ULTIMUL ARTICOL
FEMINIST CLUB: Pământul femeilor: O discuție despre ecofeminism cu Lilia Nenescu și Elena Tacu Cum se întâlnesc problemele de mediu cu inegalitățile de gen și sociale? La această ediție, stăm de vorbă cu Lilia Nenescu și Elena Tacu despre ecofeminism, despre felul în care femeile și comunitățile sunt afectate de
Din 2023, desfășurăm, un proces participativ de elaborare a cadrului legal privind parteneriatul civic-public (PCP), în vederea creșterii accesului transparent al organizațiilor societății civile la bunurile și serviciile publice. În perioada septembrie 2025-2026 am derulat consultări publice și regionale cu organizații ale societății civile pe marginea proiectului de lege privind
„Mežkolxozsad” este un atelier despre polii opuși ai grădinăritului, precum și sesiuni practice dedicate cianotipiei și experimentelor editoriale colaborative. „Mežkolxozsad” este un acronim care desemnează cea mai mare formă socialistă de organizare a grădinăritului: Grădina Industrială Intercolectivă „În memoria lui Ilici”, care a existat în anii 1970 și 1980 pe
VYTYNANKI REALITY – Expoziție la Galeria BUNKER Expoziția reunește lucrările realizate de artiștii participanți în cadrul laboratorului internațional coordonat de Olga Kashimbeckova și curatoriat de Lilia Dragneva, explorând fereastra ca spațiu sensibil între protecție și distrugere, interior și exterior. Locație: Galeria BUNKER, Chișinău Vernisaj: Marți, 22 septembrie 2026, ora 19:00
We are officially launching the next Open Call for the younger generation of women artists from Central and Eastern Europe! The Katarzyna Kozyra Foundation and its partners invite female-identifying artists aged 35 and under from Albania, Bosnia and Herzegovina, Belarus, Czech Republic, Hungary, Kosovo, Moldova, Montenegro, North Macedonia, Poland, Serbia,
Pe 20 septembrie 2026, la Muzeul de Istorie al orașului Chișinău, va avea loc vernisajul expoziției VYTYNANKI REALITY, rezultată în urma unui laborator artistic internațional coordonat de artista ucraineană Olga Kashimbeckova și curatoriat de Lilia Dragneva. Proiectul pornește de la experiența războiului din Ucraina și de la imaginea ferestrelor acoperite
Într-o zi, un copil a luat o bucată de pânză, a prins-o între două bețe și a legat-o cu ață. A ieșit afară și a
Chișinău, 19 mai 2026 Inițiativa Moldova pentru Palestina a marcat, în perioada 15-17 mai, Ziua Nakba, printr-o serie de activități publice dedicate comemorării celor 78
Peste 100 de jurnaliști, academicieni și reprezentanți ai societății civile din mai multe țări s-au întâlnit la București pe 9 și 10 mai pentru a
ARHIVĂ
[label shape=”” type=””] Сергей Эрлих [/label] В Молдавии на протяжении четверти века идет процесс установления господства румынской культуры. Культурная экспансия соседней страны мотивирована политикой. «Румынская идея» преследует цель воссоздания Великой Румынии в границах 1918-1940. Превратив РМ во «второе румынское государство», можно будет ее беспрепятственно аннексировать. У этого плана есть свои «быстрые»
[label shape=”” type=””] Vitalie Sprînceană [/label] Motto: ”Sunt categoric împotriva implicării religiei în biserică” (un blogger la o emisiune tv) Pe 3 și 4 septembrie a avut loc, la mănăstirea Căpriana, Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova care s-a desfășurat sub președinția Mitropolitului Vladimir. Adunarea a fost organizată la insistența unui grup de
ARTICOLE: Ziarul de Gardă face un inventar al averilor mitropolitului Vladimir: ”Înalt Prea Sfinţitul (ÎPS) Vladimir, mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove, sau Nicolae Cantarean, pe numele său de mirean, deţine, în arendă, prin intermediul unei firme în care figurează în calitate de fondator, alături de un alt slujitor al
[label shape=”” type=””] Vasile Ernu [/label] De la votul cenzitar la rasism social Tot mai multă lume propune votul cenzitar: să nu voteze cei fără un anumit venit şi fără un anumit nivel de educaţie. Adică să revenim la secolul al XIX-lea cînd drepturile politice erau legate direct de proprietatea
[label shape=”” type=””] Michael Bobick [/label] Crimeea şi alte state de facto ale Eurasiei ilustrează modul în care o masă critică de indivizi dedicaţi, cu sprijinul implicit al altor state, pot ajunge să întruchipeze un fenomen care stă la baza ştiinţelor politice: geopolitica. După cum remarca odată Winston Churchill, „istoria
De la spălat vase la politician în Catalonia. Gheorghe Berchesan aterizează în Barcelona în anul 2002. Părinţii fără acte, singurul străin în clasă, relaţii iniţiale doar cu alţi imigranţi. Românii acum nu sar gardul construit în Melilla pentru a intra în Spania, circulăm liberi ca cetăţeni UE. Însă nu dispar
[label shape=”” type=””] Vitalie Vovc [/label] Depuis 1933 je sais – ce dont je me doutais depuis longtemps mais que je ne voulais pas admettre – que, partout, dresser les gens à être ainsi plus peuple qu’ailleurs* est chose facile; et je sais aussi que dans le psychisme de
Prezentăm rezultatele studiului Religia și Drepturile Omului. Studiul face parte dintr-un proiect mai larg, Religion and Human Rights, elaborat de Universitatea Wuerzburg (Germania) și coordonat de Prof. Dr. Hans-Georg Ziebertz (1). Scopul studiului este cercetarea atitudinilor față de drepturile omului și impactul convingerilor religioase asupra acestor atitudini pe un eșantion
Pe 19 august 2014, Premiul Naţional al Republicii, instituit în 2012 de Guvernul RM în locul fostului Premiu de Stat al RM[1], va fi decernant unor personalităţi marcante în domeniului ştiinţelor, tehnologiilor, culturii şi artelor, şi sportului. La premiile pentru literatură au fost propuşi, între alţii, Emilian Galaicu-Păun şi Paul
(Prima parte a interviului poate fi citită aici.) 6. În spaţiul nostru intelectual, şi nu numai, există un puternic curent, hai să-i zicem „elitist”, care se raportează la popor cu multă superioritate. La noi dacă apare o problemă, atunci sigur ceva „se manelizează”. Se „manelizează” cultura, politica, viaţa etc. O
[label shape=”” type=””] Mihaela Diana Crăciun [/label] Egalitatea de gen nu a părut nicicând a fi mai aproape. Pare atât de aproape încât e aproape reconfortant: nu mai trebuie să luptăm pentru ea, să o chestionăm. Suntem libere și atât. Pentru că merit(ăm). Discursul mainstream de astăzi ne spune că
[label shape=”” type=””] Viorica Olaru-Cemârtan [/label] (Continuare – a se vedea prima parte a articolului aici) În perioada 23-24 iulie 1949, în regiunea Altai au sosit 3 eşaloane cu deportaţi (1172 familii, 4070 persoane) din RSS Moldovenească. Ei au fost repartizaţi în colhozuri, sovhozuri şi la întreprinderile de extragere a aurului.
