ULTIMUL ARTICOL

La apusul luminii. Orizonturi de rezistență în film și videoVideoMaraton – 20255–7 noiembrie, Cinema Odeon, Chișinău

La apusul luminii. Orizonturi de rezistență în film și videoVideoMaraton – 20255–7 noiembrie, Cinema Odeon, Chișinău Ediția din 2025 a VideoMaraton-ului organizată de Centrul pentru Artă Contemporană Chișinău [KSA:K] reunește artiști, cineaști și curatori care explorează echilibrul fragil dintre lumină și întuneric – atât ca limbaj vizual, cât și ca

Instituții (Culturale) în Semiperiferii | PARTEA 2: Chișinău / (Cultural) Institutions in Semiperipheries | PART 2: Chisinau

– scroll down for English – RO / Instituții (Culturale) în Semiperiferii | PARTEA 2: ChișinăuMiercuri, 5 noiembrie 2025, ora 15:30-18:30Zpațiu (Casa Zemstvei, str. Al. Șciusev nr. 103, Chișinău) Cum supraviețuiesc și evoluează scenele culturale independente în contexte în care statul rămâne principalul finanțator? Începând cu anii 1990, „sectorul cultural independent” din România și Republica

𝐀𝐂𝐓𝐈𝐍𝐆 𝐎𝐔𝐓 @ 𝐂𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐄𝐝𝐮𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐀𝐫𝐭𝐚̆ | 𝐂𝐡𝐢𝐬̦𝐢𝐧𝐚̆𝐮𝐔𝐧 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐚𝐜𝐨𝐥 𝐝𝐞 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢 𝐋𝐮𝐤𝐚́𝐜𝐬, 𝐜𝐮 𝐊𝐚𝐭𝐢𝐚 𝐏𝐚𝐬𝐜𝐚𝐫𝐢𝐮

 𝟕 𝐧𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟓 |  𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟗:𝟎𝟎 𝐒𝐭𝐫. 𝐒𝐞𝐫𝐠𝐡𝐞𝐢 𝐋𝐚𝐳𝐨 𝐧𝐫. 𝟐𝟑 | 𝐂𝐡𝐢𝐬̦𝐢𝐧𝐚̆𝐮𝐈𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫𝐚̆, 𝐢̂𝐧 𝐥𝐢𝐦𝐢𝐭𝐚 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐬𝐩𝐨𝐧𝐢𝐛𝐢𝐥𝐞. ACTING OUT este un performance interdisciplinar (teatru, text, muzică live, video) despre corp, memorie și rezistență, inspirat de povestea Estherei Magyar-Gonda – dansatoare, activistă antifascistă și una dintre arhitectele dansului modern românesc. Pornind

ALTE ARTICOLE RECENTE

DOSAR SOCIAL
Octavian Rusu

Despre ‘știrile false’ și minciuni adevărate: cazul contractului dintre Frontera Resources și Moldova

Reacția și linia de argumentare a Ministrului Mediului, Valeriu Munteanu împotriva valului de indignare, critică și angoasă stîrnite în sînul societății moldovenești de contractul de concesiune dintre guvernul Republicii Moldova și compania Frontera Resources International LLC, m-au indignat profund. Înțeleg că se fac fel de fel de speculații, exagerări și

Read More »
RECENTE
Platzforma Redacția

Fețele nevăzute ale războaielor

[label shape=”” type=””] Simina Guga [/label] Ines și cei doi copii ai ei ajunseseră în Romania de câteva zile atunci când ne-am cunoscut. Împreună cu soțul ei, planificasem în detaliu acest moment de mai mult de un an. Leon venise în România în urmă cu doi ani și jumătate și obținuse

Read More »
DE PRIN ALTE PĂRŢI
Platzforma Redacția

Drepturile omului: o hegemonie fragilă

Fragment din Boaventura de Sousa Santos, DACĂ DUMNEZEU AR FI UN ACTIVIST PENTRU DREPTURILE OMULUI, trad. de Ovidiu Ţichindeleanu, Cluj, IDEA Design&Print, 2016 (pp.11-21). Hegemonia globală a drepturilor omului nici nu e pusă azi la îndoială, ca discurs al demnităţii umane[1]. Cu toate acestea, această hegemonie se confruntă azi cu

Read More »
ANALIZE
Octavian Rusu

25 de la războiul de pe Nistru: greșelile Chișinăului de la începutul conflictului transnistrean (1989-1992)

[label shape=”” type=””] Octavian Rusu[/label] “Istoria ne învaţă că din istorie nu învăţăm nimic.” Acest paradox, formulat de filosoful german G.W.F. Hegel, imi revine uneori în gînd cînd mă gîndesc la problemele trecute și prezente ale Moldovei și la responsabilitatea politică a conducătorilor săi. Însă la o reflecție mai adîncă

Read More »
ANALIZE
Dorina Roșca

Introducerea tichetelor de masă în Republica Moldova, între umilință, lupte politice și indicatori financiari. Sau despre o tentativă de reformă a unui capitalism fără față umană

Introducere Recent, Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, a venit cu inițiativă legislativă diferită de toate cele de inspirație neoliberală – întortocheate, ilizibile, discriminatorii, pe alocuri absurde -, cu care ne-a obișnuit până acum. Acesta a propus să acorde dreptul tuturor angajatorilor de a oferi salariaților o alocație individuală pentru

Read More »
POLITIC
Platzforma Redacția

Stînga trebuie să combată capitalismul rentier

Vechile sisteme de redistribuție ale avuției nu pot combate acensiunea capitalismului rentier. Trebuie să găsim soluții noi. Sistemul de redistribuție a veniturilor în secolul 20 s-a stricat într-un mod ireparabil. Amintiți-vă de consensul post-1945 sub care cotele de venit care mergeau spre capital și spre muncitori erau destul de stabile,

Read More »
DIALOGURI
Dinu Guţu

De ce românii nu au mafie

Zilele trecute am observat un grup de adolescenți de la o școală bună bucureșteană cum petreceau după ore într-un local cu vederi de stînga. Arătau exact ca niște invitați la un casting pentru un film cool cu adolescenți americani: cu bluze de post-hipsteri, cu o blazare defensivă pe fețe, inabordabili

Read More »
RECENTE
Stela Bivol

Mai punem un pariu că va câștiga din nou balena?

[label shape=”” type=””] Stela Bivol [/label]   Acum doi ani jumătate scriam despre cum luptă Republica Moldova, un pește atât de mic, în negocierile cu Uniunea Europeană, care reprezenta la acel moment interesele marilor companii transnaționale farmaceutice – interesele balenei. (aici) Am pariat ca va câștiga balena. Și a câștigat, doar

Read More »
DE PRIN ALTE PĂRŢI
Platzforma Redacția

Feminismul și reproducerea socială. Un interviu cu Silvia Federici

Un interviu cu Silvia Federici, autoarea cărții ”Caliban și Vrăjitoarele”, cercetătoare și activistă feministă italiană.
”Credeți că este posibilă menținerea sistemului capitalist fără însușirea muncii casnice, neplătite a femeilor?
Silvia Federici: Nu, nu cred că este posibil, pentru că munca neremunerată a femeilor, care continuă nestăvilită în prezent, este condiția devalorizării forței de muncă în sine. Fără acest tip de muncă, clasa capitalistă ar trebui să facă o investiție majoră în infrastructura reproductivă a forței de muncă, care ar afecta, în concluzie, rata de acumulare a capitalului. Există de asemenea și o latură politică a devalorizării și naturalizării rezultate în urma activității de reproducere. Aceasta a constituit baza materială a diviziunii sexuale a muncii între femei și bărbați, care permite capitalului să controleze exploatarea muncii femeilor, în special prin căsătorie și relația conjugală, iar ideologic, prin ceea ce constituie iubirea romantică, conferindu-le bărbaților existența de facto a unui sclav asupra căruia să-și exercite puterea.”

Read More »