AFIŞ

Cauza de masă la Ambasada SUA

Unde: Ambasada S.U.A în Republica Moldova (Chișinău, str. Alexei Mateevici, 103). Cînd: Luni, 29 aprilie, 12.00-13.00. ”Sweet land of liberty”, ”biggest democracy in the world”

Read More »

RECENTE

Clasa muncitoare moldovenească, născută din zahăr şi ţărînă

[label shape=”” type=””] Alexandru Leşanu [/label]   În perioada interbelică, autoritățile sovietice au dorit să formeze în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM) o clasă muncitoare locală. Recrutarea acestei noi clase muncitoare urma să fie efectuată pe două căi: 1) prin invitarea cadrelor şi muncitorilor din alte zone industriale ale

Jocul periculos al preşedintelui. Uşor cu unirea pe scări! (O opinie din România asupra proiectului unionist)

[label shape=”” type=””] Ioana Ene Dogioiu [/label]   Traian Basescu joacă periculos în relaţia cu UE şi Republica Moldova în chestiunea unionistă. Anunţul făcut miercuri seara, potrivit căruia unirea cu R. Moldova ar trebui să devină al treilea mare proiect naţional al României, are darul unic de a enerva şi la Bruxelles, şi peste Prut.

Fasciștii sunt (întotdeauna) ceilalți

[label shape=”” type=””] Vitalie Sprînceană [/label] O fantomă bântuie prin spațiul public moldovenesc: cea a fascismului. Etichetele ”fascism”, ”fasciști” au devenit monedă curentă în polemicile politice și se aud din toate taberele. Ba fostul președinte comunist Voronin numește guvernarea actuală ”fascistă” la un marș în Piața Marii Adunări Naționale (1).

Vitalie Sprînceană

Vitalie Sprînceană a studiat ştiințe politice în Bulgaria, filozofie în Moldova și acum face un doctorat la universitatea George Mason din SUA. Jurnalist, activist, fotograf amator și autor de blog. Blog personal: [button url=”http://www.spranceana.com/” shape=”” size=”” type=”” expand=”false” disabled=”false”] http://www.spranceana.com/ [/button]

Petru Negură

Petru Negură este lector la Universitatea Liberă Internațională din Modova (Chişinău), doctor în sociologie la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris. Este autorul cărţii Ni héros, ni traîtres. Les écrivains moldaves face au pouvoir soviétique sous Staline, L’Harmattan, Paris, 2009 (tradus și reeditat în română la Ed. Cartier, Chișinău,

Lilian Negură

Lilian Negură este profesor la Universitatea din Ottawa. A publicat mai multe zeci de lucrari științifice pe tema transformării reprezentărilor sociale în contextul noilor realități sociale și economice din Occident. Este de asemenea interesat de problemele democratizării și modernizării cu care se confruntă R. Moldova. Pe lângă studiile sociologice pe

Vasile Ernu

Vasile Ernu este născut în URSS în 1971. Este absolvent al Facultăţii de Filosofie (Universitatea Al.I.Cuza, Iaşi, 1996) şi al masterului de Filosofie (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj, 1997). A fost redactor fondator al revistei Philosophy&Stuff şi redactor asociat al revistei Idea artă+societate. A activat în cadrul Fundaţiei Idea şi Tranzit şi al edituilor Idea şi Polirom. În ultimii ani a ţinut rubrici de opinie în România

Gabriel Marin

Gabriel Marin trăieşte, din 2000, în Canada, unde termină un doctorat în istorie la Université Laval, Québec. A predat la Ottawa şi Carleton University. Din 2006 este profesor la Royal Military College of Canada. Este autorul a două cărţi şi a mai multor articole despre şcoala românească în (post)comunism, memorie,

Datoria, nevoia şi luxul criticii (în RM)

[label shape=”” type=””] Redacţia PZF [/label]   Prezentarea temei Critica reprezintă unul dintre acele concepte ce pare încărcat a priori cu un conținut pozitiv și pe care majoritatea școlilor de gîndire sau acțiune și l-au asumat – adesea într-un mod necritic – chiar și atunci când se găseau pe poziţii

Impostura critică şi virtuţile unei elite proeuropene

[label shape=”” type=””] Gabriel Marin [/label] Unul din textele clasice, aflat, de altfel, într-un proces de reactualizare continuă de-a lungul modernităţii, este textul lui Platon, Protagoras, şi care îl pune faţă-n faţă pe Socrate şi Protagoras, discutând despre raportul dintre virtute şi cunoaştere, despre înţelepciune şi/sau competenţă, despre modul în

Calendarul publicațiilor

mai 2024
L Ma Mi J V S D
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Comentarii recente

Platzforma pe YouTube