ULTIMUL ARTICOL
VYTYNANKI REALITY – Expoziție la Galeria BUNKER Expoziția reunește lucrările realizate de artiștii participanți în cadrul laboratorului internațional coordonat de Olga Kashimbeckova și curatoriat de Lilia Dragneva, explorând fereastra ca spațiu sensibil între protecție și distrugere, interior și exterior. Locație: Galeria BUNKER, Chișinău Vernisaj: Marți, 22 septembrie 2026, ora 19:00
We are officially launching the next Open Call for the younger generation of women artists from Central and Eastern Europe! The Katarzyna Kozyra Foundation and its partners invite female-identifying artists aged 35 and under from Albania, Bosnia and Herzegovina, Belarus, Czech Republic, Hungary, Kosovo, Moldova, Montenegro, North Macedonia, Poland, Serbia,
Pe 20 septembrie 2026, la Muzeul de Istorie al orașului Chișinău, va avea loc vernisajul expoziției VYTYNANKI REALITY, rezultată în urma unui laborator artistic internațional coordonat de artista ucraineană Olga Kashimbeckova și curatoriat de Lilia Dragneva. Proiectul pornește de la experiența războiului din Ucraina și de la imaginea ferestrelor acoperite
Primele desene descoperite au fost create de oameni cu 73 000 ani în urmă, pe suprafața pereților unei peșteri. Acestea ne-au ajutat să înțelegem complexitatea și bogăția culturii oamenilor moderni din Epoca de Piatră. Sâmbătă, 19 septembrie, 14:00 -18:00, ne vom lăsa și noi amprenta precum au făcut-o strămoșii noștri
Modernization, Memory, and War from Southern Europe to the Eastern Neighbourhood Organized by the Faculty of Political Science, SNSPA (Bucharest), in partnership with the Centre d’Etude de la Vie Politique CEVIPOL (Brussels) and the Department of Political Sciences (DiSP) University of Naples Federico II. This conference proposes a renewed reflection on contemporary political dynamics across
Într-o zi, un copil a luat o bucată de pânză, a prins-o între două bețe și a legat-o cu ață. A ieșit afară și a alergat până când zmeul s-a ridicat deasupra și a zburat în sus, purtat de vînt. E o scenă obișnuită pentru majoritatea dintre noi. Însă există
Într-o zi, un copil a luat o bucată de pânză, a prins-o între două bețe și a legat-o cu ață. A ieșit afară și a
Chișinău, 19 mai 2026 Inițiativa Moldova pentru Palestina a marcat, în perioada 15-17 mai, Ziua Nakba, printr-o serie de activități publice dedicate comemorării celor 78
Peste 100 de jurnaliști, academicieni și reprezentanți ai societății civile din mai multe țări s-au întâlnit la București pe 9 și 10 mai pentru a
ARHIVĂ
Pe 19 August, 2026, pedagogii împreună cu sindicatele din educație au organizat un protest în fața clădirii guvernului. Salariile mici și promisiunile încălcate ale guvernării i-au scos pe învățători în stradă. Am fost la protest pentru a-mi manifesta solidaritatea pentru oamenii muncii. Textul de mai jos reprezintă impresiile mele de
Libertate Pentru acest revărsat de zoriCînd armele vor zace în uitare,Pentru acest zenit ce va cunoaşteDansul pămîntului liber, Aduc de pe-acum omagiul !Omagiul ţării care ne-a născutŞi-a renăscut în noi, în fiecare.Această ţară este-a voastră: Cu poeţii pe care-i vom căuta, Cu înţelepţii pe care-i vom regăsi,Cu monumentele ce le
În memoria lui Victor Jara Din ceea ce știm despre călăi e că ei nu știu de unde izvorăște cîntecul, și, fiindcă sînt bănuite strunele chitării, poetului Jara i-au tăiat mîinile. Din ceea ce știm despre călăie că ei nu știu de unde izvorăște cîntecul, și, fiindcă sînt bănuite frunzele,
Vă invităm la un atelier de acuarelă cu Tatiana Fedorova-Lefter, artistă și profesoară. În cadrul atelierului vom picta plante după natură, încercând să le vedem pe acestea nu doar ca obiecte de reprezentat, ci și ca participante vii ale spațiului comun. Ce vedem când începem să privim plantele în acest fel?
Vă invităm joi, 13 august 2026, de la ora 20:00, la o nouă proiecție Solidarity Cinema în aer liber, a filmului senegalez Mandabi (1968), regizat de Ousmane Sembène – numit și „părintele cinematografiei africane”. Primul film din istorie realizat în limba wolof, filmul reprezentă un pas esențial în îndeplinirea visului
Nu ne-am revenit niciodată. Fragmente despre copaci și Irlanda. 1. Cioturi Mai întâi, au luat copacii.Stejarul l-au transformat în coaste pentru corăbiiFrasinul în instrumenteUlmul în eșafodFiecare tăiere – o numărătoareFiecare ciot – o pretenție asupra pământului.Am străbătut câmpurile pustiiteca niște orfanichemând o mamăfără nume. 2. Tăcere Irlanda –cea mai puțin
In Chisinau, 80% of people live in blocks of flats, and only a few percent of those living in private houses have their own garden. At the same time, public spaces with gardening potential are constantly shrinking. Agricultural land in the city’s urban and non-urban areas have been reduced since
Vinietă 1. ”O influenseriță locală a făcut un video din fața restaurantului New York de lîngă Malldova…– Am vrut să mănînc la restaurantul ăsta. M-am uitat la prețuri – sînt cam exagerate. Și am văzut indieni cum ieșeau pe ușă. Cred că lucrează acolo. Eu n-aș fi vrut ca mîncarea
Acesta este un text completat și editat, elaborat în baza discuției desfășurate în cadrul proiectului „Strada Păcii / Улица Мира” în martie 2025, la Chișinău. Întâlnirea a fost o continuare a programului artistic expozițional și de discuții al proiectului «Coridor», pe care artista Tatiana Fiodorova îl dezvoltă din 2022 în
“Salariații sunt leneși și se scobesc în nas toată ziua, de asta…”. Posibil ai auzit refrenul ăsta pe parcursul ultimelor două zile. Vocile din tabăra Robin Hood pe dos o tot repetă. Probabil te întrebi: „Cine e Robin Hood pe dos? Ce legătură are cu Moldova? De ce aruncă cu
* scroll down for English RO / către: Primarul orașului, Ion Ceban ● Primăria Municipiului Chișinău ● Pretura sectorului Buiucani ● Ministerul Culturii al RM ● Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Cerem reconstrucția „Apartamentului Deschis”!Vrem spații publice accesibile și oportunități de educație prin artă! OBIECTUL PETIȚIEI Facem demers către instituțiile publice vizate
The practice and discourse of contemporary art have undergone profound changes with the emergence of artistic research, one of the most important factors that has impacted established practice in the field. Artistic research has presented a whole set of new challenges and pressures on the institutional forms through which both
