ULTIMUL ARTICOL
In solidarity with the 7th October March for Palestine, this week’s Bioskop session is dedicated to Jenin, Jenin (2002) – Mohammad Bakri’s documentary that landed him a defamation suit from IDF and eventually a permanent ban of the movie in Israel. The film is a collection of testimonies from residents
Doi ani de genocid. Tăcerea e complicitate. Ne adunăm pentru a spune NU nedreptății și pentru a arăta că vocile noastre contează.Chișinău, PMAN | Marți, 7 octombrie | 17:30 17:30 – 18:00 Piața Marei Adunări Naționale – citirea manifestului18:15 Startul Marșului de solidaritate cu Palestina19:00 Parlamentului Republicii Moldova – citirea
Unde? Centrul Comunitar al Inițiativei ”Moldova pentru Pace” (31 August 1989, n. 151, MD-2004 Chisinau, Moldova)Cînd? Luni, 6 octombrie, 17.00 – 19.00 Doi ani de genocid. Tăcerea e complicitate.Ne adunăm pentru a face pancarte pentru Marșul de solidaritate cu Palestina și pentru a arăta că vocile noastre contează. Avem materiale
Pe 7 octombrie 2023, ziua pe care ONU o marchează ca început al genocidului din Gaza, Netanyahu a rostit în direct la televizor un discurs
Doi ani de genocid. Tăcerea e complicitate. Ne adunăm pentru a spune NU nedreptății și pentru a arăta că vocile noastre contează.Chișinău, PMAN | Marți,
Unde? Centrul Comunitar al Inițiativei ”Moldova pentru Pace” (31 August 1989, n. 151, MD-2004 Chisinau, Moldova)Cînd? Luni, 6 octombrie, 17.00 – 19.00 Doi ani de
ALTE ARTICOLE RECENTE
ARTICOLE Ieri a fost 8 Martie – un prilej de meditație despre condiția femeii în Moldova. Articole la temă: Un articol de Olga Bulat, în Ziarul de gardă, ne anunţă că „Un grup de ONG-uri luptă pentru ca femeile din R. Moldova să-şi valorifice potenţialul, participând la luarea deciziilor în
[label shape=”” type=””] Petru Negură [/label] şi [label shape=”” type=””] Vitalie Sprînceană [/label] Nu sînt puține femeile care își declară aversiunea faţă de ”sărbătoarea” lor. Ziua care celebrează valurile de mișcări ale femeilor pentru drepturi și demnitate egale, a fost transformată treptat, printr-o răsturnare de sens conservatoare, într-o zi a
[label shape=”” type=””] Vitalie Sprînceană [/label] Pe Iurie Drăniceru l-am cunoscut la protestul din Scuarul Europei în decembrie 2012, cînd încercam împreună să oprim construcția pizzeriei Sbarro, pe care primarul Dorin Chirtoacă și vice-primarul arhitect-șef al orașului Nistor Grozavu o băgau la intrarea în Aleea Clasicilor. Șantierul ilegal apăruse subit
ARTICOLE O analiză remarcabilă de Stanislav Secrieru, „Despre criza din Ucraina la cald. Sau ce se intâmplă atunci când clipeşti primul”, compartimentată pe următoarele segmente: Structurile de forţă, Fractura între cetăţeni si elita politică, Cât de posibilă este scindarea?, Identitatea naţională, Partidul Regiunilor şi Timoşenco, Rusia, UE, Romania. Iată una
[label shape=”” type=””] Aurelia Borzin [/label] Filmul artistului vizual Ştefan Rusu, „Reclaiming the city”, a fost proiectat recent la Bucureşti. Conceput ca un documentar de investigaţie, pelicula reprezintă o explorare a proceselor dramatice de restructurare socio-economică, a transformării fizice a Berlinului după căderea zidului. Mai multe despre această proiecţie,
[label shape=”” type=””] Florent Parmentier [/label] Delacroix, Goya, Kandinsky… un alt mod de a privi la revoltele din Maidan Ca într-un serial cu scenariu milimetric, situația din Ucraina evoluează vertiginos, din oră în oră, cu noi şi noi răsturnări de situație. Sîmbătă 22 februarie, demiterea președintelui și eliberarea
[label shape=”” type=””] Iurie Cuza [/label] «Сын за отца не отвечает?» (Afirmația aparţine lui Iosif Stalin, în original este fără semnul întrebării.) Când eram mic şi citeam povești cu feți-frumoși și balauri mă frământa o întrebare, de ce și cum apar „răii”. Pur și simplu nu înţelegeam de
ARTICOLE Evenimentele din Ucraina au monopolizat cam întreaga atenție din zona europeană (deși mișcări ample de protest se întîmplă și în Venezuela, în Bosnia și în Tailanda). Îmi pare rău pentru Jocurile Olimpice, dar ele chiar sunt de prisos. Ovidiu Țichindeleanu (eng) despre Ucraina și Europa: ”Ukraine’s own schisms may
[label shape=”” type=””] Răzvan Dumitru [/label] Vintilă Mihăilescu. Povestea maidanezului Leuţu. Despre Noua ordine domestică şi criza omului. Editura Cartier, 2013, 172 pagini. Cartea este o genealogie a relaţiei dintre oameni şi animale sau chiar mai mult, o reflecţie asupra relaţiei dintre om şi natură. Mihăilescu este, poate, singurul
[label shape=”” type=””] Vitalie Sprînceană [/label] 1. Nu există, în criza ucraineană, o parte progresistă și o parte reacționară, una modernă și una retrogradă, una democrat reformatoare și una autoritar conservatoare. Se confruntă unele grupuri ce reprezintă categorii social-politice diferite: Ianucovici (cu familia), oligarhii ucraineni (cu interesele lor), mase
[label shape=”” type=””] Vitalie Sprînceană [/label] Mitropolia Basarabiei (MB) a intrat iar în gura lumii. Cu un nou scandal. Sau mai degrabă cu o serie de scandaluri, dintre care unele noi, iar altele mai vechi. Cu barbă adică. Scandalul mai nou este decizia unui grup de credincioși și clerici
[label shape=”” type=””] Alexei Muraviov [/label] Filosofii, în special filosofii politici, în virtutea valențelor instrumentale ale filosofiei politice, obișnuiesc să gîndească prin intermediul arhetipurilor culturale. Aceste arhetipuri sînt atît de bine montate în structura gîndirii, încît eliminarea lor este dificilă. Astfel, recent, redactorul-șef al „Snob”-ului, istoricul Nicolai Uskov ne-a bucurat
