Volodimir Artiuh
01.03.2022
Aici, în lumea post-sovietică, am învățat multe de la dumneavoastră. Prin „noi” mă refer la cercetătorii și activiștii comuniști, socialiști democrați, anarhiști de stânga, feminiști și activiști atomizați sau slab organizați din Kiev, Lviv, Minsk, Moscova, Sankt-Petersburg și alte locuri care se scufundă în ororile războiului și ale violenței polițienești.
După ce propria noastră tradiție marxistă a suferit sclerozare, degradare și marginalizare, am citit comentarii despre Das Kapital în limba engleză. După ce Uniunea Sovietică s-a prăbușit, ne-am bazat pe analiza dumneavoastră privind hegemonia americană, privind orientarea neoliberală a formelor de acumulare a capitalului și privind neoimperialismul occidental.
Am fost, de asemenea, încurajați de mișcările sociale occidentale, de la alterglobalism la protestele anti-război, de la Occupy la BLM.
Apreciem modul în care ați încercat să teoretizați colțul nostru de lume. Ați subliniat în mod corect faptul că SUA au contribuit la subminarea opțiunilor democratice și progresiste din punct de vedere economic ale transformării post-sovietice din Rusia și din alte părți. Aveți dreptate că SUA și Europa nu au reușit să creeze un mediu de securitate care să includă Rusia și alte țări post-sovietice. Țările noastre au fost mult timp constrânse să se adapteze, să facă concesii, să accepte condiții umilitoare. Ați făcut acest lucru cu o simpatie vecină cu romantismul, iar noi, uneori, l-am tolerat.
Fumul se înalță dinspre un tanc rusesc distrus pe marginea unui drum în regiunea Luhansk din Ucraina, la 26 februarie 2022. | Anatolii Stepanov / AFP via Getty Images
Totuși, în timpul bombardamentelor Rusiei asupra Harkivului, vedem limita cunoștințelor învățate de la dumneavoastră. Acele cunoștințe au fost produse în condițiile hegemoniei americane, care și-a atins granițele la liniile însângerate ale Rusiei. SUA și-a pierdut capacitatea de a-și reprezenta interesele în calitate de interese comune pentru Rusia și China. Nu poate impune conformarea prin intermediul puterii militare. La rândul lor, pârghiile sale economice sunt din ce în ce mai reduse. În pofida a ceea ce mulți dintre voi afirmați, Rusia nu mai reacționează, nu se mai adaptează și nu mai face concesii. Și-a recâștigat autonomia și este capabilă să modeleze lumea din jurul ei. Setul de instrumente al Rusiei este diferit de cel al SUA, nu este hegemonic, deoarece se bazează mai degrabă pe forța brută decât pe soft power și pe economie. Cu toate acestea, forța brută este un instrument eficient, după cum știți cu toții din comportamentul SUA în America Latină, Irak, Afganistan și peste tot în lume. Rusia a imitat infrastructura coercitivă a imperialismului american fără a păstra nucleul hegemonic.
Și totuși, acest mimetism nu înseamnă dependență. Rusia a devenit un agent autonom. Acțiunile sale sunt determinate de propria sa dinamică politică internă, iar consecințele acțiunilor sale sunt acum contrare intereselor occidentale. Rusia modelează lumea din jur și își impune propriile reguli așa cum au făcut-o și SUA, chiar dacă prin alte mijloace. Sentimentul de depersonalizare alopsihică pe care îl resimt mulți comentatori – „acest lucru nu se întâmplă cu noi” – provine din faptul că elitele războinice rusești sunt capabile să își impună delirurile, să le transforme în realitate și să-i facă pe ceilalți să le accepte în ciuda voinței lor. Aceste deliruri nu mai sunt determinate de SUA sau de Europa. Ele nu sunt o reacție, ci o creație.
După ce s-a confruntat cu „imposibilul de imaginat”, stânga occidentală face ceea ce a făcut cel mai bine: analizează neo-imperialismul american și expansiunea NATO.
Totuși, nu mai este suficient, deoarece nu explică lumea care apare din ruinele Donbasului și din piața principală din Harkiv. Lumea nu este descrisă în mod exhaustiv ca fiind modelată de acțiunile SUA sau reacționând la acestea. Ea a căpătat o dinamică proprie, iar SUA și Europa acționează în mod reactiv în multe domenii. Dumneavoastră explicați cauzele îndepărtate în loc să observați tendințele emergente.
În urma bombardamentelor din Harkiv, angajații serviciilor de urgență ucrainene transportă cadavrul unei victime din clădirea avariată a primăriei, 1 martie 2022 | USA today / Pavel Dorogoi, AP
Astfel, vorbind despre procesele dramatice din colțul nostru de lume, mă surprinde felul în care le reduceți la reacția față de activitatea propriului guvern și a elitelor de afaceri. Am învățat totul despre SUA și NATO de la dumneavoastră, dar aceste cunoștințe nu mai sunt atât de utile. Poate că SUA a desenat conturul acestui joc de societate, dar acum alți jucători mută jetoanele și adaugă propriile lor contururi cu un marker roșu. Explicațiile centrate pe SUA sunt învechite. Am citit tot ceea ce s-a scris și s-a spus pe stânga despre escaladarea conflictului de anul trecut dintre SUA, Rusia și Ucraina. Cea mai mare parte a fost extrem de deplasată, chiar mai rău decât multe dintre explicațiile mainstream. Puterea sa de predicție a fost nulă.
Nu vreau să acuz stânga occidentală de etnocentrism, ci să subliniez perspectiva lor limitată. Copleșit de ceața războiului și de stresul psihologic, nu pot oferi o perspectivă mai bună. Aș cere doar ajutor pentru a înțelege situația în termeni teoretici, încorporând în același timp perspective din colțul nostru de lume. Critica față de SUA nu ne este de ajutor în măsura în care credeți că este.
De asemenea, avem nevoie de un efort pentru a ieși din ruinele marxismului estic și din colonizarea de către marxismul occidental.
Comitem greșeli în timp ce parcurgem acest drum și riscăm să fim acuzați de naționalism, idealism și provincialism. Învățați din aceste greșeli: acum sunteți și voi mult mai provinciali și vă confruntați cu tentații de a recurge la maniheism simplist.
Vă confruntați cu provocarea de a reacționa la un război care nu este purtat de țările dumneavoastră. Având în vedere toate impasurile teoretice la care am făcut aluzie mai sus, nu există o modalitate simplă de a formula un mesaj împotriva războiului. Un lucru rămâne dureros de clar: puteți contribui la gestionarea consecințelor războiului oferind asistență refugiaților din Ucraina, indiferent de culoarea pielii sau de pașaportul pe care îl au. De asemenea, puteți face presiuni asupra guvernului dumneavoastră pentru a anula datoria externă a Ucrainei și pentru a oferi ajutor umanitar.
Nu lăsați ca pozițiile politice pe jumătate găurite să înlocuiască o analiză a situației. Îndemnul conform căruia principalul inamic se află în țara dumneavoastră nu trebuie să se traducă într-o analiză eronată a luptei interimperialiste. În acest stadiu, apelurile de a desființa NATO sau, dimpotrivă, de a accepta pe oricine acolo, nu îi vor ajuta pe cei care suferă sub bombele din Ucraina, în închisorile din Rusia sau Belarus. Gândirea în termeni de slogane este mai dăunătoare ca niciodată. A-i cataloga pe ucraineni sau pe ruși drept fasciști nu face altceva decât să vă transforme în parte a problemei, nu din soluție. În jurul Rusiei apare o nouă realitate autonomă, o realitate a distrugerilor și a represiunilor dure, o realitate în care un conflict nuclear nu mai este de neconceput. Mulți dintre noi au ratat tendințele care duc la această realitate. În ceața războiului, nu vedem clar contururile noului. Nici guvernele americane sau europene, după cum se pare, nu le văd.
În această realitate, noi, stânga post-sovietică, vom avea incomparabil mai puține resurse organizatorice, teoretice și pur și simplu vitale. Fără voi, ne vom lupta să supraviețuim. Fără noi, voi veți fi mai aproape de prăpastie.
Articolul a apărut cu titlul ”US-plaining is not enough. To the Western left, on your and our mistakes” pe platforma platforma Спільне/Commons și a fost tradus din engleză de Cristian Velixar.
