Modul în care este construit conceptual „socialismul” structurează ce înțelegem prin „postsocialism” și opțiunile metodologice pe care le facem atunci când studiem prezentul. Conceptele cu cel mai mare potențial explicativ și cu cea mai mare circulație care descriuau socialismul (colectivism birocrativic, redistribuție, economie de lipsuri, economie informală, proprietate neclară) au transformat întreaga regiune într-un exponat epistemic, cu propriile reguli de compunere care, aparent, scapă istoriei globale capitaliste. Transformările din ultimele două decade și jumătate par a fi îndepărtări, refuzuri și reaproieri al regimului epistemic special conferit de statutul de post ce vine în urma căderii socialismului-real-existent. Regiunea continuă să apară ca o oază epistemică distinctă, un spațiu defect. Dorim să punem în discuție tocmai aceast exceptionalism și să căutăm noi moduri de a înțelege Europa de Est astfe încât să constituim o nouă agendă de cercetare, cu întrebări și obiecte de investigare care pot circula neatinse epistemic de caracterul defect al regiunii, fără aspectul excepțional.
Pentru a lua parte la Al doilea Atelier de Metodologie sunteți invitați să confirmati până data de 31 octombrie 2014 prezenta dvs. Vă rugam să ne scrieți cât ai repede pentru a confirma. Până în data de 8 Noiembrie 2014 va rugam sa trimteti un eseu care va avea intre 2000 si 3000 de cuvinte care va reflecta intrebarilor acestei intalniri:
1. Mai este necesara eticheta de “post-socialism”? Cui și cu ce efecte epistemice i-a fost necesara eticheta de post-socialim? Care sunt avantajele ei epistemice? Cand, cum si daca ne incurca “post-socialismul”?
2. Ce fel de socialism invocă apelativul de post-socialism? Ce formule diferite ale socialimului sunt camuflate sub sigiliul prefixului post? Ce obiecte de cercetare decupăm prin diferitele concepte de socialisme și ce lanțuri explicative ale prezentului devin imposibile prin aceste decupaje?
3. Care din conceptele care au compus obiectul epistemic al socialismul-real-existent care au încă valențe explicative? Putem păstra doar o parte din instrumentarul conceptual? E nevoie să îl abandonăm? Pot fi prinse o parte din concepte în alte cadre epistemice?
4. Ce tip de comparatii sunt necesare pentru a face vizibile echivalențele cu alte spații? Ce tipuri de echivalențe cu alte procese globale devin imposibile sau posibile? Se poat face paralele cu categoria de post-colonialism – cu ce riscuri si cu ce castiguri?
5. Cere categoria de post-socialism anumite justificari metodologice in textele academice destinate publicului global? Care sunt mizele epistemice și politice pentru astfel de justificări? Pentru a ne adecva la aceste mize e nevoie de cadre alternative față de propunerile actuale care să descrie socialismul și post-socialismul?
Programul Atelierului de Medologie, Cluj2014, 26 nov. 2014
Locatie: Facultatea de Sociologie UBB Cluj, str. Plugarilor, nr 34, etajul 2, sala 07.
10:00-11:45 > Panel discuție focalizată: concepte structurante ale „post-socialismului”
11:45-12:00 > pauză de cafea
12:00-13:00 > Panel discutarea a două cercetări exemplare
13:00-14:00 > pauza de prânz [catering la locul conferintei]
14:00-15:00 > Panel discutarea a două cercetări exemplare
15:00-15:15 > pauză de cafea
15:15-17:00 > Panel discuție focalizată: alternative epistemice și noi întrebări de cercetare
Adresa de contact pentru confirmari si eseuri: ateliermetodologie@gmail.com
