ULTIMUL ARTICOL
In solidarity with the 7th October March for Palestine, this week’s Bioskop session is dedicated to Jenin, Jenin (2002) – Mohammad Bakri’s documentary that landed him a defamation suit from IDF and eventually a permanent ban of the movie in Israel. The film is a collection of testimonies from residents
Doi ani de genocid. Tăcerea e complicitate. Ne adunăm pentru a spune NU nedreptății și pentru a arăta că vocile noastre contează.Chișinău, PMAN | Marți, 7 octombrie | 17:30 17:30 – 18:00 Piața Marei Adunări Naționale – citirea manifestului18:15 Startul Marșului de solidaritate cu Palestina19:00 Parlamentului Republicii Moldova – citirea
Unde? Centrul Comunitar al Inițiativei ”Moldova pentru Pace” (31 August 1989, n. 151, MD-2004 Chisinau, Moldova)Cînd? Luni, 6 octombrie, 17.00 – 19.00 Doi ani de genocid. Tăcerea e complicitate.Ne adunăm pentru a face pancarte pentru Marșul de solidaritate cu Palestina și pentru a arăta că vocile noastre contează. Avem materiale
Pe 7 octombrie 2023, ziua pe care ONU o marchează ca început al genocidului din Gaza, Netanyahu a rostit în direct la televizor un discurs
Doi ani de genocid. Tăcerea e complicitate. Ne adunăm pentru a spune NU nedreptății și pentru a arăta că vocile noastre contează.Chișinău, PMAN | Marți,
Unde? Centrul Comunitar al Inițiativei ”Moldova pentru Pace” (31 August 1989, n. 151, MD-2004 Chisinau, Moldova)Cînd? Luni, 6 octombrie, 17.00 – 19.00 Doi ani de
ALTE ARTICOLE RECENTE
[label shape=”” type=””] Oleg Krasnov [/label] Если хотите прочитать эту статью на русском, перейдите на эту ссылку. Însemnări pe marginea studiului „Pluralismul mass-media în Republica Moldova: oportunitate şi realitate”, făcut la iniţiativa Programului Mass-Media al Fundației Soros-Moldova. Voi începe cu o frază care a atras atenția jurnaliștilor de limbă rusă,
[label shape=”” type=””] Олег Краснов [/label] Pentru varianta română a articolului, accesaţi acest link. Замечания к экспертному анализу «Плюрализм масс-медиа в Молдове» сделанному для фонда Сороса в Молдове. Я начну с фразы, которая привлекла внимание русскоязычных журналистов, хотя она не самая важная и не самая интересная: “В последнее время они сделали
ARTICOLE. Fundația Soros-Moldova a realizat, în premieră, un studiu privind pluralismul în presa moldovenească: Pluralismul mass-media în Republica Moldova. ”Autorii studiului îşi întemeiază concluziile după analiza ofertelor informaţionale a 10 televiziuni şi a 30 de portaluri de ştiri – tipuri de media cu cel mai mare impact asupra publicului. Experţii au
[label shape=”” type=””] Ion Marandici [/label] Voi discuta aici trei ipoteze cu privire la războiul ruso-ucrainean, intrat acum în faza înghețată. Primul aspect ține de invazia masivă de la sfârșitul lunii august – începutul lunii septembrie. Cred că acțiunile Rusiei nu sunt parte a unei strategii rusești coerente. Forțele militare
[label shape=”” type=””] Vlada Ciobanu [/label] Dezbaterile despre mass-media în Moldova sunt rare şi superficiale. Este o idee general acceptată că a deține o instituție media e o „afacere” costisitoare, mai ales din motivul că e aproape imposibil ca aceasta să fie autosuficientă din punct de vedere financiar. Prin urmare,
[label shape=”” type=””] Charles King [/label] Mulți dintre experții în domeniul conflictelor teritoriale îndelungate din Eurasia cunosc un lucru: partea cea mai interesată de soluționarea disputei este de cele mai multe ori negociatorul extern. Cîteva țări din Europa de Est și Eurasia – Moldova, Georgia, Azerbaidjan – nu au avut
ARTICOLE: Ziarul de Gardă continuă seria de investigații despre Biserica Ortodoxă din Moldova. ”Eroul” de săptămîna trecută e Marchel, episcop de Bălți și Fălești. ”Preasfinţitul (PS) Marchel, Episcopul de Bălţi şi Făleşti, pe numele său de mirean Nicolae Mihăescu, locuieşte într-o casă de milioane, la Bălţi. Imobilul de lux, cu
[label shape=”” type=””] Veronica Corcodel [/label] Având ocazia să particip la ultimele evenimente organizate în lunile august și septembrie la Chișinău cu scopul de a intensifica comunicarea cu diaspora, am auzit în repetate rânduri apelul de “a aduce Europa acasa”, în continuarea mesajului promovat în cadrul campaniei “EU aduc Europa
[label shape=”” type=””] Catiușa Ivanov [/label] Să pui o bancă în fața unei librării. Poate schimba asta cu ceva lumea? Păi, poate. Și nu e o exagerare, ci o confirmare a regulii conform căreia marile schimbări încep cu lucruri mici. În vara lui 2009, arhitecții din grupul studioBASAR au pus
[label shape=”” type=””] Bogdan Georgescu [/label] (fragment din lucrarea de doctorat Teatrul Comunitar și Arta Activă, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, București. Data susținerii – 28 iunie 2013) Distribuția spectacolului: Emilian Crețu, Veaceslav Sambriș, Ina Surdu, Doriana Talmazan și Irina Vacarciuc. Producători: Nicoleta Esinencu și Nora
ARTICOLE. Irina Nechit face, în Jurnal de Chișinău, un interviu cu Lică Sainciuc despre Chișinăul de alaltăieri, de ieri și de azi. Fosta ”eminență cenușie” a guvernării comuniste, Mark Tkaciuk, declară pentru portalul Omega că vrea să se retragă complet din politică. ”Последним политиком, с которым я работал, был Владимир
[label shape=”” type=””] Boris Buden [/label] Un metaforism ciudat marchează jargonul transformării postcomuniste: educație pentru democrație, teste de democrație, școala democrației, o democrație încă în fașă, care crește și se maturizează, care este încă în fază incipientă[1]*, abia îndrăznește să facă primii pași, sau, firește, o democrație care suferă de
