ULTIMUL ARTICOL
FEMINIST CLUB: Pământul femeilor: O discuție despre ecofeminism cu Lilia Nenescu și Elena Tacu Cum se întâlnesc problemele de mediu cu inegalitățile de gen și sociale? La această ediție, stăm de vorbă cu Lilia Nenescu și Elena Tacu despre ecofeminism, despre felul în care femeile și comunitățile sunt afectate de
Din 2023, desfășurăm, un proces participativ de elaborare a cadrului legal privind parteneriatul civic-public (PCP), în vederea creșterii accesului transparent al organizațiilor societății civile la bunurile și serviciile publice. În perioada septembrie 2025-2026 am derulat consultări publice și regionale cu organizații ale societății civile pe marginea proiectului de lege privind
„Mežkolxozsad” este un atelier despre polii opuși ai grădinăritului, precum și sesiuni practice dedicate cianotipiei și experimentelor editoriale colaborative. „Mežkolxozsad” este un acronim care desemnează cea mai mare formă socialistă de organizare a grădinăritului: Grădina Industrială Intercolectivă „În memoria lui Ilici”, care a existat în anii 1970 și 1980 pe
VYTYNANKI REALITY – Expoziție la Galeria BUNKER Expoziția reunește lucrările realizate de artiștii participanți în cadrul laboratorului internațional coordonat de Olga Kashimbeckova și curatoriat de Lilia Dragneva, explorând fereastra ca spațiu sensibil între protecție și distrugere, interior și exterior. Locație: Galeria BUNKER, Chișinău Vernisaj: Marți, 22 septembrie 2026, ora 19:00
We are officially launching the next Open Call for the younger generation of women artists from Central and Eastern Europe! The Katarzyna Kozyra Foundation and its partners invite female-identifying artists aged 35 and under from Albania, Bosnia and Herzegovina, Belarus, Czech Republic, Hungary, Kosovo, Moldova, Montenegro, North Macedonia, Poland, Serbia,
Pe 20 septembrie 2026, la Muzeul de Istorie al orașului Chișinău, va avea loc vernisajul expoziției VYTYNANKI REALITY, rezultată în urma unui laborator artistic internațional coordonat de artista ucraineană Olga Kashimbeckova și curatoriat de Lilia Dragneva. Proiectul pornește de la experiența războiului din Ucraina și de la imaginea ferestrelor acoperite
Într-o zi, un copil a luat o bucată de pânză, a prins-o între două bețe și a legat-o cu ață. A ieșit afară și a
Chișinău, 19 mai 2026 Inițiativa Moldova pentru Palestina a marcat, în perioada 15-17 mai, Ziua Nakba, printr-o serie de activități publice dedicate comemorării celor 78
Peste 100 de jurnaliști, academicieni și reprezentanți ai societății civile din mai multe țări s-au întâlnit la București pe 9 și 10 mai pentru a
ARHIVĂ
[label shape=”” type=””] Олег Краснов [/label] Pentru varianta română a articolului, accesaţi acest link. Замечания к экспертному анализу «Плюрализм масс-медиа в Молдове» сделанному для фонда Сороса в Молдове. Я начну с фразы, которая привлекла внимание русскоязычных журналистов, хотя она не самая важная и не самая интересная: “В последнее время они сделали
ARTICOLE. Fundația Soros-Moldova a realizat, în premieră, un studiu privind pluralismul în presa moldovenească: Pluralismul mass-media în Republica Moldova. ”Autorii studiului îşi întemeiază concluziile după analiza ofertelor informaţionale a 10 televiziuni şi a 30 de portaluri de ştiri – tipuri de media cu cel mai mare impact asupra publicului. Experţii au
[label shape=”” type=””] Ion Marandici [/label] Voi discuta aici trei ipoteze cu privire la războiul ruso-ucrainean, intrat acum în faza înghețată. Primul aspect ține de invazia masivă de la sfârșitul lunii august – începutul lunii septembrie. Cred că acțiunile Rusiei nu sunt parte a unei strategii rusești coerente. Forțele militare
[label shape=”” type=””] Vlada Ciobanu [/label] Dezbaterile despre mass-media în Moldova sunt rare şi superficiale. Este o idee general acceptată că a deține o instituție media e o „afacere” costisitoare, mai ales din motivul că e aproape imposibil ca aceasta să fie autosuficientă din punct de vedere financiar. Prin urmare,
[label shape=”” type=””] Charles King [/label] Mulți dintre experții în domeniul conflictelor teritoriale îndelungate din Eurasia cunosc un lucru: partea cea mai interesată de soluționarea disputei este de cele mai multe ori negociatorul extern. Cîteva țări din Europa de Est și Eurasia – Moldova, Georgia, Azerbaidjan – nu au avut
ARTICOLE: Ziarul de Gardă continuă seria de investigații despre Biserica Ortodoxă din Moldova. ”Eroul” de săptămîna trecută e Marchel, episcop de Bălți și Fălești. ”Preasfinţitul (PS) Marchel, Episcopul de Bălţi şi Făleşti, pe numele său de mirean Nicolae Mihăescu, locuieşte într-o casă de milioane, la Bălţi. Imobilul de lux, cu
[label shape=”” type=””] Veronica Corcodel [/label] Având ocazia să particip la ultimele evenimente organizate în lunile august și septembrie la Chișinău cu scopul de a intensifica comunicarea cu diaspora, am auzit în repetate rânduri apelul de “a aduce Europa acasa”, în continuarea mesajului promovat în cadrul campaniei “EU aduc Europa
[label shape=”” type=””] Catiușa Ivanov [/label] Să pui o bancă în fața unei librării. Poate schimba asta cu ceva lumea? Păi, poate. Și nu e o exagerare, ci o confirmare a regulii conform căreia marile schimbări încep cu lucruri mici. În vara lui 2009, arhitecții din grupul studioBASAR au pus
[label shape=”” type=””] Bogdan Georgescu [/label] (fragment din lucrarea de doctorat Teatrul Comunitar și Arta Activă, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, București. Data susținerii – 28 iunie 2013) Distribuția spectacolului: Emilian Crețu, Veaceslav Sambriș, Ina Surdu, Doriana Talmazan și Irina Vacarciuc. Producători: Nicoleta Esinencu și Nora
ARTICOLE. Irina Nechit face, în Jurnal de Chișinău, un interviu cu Lică Sainciuc despre Chișinăul de alaltăieri, de ieri și de azi. Fosta ”eminență cenușie” a guvernării comuniste, Mark Tkaciuk, declară pentru portalul Omega că vrea să se retragă complet din politică. ”Последним политиком, с которым я работал, был Владимир
[label shape=”” type=””] Boris Buden [/label] Un metaforism ciudat marchează jargonul transformării postcomuniste: educație pentru democrație, teste de democrație, școala democrației, o democrație încă în fașă, care crește și se maturizează, care este încă în fază incipientă[1]*, abia îndrăznește să facă primii pași, sau, firește, o democrație care suferă de
[label shape=”” type=””] Serghei Ehrlich [/label] Varianta în limba rusă a articolului poate fi citită aici. În ultimul sfert de veac în Moldova se desfășoară un proces de instaurare a dominației culturii românești. Expansiunea culturală a țării vecine e motivată din punct de vedere politic. ”Ideea românească” are ca scop recrearea
