ULTIMUL ARTICOL
VYTYNANKI REALITY – Expoziție la Galeria BUNKER Expoziția reunește lucrările realizate de artiștii participanți în cadrul laboratorului internațional coordonat de Olga Kashimbeckova și curatoriat de Lilia Dragneva, explorând fereastra ca spațiu sensibil între protecție și distrugere, interior și exterior. Locație: Galeria BUNKER, Chișinău Vernisaj: Marți, 22 septembrie 2026, ora 19:00
We are officially launching the next Open Call for the younger generation of women artists from Central and Eastern Europe! The Katarzyna Kozyra Foundation and its partners invite female-identifying artists aged 35 and under from Albania, Bosnia and Herzegovina, Belarus, Czech Republic, Hungary, Kosovo, Moldova, Montenegro, North Macedonia, Poland, Serbia,
Pe 20 septembrie 2026, la Muzeul de Istorie al orașului Chișinău, va avea loc vernisajul expoziției VYTYNANKI REALITY, rezultată în urma unui laborator artistic internațional coordonat de artista ucraineană Olga Kashimbeckova și curatoriat de Lilia Dragneva. Proiectul pornește de la experiența războiului din Ucraina și de la imaginea ferestrelor acoperite
Primele desene descoperite au fost create de oameni cu 73 000 ani în urmă, pe suprafața pereților unei peșteri. Acestea ne-au ajutat să înțelegem complexitatea și bogăția culturii oamenilor moderni din Epoca de Piatră. Sâmbătă, 19 septembrie, 14:00 -18:00, ne vom lăsa și noi amprenta precum au făcut-o strămoșii noștri
Modernization, Memory, and War from Southern Europe to the Eastern Neighbourhood Organized by the Faculty of Political Science, SNSPA (Bucharest), in partnership with the Centre d’Etude de la Vie Politique CEVIPOL (Brussels) and the Department of Political Sciences (DiSP) University of Naples Federico II. This conference proposes a renewed reflection on contemporary political dynamics across
Într-o zi, un copil a luat o bucată de pânză, a prins-o între două bețe și a legat-o cu ață. A ieșit afară și a alergat până când zmeul s-a ridicat deasupra și a zburat în sus, purtat de vînt. E o scenă obișnuită pentru majoritatea dintre noi. Însă există
Într-o zi, un copil a luat o bucată de pânză, a prins-o între două bețe și a legat-o cu ață. A ieșit afară și a
Chișinău, 19 mai 2026 Inițiativa Moldova pentru Palestina a marcat, în perioada 15-17 mai, Ziua Nakba, printr-o serie de activități publice dedicate comemorării celor 78
Peste 100 de jurnaliști, academicieni și reprezentanți ai societății civile din mai multe țări s-au întâlnit la București pe 9 și 10 mai pentru a
ARHIVĂ
ARTICOLE. Marian Şura-Mura, în Ziarul de Gardă despre tăcerea cîtorva personalităţi din RM, între alţii Vlad Plahotniuc şi Nicolae Timofti, asupra cazului devalizării băncilor: „Deci, tăcutul cel mai mieluţ este Vlad Plahotniuc. Moldova clocoteşte, caută miliardul, caută vinovatul, caută urma banilor, iar domnul Vlad, cunoscut maestru al atacurilor de tot
[label shape=”” type=””] Isabel Panek [/label], [label shape=”” type=””] Jelena Steigerwald [/label] În ultimii ani, autoritățile române au început să le recunoască oficial romilor statutul de victime ale Holocaustului. Însă suferințele lor sunt mai puțin prezente în cultura memoriei. În acest sens, există diverse proiecte și inițiative care susțin demersurile supraviețuitorilor
[label shape=”” type=””] Lupul sur [/label] Săptămâna trecută pe Facebook s-a discutat mult și emotiv despre egalitate. Despre faptul că nu contează dacă ești un învingător sau un perdant, dacă ești împărat sau proletar. S-a pornit de la exemplul unei femei, fostă soție a unui demnitar într-o țară obscură, care
ARTICOLE. Anastasia Nani, Alexandru Bolfa şi Victor Moşneag, în Ziarul de Gardă, despre casele şi averile procurorilor de la care lumea aşteaptă reforme: „Sunt procurori bugetari de-o viaţă, dar se pot lăuda cu case frumoase, maşini luxoase şi, în unele cazuri, afaceri mănoase. Este vorba despre şefii procuraturilor din sectoarele
[label shape=”” type=””] Joseph E. Stiglitz [/label] Statele Unite ale Americii și restul lumii sunt angajați într-o discuție mare pe tema unor noi acorduri de comerț. Asemenea înțelegeri erau numite în trecut ”acorduri de comerț liber”, chiar dacă, de fapt, ele erau aranjate în favoarea intereselor corporative din SUA
La editura Polirom a apărut Sectanţii, primul volum din Mică trilogie a marginalilor, în care vor mai apărea Bandiţii și Izgoi-Jidî. Lansarea va avea loc: Miercuri, 13 mai, la ora 19.00, la Terasa J’ai Bistrot (Calea Grivitei 55), din Bucureşti. Dragă Vasile Ernu, vii cu o nouă carte, cu un nume incitant: ”Sectanții. Mică trilogie
Apel la contribuții: Republica Moldova la 25 ani. O privire de sinteză. Coordonatori: Petru Negură, Vasile Ernu, Vitalie Sprînceană. Scurtă prezentare a volumului: Ce a însemnat ”perioada tranziției” pentru Republica Moldova (RM)? Cum a evoluat această ţară din punct de vedere politic, economic și cultural și, eventual, care au fost
[label shape=”” type=””] Vitalie Sprînceană [/label] Raportul companiei britanice Kroll despre frauda din sistemul bancar moldovenesc a fost publicat lunea trecută, la miez de noapte, pe blogul președintelui parlamentului, Andrian Candu (blog s-ar putea să fie un titlu prea pretențios pentru un site cu 5 postări într-un an și ceva!).
ARTICOLE. Raportul Kroll despre fraudele din sistemul bancar moldovenesc constituie, fără îndoială, știrea săptămînii. Platzforma va reveni luni cu un comentariu despre acest raport. Recomandăm pînă atunci un articol de Victoria Stoiciu, pe Social East: ”Raportul Kroll conține rezultatele investigației pe marginea devalizării a trei bănci moldovenești. În noiembrie 2014, din
[label shape=”” type=””] Petru Negură [/label] Prima partea a acestui articol poate fi citită aici. Efectele sociale ale „tranziţiei” anilor 1990 În ciuda eforturilor guvernelor Sangheli şi Ciubuc 1 de a menţine un suport suficient al statului în domeniul social (educaţie, sănătate şi protecţie socială), aceste servicii au suferit o criză
[label shape=”” type=””] Claudiu Gaiu [/label] Kosovo e ilustrarea perfectă a armoniei dintre intervenţiile neoimperialiste şi naţionalismele din vechea şi noua Lume a Treia. E un nume al sfârşitului birocratic al politicii. Ne reamintim aceste lucruri cu ocazia unui dosar publicat de săptămânalul Dilema veche (nr. 583/ 16-22 aprilie), grupaj
[label shape=”” type=””] Petru Negură [/label] [label shape=”” type=””] Vitalie Sprînceană [/label] Majoritatea mișcărilor de protest moldovenești sfîrșesc iremediabil cu adunări de 10-20 mii oameni în Piața Marii Adunări Naționale, la tribuna căreia se recită poezii despre Unire și se vorbeşte despre ”unitatea neamului românesc”. Așa a fost pe 8 aprilie 2009. Așa
