ULTIMUL ARTICOL
Pe 20 septembrie 2026, la Muzeul de Istorie al orașului Chișinău, va avea loc vernisajul expoziției VYTYNANKI REALITY, rezultată în urma unui laborator artistic internațional coordonat de artista ucraineană Olga Kashimbeckova și curatoriat de Lilia Dragneva. Proiectul pornește de la experiența războiului din Ucraina și de la imaginea ferestrelor acoperite
Primele desene descoperite au fost create de oameni cu 73 000 ani în urmă, pe suprafața pereților unei peșteri. Acestea ne-au ajutat să înțelegem complexitatea și bogăția culturii oamenilor moderni din Epoca de Piatră. Sâmbătă, 19 septembrie, 14:00 -18:00, ne vom lăsa și noi amprenta precum au făcut-o strămoșii noștri
Modernization, Memory, and War from Southern Europe to the Eastern Neighbourhood Organized by the Faculty of Political Science, SNSPA (Bucharest), in partnership with the Centre d’Etude de la Vie Politique CEVIPOL (Brussels) and the Department of Political Sciences (DiSP) University of Naples Federico II. This conference proposes a renewed reflection on contemporary political dynamics across
Într-o zi, un copil a luat o bucată de pânză, a prins-o între două bețe și a legat-o cu ață. A ieșit afară și a alergat până când zmeul s-a ridicat deasupra și a zburat în sus, purtat de vînt. E o scenă obișnuită pentru majoritatea dintre noi. Însă există
We are delighted to invite you to the official opening of IZ Contemporary Art Space, a new platform dedicated to artistic dialogue, visual experimentation, and contemporary creation.To mark our inauguration, we present a solo exhibition by artist Ștefan Sali. The featured collection explores how time functions as a living medium
Tânjind după un trecut mai bun” – expoziție despre nostalgie, memorie și felul în care reconstituim trecutul11 septembrie 2026 | tranzit.org/ Iasi17:00 – Masă rotundă | 19:30 – Vernisaj WASP Studios deschide pe 11 septembrie, la tranzit.org/ Iasi, expoziția „Tânjind după un trecut mai bun / Longing for a Better Past”, parte a proiectului
Într-o zi, un copil a luat o bucată de pânză, a prins-o între două bețe și a legat-o cu ață. A ieșit afară și a
Chișinău, 19 mai 2026 Inițiativa Moldova pentru Palestina a marcat, în perioada 15-17 mai, Ziua Nakba, printr-o serie de activități publice dedicate comemorării celor 78
Peste 100 de jurnaliști, academicieni și reprezentanți ai societății civile din mai multe țări s-au întâlnit la București pe 9 și 10 mai pentru a
ARHIVĂ
În cadrul emisiunii ContraCultura din 20 aprilie, Vitalie Sprînceană a discutat cu conferențiarul universitar Anatol Puțuntică, de la Facultatea de Geografie a Universității de Stat din Tiraspol cu sediul la Chișinău. Discuția a fost despre schimbările climatice, despre intervențiile pe care le face (și le poate face) Moldova pentru a contracara efectele
Una din cărţile importante recent apărute aparţine criticului Claudiu Turcuș: „Împotriva memoriei – de la estetismul socialist la noul cinema românesc”. Vasile Ernu a stat de vorbă cu el. (foto: Muzeul Naţional al Literaturii Române) Dragă Claudiu, cum de ai ajuns la această temă şi care e de fapt miza
În cadrul emisiunii ContraCultura din 13 aprilie, Vitalie Sprînceană a discutat cu jurnalista Elena Lewicka-Pahomova despre proiectele ei de documentare istorice, despre trilogia Istoria Moldovei, despre recepția filmului, despre popularizarea istoriei prin cinematografie. Discuția a avut loc în limba rusă.
Evit să abordez teme legate de educație. Poate pentru că fac parte din sistem și, orice-aș zice, aș fi suspectată din start de subiectivism. Poate că așa și este. Numai că, datorită structurii mele interioare și, nu în ultimul rând, studiilor, simțul critic este atât de dezvoltat, încă a
În cadrul emisiunii ContraCultura din 6 aprilie, Vitalie Sprînceană a discutat cu cercetătoarea Tamara Cărăuș de la Institutul de Cercetare al Universității București, despre identități, conflictele, contradicțiile și mișcările identitare (ce le alimentează în lume și la noi) viitorul identității, ce urmează după identitate etc.
Cornelia Cozonac, Iurie Vârlan Pe rafturile marilor magazine din țările europene tot mai des poți găsi haine produse în Moldova. Mari producători de branduri, dar și investitori cu importante resurse financiare din Vest, își îndreaptă în ultimii ani afacerile către Estul Europei, atrași de forța de muncă ieftină și salariul minim
Mă numesc Maria Mies, sînt profesoară de sociologie pensionată. Am început să lucrez aici la Universitate, la Departamentul Pedagogie Socială, în 1972. De asemenea sînt foarte activă în diferite mișcări sociale: inițial în mișcarea femeilor, apoi mișcarea pentru pace, iar mai recent, din 1997, sînt activă în mișcarea anti-globalizare. În
În cadrul emisiunii ContraCultura din 30 martie, Vitalie Sprînceană a discutat cu urbanistul Sviat Murunov, de la Centrul de Urbanism Aplicat, despre orașul postsovietic, transformările acestuia după 1991, despre codurile culturale ale acestuia, despre modurile în care acesta poate fi (re)activat.
На русском. Marifat Davlatova se află acum în Bielefeld, Germania, cu o bursă. Ea continuă să lucreze la picturile sale, folosind cu precădere stilul nud. Prin intermediul lucrărilor sale Marifat încearcă să vorbească despre drepturile femeilor din Tadjikistan. ”Sunt absolut deschisă să vorbesc despre astfel de subiecte pentru că mă
Când plăcerea de a vorbi despre tine însuți se întâlnește cu industria spionării și manipulării Despre renumita firmă Cambridge Analytica se tot vorbește din anul 2016. Se presupune că succesul campaniei Brexit și a președintelui Trump s-ar explica prin folosirea de către această firmă a unor date despre profilurile de
Teatrul politic – iar ceea ce face, de exemplu, Teatrul Spălătorie este prin excelență teatru politic (1), este un fenomen mai răspîndit în Moldova decît se crede în mod obișnuit. E un fenomen în cadrul căruia Teatrul Spălătorie este cel mai cunoscut, dar și cel mai bun colectiv. Numeroasele spectacole
”Libertatea, libertatea este un lucru cîștigat și fiecare generație trebuie să o recîștige din nou” Lista de mai jos cuprinde o serie de principii de organizare comunitară, un fel de manifest pentru organizatorii comunitari din zilele noastre. Cei mai mulți oameni sînt motivați în mod principal de interesul propriu. În
