploatarea muncii femeilor, în special prin căsătorie și relația conjugală, iar ideologic, prin ceea ce constituie iubirea romantică, conferindu-le bărbaților existența de facto a unui sclav asupra căruia să-și exercite puterea.”
