ULTIMUL ARTICOL
INTENSIV DE ȘASE ZILE, 22-27 IULIE 2025 LA IAȘI ȘI CHIȘINĂU. DESCHIDERE: 22 IULIE 2025, ORA 17:00.TRANZIT.RO/IAȘI, STR. SF. ATANASIE NR. 25, IAȘI Chestiunile politice au fost abordate în practica artistică și în sistemele artistice mai largi cu o intensitate crescândă în ultimele decenii. În același timp, pare că asistăm
RO/Reflectând Zemstvei – petrecere de lansare a podcastuluiSâmbătă, 31 mai 2025, ora 18:00Coworking (Casa Zemstvei, str. Al. Șciusev nr. 103, Chișinău) Vă invităm sâmbătă, pe 31 mai 2025, începând cu ora 18:00, în spațiul coworking din Casa Zemstvei, să celebrăm rezultatul muncii depuse cu zel de către participanții Atelierului de Jurnalism Cultural – Reflectând Zemstvei, desfășurat în luna martie sub ghidarea facilitatorilor
Within the conference Capitalist Transformations in Eastern and Central Europe, we invite to attend a roundtable on Housing in Central and Eastern Europe: policies, struggles, challenges ahead. When: Thursday, May, 22, 14.00-16.00 (GMT +2, Romanian Timezone). Participants: Sonja Dragović(DINÂMIA’CET – Centre for Socioeconomic and Territorial Studies) Ioana Florea (Södertörn University, Stockholm and Common
ALTE ARTICOLE RECENTE
[label shape=”” type=””] Bogdan Georgescu [/label] (fragment din lucrarea de doctorat Teatrul Comunitar și Arta Activă, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, București. Data susținerii – 28 iunie 2013) Distribuția spectacolului: Emilian Crețu, Veaceslav Sambriș, Ina Surdu, Doriana Talmazan și Irina Vacarciuc. Producători: Nicoleta Esinencu și Nora
ARTICOLE. Irina Nechit face, în Jurnal de Chișinău, un interviu cu Lică Sainciuc despre Chișinăul de alaltăieri, de ieri și de azi. Fosta ”eminență cenușie” a guvernării comuniste, Mark Tkaciuk, declară pentru portalul Omega că vrea să se retragă complet din politică. ”Последним политиком, с которым я работал, был Владимир
[label shape=”” type=””] Boris Buden [/label] Un metaforism ciudat marchează jargonul transformării postcomuniste: educație pentru democrație, teste de democrație, școala democrației, o democrație încă în fașă, care crește și se maturizează, care este încă în fază incipientă[1]*, abia îndrăznește să facă primii pași, sau, firește, o democrație care suferă de
[label shape=”” type=””] Serghei Ehrlich [/label] Varianta în limba rusă a articolului poate fi citită aici. În ultimul sfert de veac în Moldova se desfășoară un proces de instaurare a dominației culturii românești. Expansiunea culturală a țării vecine e motivată din punct de vedere politic. ”Ideea românească” are ca scop recrearea
[label shape=”” type=””] Сергей Эрлих [/label] В Молдавии на протяжении четверти века идет процесс установления господства румынской культуры. Культурная экспансия соседней страны мотивирована политикой. «Румынская идея» преследует цель воссоздания Великой Румынии в границах 1918-1940. Превратив РМ во «второе румынское государство», можно будет ее беспрепятственно аннексировать. У этого плана есть свои «быстрые»
[label shape=”” type=””] Vitalie Sprînceană [/label] Motto: ”Sunt categoric împotriva implicării religiei în biserică” (un blogger la o emisiune tv) Pe 3 și 4 septembrie a avut loc, la mănăstirea Căpriana, Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova care s-a desfășurat sub președinția Mitropolitului Vladimir. Adunarea a fost organizată la insistența unui grup de
ARTICOLE: Ziarul de Gardă face un inventar al averilor mitropolitului Vladimir: ”Înalt Prea Sfinţitul (ÎPS) Vladimir, mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove, sau Nicolae Cantarean, pe numele său de mirean, deţine, în arendă, prin intermediul unei firme în care figurează în calitate de fondator, alături de un alt slujitor al
[label shape=”” type=””] Vasile Ernu [/label] De la votul cenzitar la rasism social Tot mai multă lume propune votul cenzitar: să nu voteze cei fără un anumit venit şi fără un anumit nivel de educaţie. Adică să revenim la secolul al XIX-lea cînd drepturile politice erau legate direct de proprietatea
[label shape=”” type=””] Michael Bobick [/label] Crimeea şi alte state de facto ale Eurasiei ilustrează modul în care o masă critică de indivizi dedicaţi, cu sprijinul implicit al altor state, pot ajunge să întruchipeze un fenomen care stă la baza ştiinţelor politice: geopolitica. După cum remarca odată Winston Churchill, „istoria
De la spălat vase la politician în Catalonia. Gheorghe Berchesan aterizează în Barcelona în anul 2002. Părinţii fără acte, singurul străin în clasă, relaţii iniţiale doar cu alţi imigranţi. Românii acum nu sar gardul construit în Melilla pentru a intra în Spania, circulăm liberi ca cetăţeni UE. Însă nu dispar
[label shape=”” type=””] Vitalie Vovc [/label] Depuis 1933 je sais – ce dont je me doutais depuis longtemps mais que je ne voulais pas admettre – que, partout, dresser les gens à être ainsi plus peuple qu’ailleurs* est chose facile; et je sais aussi que dans le psychisme de
Prezentăm rezultatele studiului Religia și Drepturile Omului. Studiul face parte dintr-un proiect mai larg, Religion and Human Rights, elaborat de Universitatea Wuerzburg (Germania) și coordonat de Prof. Dr. Hans-Georg Ziebertz (1). Scopul studiului este cercetarea atitudinilor față de drepturile omului și impactul convingerilor religioase asupra acestor atitudini pe un eșantion
