În ultimul timp a devenit la modă să vorbim despre „transparență”. Despre ea vorbesc politicienii, strigă activiștii civici, o discută experții, scriu jurnaliștii.
Conducerea primăriei Chișinău nu este o excepție. Mai mult decât atât, pentru a-și demonstra deschiderea la colaborare, autoritățile capitalei folosesc nu doar site-ul oficial al primăriei, dar și rețelele de socializare pe care publică nenumărate comunicate de presă, inclusiv comunicate despre acțiunile lor.
Toate astea, desigur, sunt de lăudat, dar sunt într-adevăr funcționarii atât de transparenți cum doresc să pară în fața cetățenilor?
Deci, liber sau ba?
Despre ce înseamnă transparența, am vorbit detaliat în articolul „Transparența – punctul slab al primăriei capitalei”, așa că nu ne vom mai repeta.
În acest articol vom vorbi despre accesul ne-liber în primărie.
S-ar părea că atunci când administrația primăriei „predică activ o abordare transparentă în rezolvarea problemelor cetățenilor”, întrebarea referitor la intrarea liberă în clădirea primăriei nici nu ar trebui să apară. Totuși, această întrebare există, iar în ultimul timp din ce în ce mai des.
Un exemplu recent este cel din 4 octombrie, atunci când cetățenilor nu li s-a permis să între la sesiunea deschisă a consiliului municipal, caz înregistrat cu telefonul de activistul civic Vitalii Voznoi.
Un alt caz a avut loc la întâlnirea din 18 octombrie, când consilierul municipal Andrian Culai, care a condus această întâlnire a consiliului, a cerut activistului Vitalii Voznoi să părăsească sala de ședință și să înceteze să mai filmeze cu telefonul. Atunci când activistul a întrebat despre motivele și paragrafele relevante ale legii, oficialul a încercat mai întâi să ceară respectarea cerințelor sale ilegale prin manipulare, iar ulterior a chemat poliția să-l scoată forțat pe activist din sală. Din fericire, polițistul s-a dovedit a fi educat și nu a încălcat legea.
Este de menționat faptul că și înainte de a începe această ședință, activistului Vitalii Voznoi nu i s-a permis accesul la reuniune. Cu toate acestea activistul a reușit să treacă în incinta primăriei, refuzând să se supună cerințelor ilegale ale polițiștilor.
În baza cărui temei legal nu este permis accesul în clădirea primăriei?
De ce în 2018, atunci când transparența și participarea cetățenilor la procesele de luare a deciziilor stau practic la baza tuturor discursurilor și a acțiunilor funcționarilor publici, cetățenilor nu le este garantată posibilitatea de a participa liber la ședințele publice?
În realitate, o astfel de posibilitate există și este garantată de legislație. Singurul document oficial la care se poate referi polițistul de la intrarea în primărie este ”celebra” Dispoziție a fostei Primărițe interimare ”Cu privire la accesul angajaților și a cetățenilor în clădirea Primăriei mun. Chișinău”. Totuși, în această Dispoziție nu este stipulat în nici un fel că paza nu permite cetățenilor accesul la ședințele publice. Aceasta doar îi oferă pazei dreptul de a solicita și reține un act de identitate de la cetățeni, în schimbul cardului de acces în primărie. Apropo, acest paragraf din Dispoziție este absolut ilegal și deja este atacat în instanța de judecată de către activiștii civici, iar o asociație obștească a pregătit o plângere pentru toți activiștii și locuitorii orașului, pe care oricine o poate descărca.
Așadar, toate încercările pazei de a vă restricționa accesul în incinta primăriei, pe care le motivează prin oarecare referințe la diverse Dispoziții, nu sunt altceva decât manipulări, ascunzând în spate ordine interne ale funcționarilor privind interzicerea cetățenilor (tuturor sau anumitor cetățeni) la ședințele publice.
Și cum rămâne cu ceilalți?
Cu toate acestea, în țările vecine transparența și libera participare a cetățenilor la procesul de luare a deciziilor deja de mult timp sunt o normă. Unul din cele mai apropiate exemple în legătură cu accesul liber în primărie (fără anacronisme sub formă de reținere a actelor de identitate de la cetățeni) este în Ucraina. Cu greu veți găsi vreun oraș mare în care vi s-ar cere actele de identitate pentru verificare, iar interdicția impusă de intrare în clătirea administrației publice locale (ba chiar mai mult, la o ședință publică a consiliului municipal) ar supune imediat paza instituției riscului unor urmări serioase.
Mai mult decât atât, în cel mai ”avansat” oraș, din punct de vedere al transparenței, Vinița, nu veți întâlni funcționari publici care stau relaxați în spatele ușii închise a biroului pentru a bea ceai în timpul programului de lucru. Doar din simplul motiv că ușile tuturor birourilor sunt din sticlă și este ușor să vezi ce face funcționarul public.
În Georgia, de exemplu nu doar ușile sunt din sticlă, ci și majoritatea pereților instituțiilor statului. Astfel și nivelul de încredere în aceste instituții a crescut semnificativ în ultimul deceniu. Nimeni din cetățenii georgieni nu va crede acum că un polițist ar putea interzice accesul în clădirea primăriei sau că cineva poate oferi mită unui funcționar public.
Ce se va întâmpla în continuare?
În timp ce conducerea Primăriei Chișinăului continuă să publice mesaje încurajatoare, demonstrând transparență, locuitorii Chișinăului sunt nevoiți practic să lupte pentru a intra într-o clădire de stat și a participa la ședințe publice.
Acum cetățenilor le reușește acest lucru, dar cât timp va mai dura aceasta? În acest sens, avem o întrebare către conducerea primăriei: Când veți baricada ușile astfel încât cetățenii să nu încurce la ”productivitatea” lucrului funcționarilor publici și a consilierilor municipali?
Traducere din limba rusă: Sergiu Bejenari
Acest articol este elaborat în cadrul proiectului „Acțiune socială 2018” – secțiunea „atitudini”, realizat în baza unui parteneriat dintre PLATZFORMA și Fundația Friedrich Ebert – Moldova. Articolele publicate în cadrul acestui proiect nu exprimă neapărat punctul de vedere al partenerilor.
