Rita Beres-Deak
La 10 iunie 2021, parlamentul ungar a făcut public conținutul unui proiect de „Lege privind pedofilia”, care urma să fie votat peste mai puțin de o săptămână, la 15 iunie. Proiectul de lege a provocat o indignare generală în rândul organizațiilor naționale și internaționale pentru drepturile omului. Având în vedere numele folosit pentru a circula acel proiect de lege, ar putea părea surprinzător faptul că, de fapt, legea propusă abordează mai puțin drepturile copiilor, în timp ce restrânge mai mult reprezentarea persoanelor LGBT+. În pofida unor proteste ce au adunat mii de participanți în fața parlamentului ungar în ziua votării, 15 iunie, parlamentul a adoptat legea cu votul „pentru” a 157 de deputați, în timp ce un singur deputat independent a votat împotrivă (partidele de stânga au anunțat anterior că se vor abține de la vot).
În acest scurt articol, voi trece în revistă elementele anti-LGBT+ ale legii și voi oferi un context al legăturilor internaționale relevante. Voi enumera câteva motive potențiale pentru care a fost atât de important pentru partidul de guvernământ din Ungaria, Fidesz, să introducă această lege, ce speră să obțină de pe urma ei și care sunt efectele posibile asupra comunității LGBT+ și asupra minorilor din Ungaria. Voi încheia prin evidențierea rezistenței emergente față de această lege și evidențierea măsurilor potențiale pe care UE le poate lua ca răspuns la aceasta.
Ce face ca această lege să fie homofobă?
Noua lege începe cu propoziții de genul: „Statul trebuie să asigure dreptul copiilor la o identitate care este conformă cu sexul lor atribuit la naștere” (articolul 3/A). Acest lucru amintește de articolul 33 din legea omnibus din 2020, care a introdus sintagma „sex atribuit la naștere” în loc de „gen” în documentele legale, făcând astfel imposibilă din punct de vedere juridic recunoașterea de gen a persoanelor trans. În plus, „Legea privind pedofilia” conține, de asemenea, mai multe dispoziții care sunt în mod deschis homofobe și transfobe. Aceste dispoziții includ interdicția de a „expune minorii la orice conținut care prezintă sexualitatea de dragul ei sau care prezintă și promovează homosexualitatea sau devierea de la identitatea de gen bazată pe sexul atribuit la naștere”, inclusiv în publicitate, educație și orice conținut media. De asemenea, orice programe școlare legate de educația sexuală pot fi desfășurate doar de organizații autorizate de stat, în timp ce este puțin probabil ca vreun grup LGBT+ sau feminist să obțină această permisiune.
Există asemănări izbitoare între această lege și „Legea privind propaganda homosexuală” din Federația Rusă, în vigoare din 2013. Denumirea oficială a legii din urmă este „[Legea] în scopul protejării copiilor de informațiile care pledează pentru negarea valorilor tradiționale ale familiei”. Un alt potențial predecesor este infamul articol 128 din Marea Britanie din anii 1980, care interzicea autorităților locale să promoveze predarea despre homosexualitate ca „pretinse relații familiale”. Un punct comun al acestor legi este încadrarea vizibilității LGBT+ ca fiind o influență negativă asupra minorilor. Legea ungară face o declarație și mai puternică în acest sens decât cea rusă, încorporând aceste măsuri într-o lege împotriva pedofiliei. De asemenea, legea este mai strictă în ceea ce privește interzicerea reprezentării nu doar a relațiilor homosexuale, ci și a persoanelor LGBT+ în sine. Pentru a înțelege de ce legislatorii au folosit o astfel de strategie este necesar să înțelegem contextul în care a fost propusă legea.
Contextul: scandaluri de pedofilie și reacții anti-LGBT+.
Abuzurile sexuale asupra copiilor și promiscuitatea sexuală a adulților au primit recent o atenție fără precedent în Ungaria, în parte datorită implicării unor personalități politice importante. De exemplu, ambasadorul Ungariei în Peru, Gábor Kaleta, a fost găsit în 2020 în posesia a mii de imagini pornografice cu copii pe computerul din biroul său. Într-un alt incident – înainte de alegerile municipale din 2019 – au fost făcute publice mai multe videoclipuri ale primarului orașului Győr, Zsolt Borkai, care îl arată pe acesta participând la orgii sexuale. În ciuda scandalului, Borkai a fost reales, deși a demisionat la scurt timp după aceea. În plus, noul deceniu a început cu incidentul europarlamentarului József Szájer, unul dintre redactorii Constituției maghiare (care interzice efectiv căsătoria între persoane de același sex), care încerca să fugă alunecând într-o țeavă de scurgere la Bruxelles, când a fost prins de poliție la o petrecere sexuală gay care încălca restricțiile Covid. În cele din urmă, într-o țară în care politicieni guvernamentali de frunte își exprimă adesea cu voce tare creștinismul și în care există o puternică împletire între biserică și stat, faptul că o teologă a scris o carte despre abuzul sexual în contexte bisericești din Ungaria trebuie să fi fost, de asemenea, o lovitură. Într-adevăr, cartea Ritei Perintfalvi a fost lansată pe 11 iunie 2021. În mod clar, introducerea „Legii pedofiliei” cu o zi înainte de lansarea cărții a fost o măsură preventivă, pentru ca nu cumva criticile la adresa Bisericii Romano-Catolice, care nu face nimic în legătură cu această problemă, să fie extinse și la adresa statului maghiar.
De asemenea, trebuie să fim conștienți de faptul că, în ultimii ani, guvernul de dreapta al prim-ministrului Viktor Orbán a lansat o reacție negativă puternică împotriva persoanelor LGBT+. De fapt, putem descoperi antecedente ale acestei legi în 2019, când Coca Cola a fost amendată pentru că a folosit un cuplu de bărbați gay pentru publicitate. În același an, noua lege privind învățământul profesional a ordonat ca directorii de școli să fie concediați dacă permit accesul în școlile lor la orice program care „poate dăuna simțului moral al copiilor”. Deși această dispoziție nu a fost folosită împotriva programelor de sensibilizare LGBT+ sau de educație sexuală, ea ar fi putut descuraja unele școli să le deruleze.
În ultimii ani, bătăușii de extremă dreapta au perturbat în mod repetat discuțiile privind educația incluzivă pentru LGBT+. În 2020, Dóra Dúró, vicepreședinte al partidului de extremă dreapta Mi Hazánk („Patria noastră”), a distrus public o carte pentru copii – Wonderland Is for Everyone (Țara Minunilor este pentru toți) – deoarece unele dintre basmele sale prezentau cupluri de același sex. Însuși Viktor Orbán a vorbit, de asemenea, despre această carte, numind-o „propagandă homosexuală” adresată copiilor. Pe măsură ce, din ce în ce mai multe familii curcubeu s-au făcut vizibile, în parte ca reacție la scandalul legat de carte, conducerea țării a devenit conștientă de faptul că mulți homosexuali și lesbiene au adoptat copii în mod individual (adopția comună fiind posibilă doar pentru heterosexuali), astfel că în decembrie 2020 a fost modificată legea privind adopția. Ca urmare, adopția este acum limitată la cuplurile căsătorite. În 2021, guvernul a plasat toate centrele de fertilitate sub controlul statului, posibil tot cu intenția de a exclude lesbienele de la tratamente pentru fertilitate și de la reproducerea asistată.
Nu este surprinzător faptul că și legăturile internaționale încurajează și susțin legislația anti-LGBT+ din Ungaria. Guvernul ungar are legături strânse cu Congresul Mondial al Familiilor, o organizație americană de dreapta, finanțată parțial de Rusia, care a fost puternic implicată în elaborarea legii rusești anti-gay, precum și a legilor anti-gay din mai multe țări africane. Cea de-a 11-a conferință a congresului a avut loc la Budapesta în 2017, iar Viktor Orbán a ținut un discurs. Adițional, Ministrul maghiar al Familiei, Katalin Novák, a fost unul dintre principalii vorbitori la conferința de la Verona, care s-a desfășurat doi ani mai târziu. Deși nu există nicio dovadă a implicării acestei organizații în elaborarea „Legii privind pedofilia” din Ungaria, este clar că liderii maghiari depun eforturi puternice pentru a se înregimenta în organizație. Pe lângă asta, conducerea maghiară cultivă legături puternice cu Vladimir Putin, aliatul lor dorit împotriva UE, care a criticat în mod repetat Ungaria în legătură cu absența libertății de exprimare și a statului de drept, printre alte aspecte.
Ce are Orbán de câștigat de pe urma acestei legi?
Pe plan intern, există mai multe moduri în care Viktor Orbán poate profita de pe urma acestei noi legi. În mod firesc, unul dintre avantajele unei controverse pe marginea acestei legi este acela că distrage atenția de la alte probleme mai presante, cum ar fi criza economică, corupția, prăbușirea sistemului de sănătate sau aducerea la Budapesta a unei filiale a Universității chineze Fudan. În ultimii ani, subiectele LGBT+ au fost folosite în mod repetat în astfel de scopuri. De data aceasta, însă, se întrevăd și câștiguri politice mai directe.
În perspectiva alegerilor parlamentare de anul viitor, ceea ce își dorește partidul de guvernământ Fidesz cel mai mult e să aibă cât mai mulți alegători. După ce a văzut că actul de distrugere a cărților de către Dóra Dúró a fost popular în rândul extremei drepte, Fidesz speră să atragă acești alegători prin afișarea aceluiași nivel de homofobie. În același timp, prezentarea legii ca fiind o lege împotriva pedofiliei a fost o capcană pentru partidele din opoziție: acestea știau că, dacă ar fi votat în favoarea proiectului de lege, și-ar fi pierdut votanții LGBT+ și pe cei care susțin drepturile LGBT+; dacă ar fi votat împotrivă, ar fi riscat să pară că aprobă pedofilia, care ar fi dus la o pierdere de votanți. Partidele de stânga au ales să boicoteze votul. Dar, având în vedere majoritatea de două treimi a Fidesz în parlament, era puțin probabil ca acest lucru să facă vreo diferență, așa că, în mod clar, a fost vorba mai mult de salvarea propriei imaginii. Chiar mai important, votul poate să provoace o ruptură în cadrul coaliției deja fragile a opoziției. Doar de curând partidele de opoziție au decis să coopereze pentru a învinge Fidesz la anul. Această coaliție este formată majoritar din partide de stânga, dar include și Jobbik, un partid de dreapta care și-a exprimat în mod repetat opiniile extrem de homofobe și care, printre altele, a cerut interzicerea marșurilor mândriei. În prezent, Jobbik este cel mai popular partid de opoziție și singurul partid de opoziție care a votat în favoarea proiectului de lege. Astfel, subiectul LGBT+ ar putea deveni ultima picătură care distruge coaliția deja fragilă.
Faptul că Uniunea Europeană va protesta, probabil, împotriva acestei legi face parte din calculele lui Orbán, care a încercat recent să demonizeze UE și să consolideze legăturile Ungariei cu țările autoritare China și Rusia. Cu toate acestea, apartenența Ungariei la UE încă mai este susținută de 85% din populație, astfel orice încercare de „Huxit” ar provoca suficientă indignare pentru a putea înlătura Fidesz de la putere. A spune că UE se pronunță împotriva „legii pedofiliei”, adică ar susține pedofilii, ar putea induce ostilitate față de UE și față de democrațiile occidentale în general.
Proteste împotriva „Proiectului de lege împotriva pedofiliei” în Budapest pe 15 Iunie 2021.
Care sunt efectele probabile ale acestui proiect de lege?
Este puțin probabil ca noua lege să fie pusă în aplicare în întregime. Obligația de a muta toate programele TV care prezintă personaje LGBT+ după ora 22:00 este practic imposibil de gestionat pentru canalele care difuzează exclusiv sitcomuri și seriale dramatice, deoarece ar fi greu de găsit vreunul care să nu aibă nicio reprezentare LGBT+. În mod similar, regimul lui Orbán nu are suficient control asupra internetului pentru a interzice toate site-urile cu conținut LGBT+. Cu toate acestea, este posibil să fie vizate liniile telefonice verzi și site-urile unde copiii și tinerii, fără limită de vârstă, pot vorbi despre sexualitate și probleme LGBT+. Printre acestea s-ar putea număra linia telefonică și de chat LGBT+ a societății Háttér sau yelon.hu și linia de chat a Fundației pentru drepturile copilului Hintalovon.
Prima cea mai probabilă țintă a noii legi este Marșul Mândriei. Societatea maghiară este extrem de divizată în ceea ce privește Marșul Mândriei, iar Jobbik a făcut la Parlament apel în repetate rânduri pentru a-l interzice. În acest an, marșul este programat la sfârșitul lunii iulie, ceea ce ar da suficient timp autorităților să-l interzică. Probabil, acesta a fost motivul pentru care Parlamentul s-a grăbit să voteze legea.
În al doilea rând, judecând după scandalul provocat de cartea „Wonderland Is for Everyone”, probabil că va fi interzisă și literatura pentru copii și tineret cu conținut LGBT+. Nu va mai fi loc pentru publicitate care prezintă cupluri de același sex, iar orice discuție publică despre tinerii LGBT+ sau despre educația privind diversitatea va fi imposibilă.
Deși Legea privind învățământul profesional din 2019 nu a fost utilizată pentru a reprima programele de sensibilizare în școli, această lege este mai explicită și ar putea fi potențial mai ușor de aplicat. În cel mai extrem caz, orice organizație LGBT+ care nu pune pe site-ul său web bannerul „peste 18 ani” sau care vizează minorii cu oricare dintre materialele sau programele sale ar putea suferi consecințe grave. În mod firesc, retorica de echivalare a persoanelor LGBT+ cu pedofilii este posibil să sporească sentimentele homofobe din țară și să conducă la mai multe infracțiuni motivate de ură și discriminare.
Ce poate fi făcut?
Proteste împotriva „Proiectului de lege împotriva pedofiliei” în Budapesta pe 14 Iunie 2021
Bineînțeles, comunitatea LGBT+ și susținătorii acesteia au reacționat imediat ce conținutul proiectului de lege a devenit public. A fost inițiată o petiție, la 14 iunie a fost organizată o demonstrație, iar noua lege a fost denunțată de organizațiile pentru drepturile omului, atât naționale, cât și internaționale. Open For Business, o alianță globală a întreprinderilor prietenoase cu LGBT+, a publicat un briefing de afaceri în care explică modul în care legislația anti-LGBT+ este împotriva intereselor economice ale Ungariei. Și un canal popular de televiziune cu capital german a protestat împotriva noii legi, considerând-o o încălcare a libertății de exprimare. Cu toate acestea, este puțin probabil ca Viktor Orbán și guvernul său să își facă griji dacă sunt sau nu considerați drept campioni ai drepturilor omului. Singura putere externă care ar putea reuși să exercite presiuni este Uniunea Europeană. Totuși, o simplă condamnare nu este suficientă și (după cum s-a discutat mai sus) ar putea chiar să se întoarcă împotriva UE. Cu toate acestea, tăierea fondurilor și/sau suspendarea unora dintre drepturile Ungariei în calitate de stat membru ar putea priva Fidesz de resurse valoroase și ar putea întoarce o parte suficient de mare a populației maghiare împotriva partidului, astfel încât acesta să fie obligat să retragă legea. Fidesz a mai retras proiecte de lege nepopulare și, cu un an înainte de alegerile parlamentare, nu va risca o pierdere de putere din cauza unei neînțelegeri cu UE. Deși, în mod evident, măsurile la nivelul UE nu sunt un panaceu pentru problemele interne, în acest caz particular nu cred că adoptarea unei alte „legi a propagandei gay” poate fi contestată fără ajutor extern.
Acest articol a apărut ca parte a efortului de colaborare a platformelor media de stânga din Europa de Est ELMO (East Left Media Outlet).
Articolul a fost publicat inițial, cu titlul What Is the Hungarian “Pedophilia Act” and What Is behind It? pe platforma LEFTEAST și a fost tradus din limba engleză de Cristian Velixar.
Imagine de fundal: Proteste împotriva „Proiectului de lege împotriva pedofiliei” în Budapest pe 14 Iunie 2021. Sursă: Wikimedia Commons.
Rita Béres-Deák este activistă LGBT și antropologă din Ungaria.
