De ce femeile și bărbații sunt „așa cum sunt”?

[label shape=”” type=””] Victoria Apostol [/label]

Stimate Vitalie Cojocari,

În ultima perioadă, am remarcat că tot scrii despre femeile (persoane de sex feminin de la 18 ani în sus) din Moldova. Scrii despre felul lor de a fi și mai ales felul lor de a arăta, dar și despre comportamentul și așteptările lor. Ultimul tău articol: Moldovencele cu bot de rață – niște materialiste cu nasul pe sus! continuă și dezvoltă această teme.. Eu am tot reacționat până acum la scrierile tale prin intermediul comentariilor de pe facebook, însă de data asta îți voi răspunde într-o formă mai amplă.

O să încep cu o notă generală, dar și cu un sfat: ceea ce scrii tu sunt niște observații de suprafață, adică ai văzut, te-ai mirat și ai scris pe blog despre asta. Tu scrii despre ce vezi și ce simți. E de înțeles, însă nu e de ajuns. Nu e de ajuns pentru că observațiile tale rămân niște afirmații simpliste, cu caracter puternic generalizator, de cele mai mult ori sexiste și chiar ofensatoare pentru persoanele la care te referi. Prin urmare, când mai scrii întreabă-te – te rog – DE CE femeile din Moldova se îmbracă/comportă în felul X și DE CE bărbațiii din Moldova se îmbracă/comportă în felul Z.

Acum, în ceea ce ține de ultimul tău articol. Fără să vrei și fără să-ți dai seama ai descris o problemă clasică legată de egalitatea de gen – „Un fel de tăntălău, care nu are nicio șansă să ajungă la inima acestor fete. Și ce fete? Tocuri de 10, fusta de 5, buzele de 25” – care afectează atât femeile, cât și bărbații.

Genul (concept diferit de sexul biologic) este un construct social care ne spune că rolul femeilor este să facă X doar pentru că sunt femei din punct de vedere biologic, iar rolul bărbaților este să facă Z doar pentru că sunt bărbați din punct de vedere biologic. De exemplu, rolul femeilor, din punct de vedere al distribuirii tradiționale a rolurilor de gen, ar fi să gătească, iar rolul bărbaților să bată cuie. Aceste exemple descriu o realitate în care și tu, și eu am crescut, și care încă mai exista în Moldova. Totuși, și tu, și eu știm că aceste roluri nu sunt o emanație a genului (sexului) biologic, deoarece știm că gătitul nu este o însușire înnăscută a femeilor, precum nici bătutul cuielor nu este o trăsătură congenitală a bărbatului. În schimb ambele sunt niște abilități ÎNVĂȚATE – rezultatul unei socializări prelungite într-un anumit mediu. Și femeile, și bărbații sunt pe deplin apți, din punct de vedere fizic și mental, să învețe deopotrivă și în egală măsură să gătească și să bată cuie. Prin urmare, nu crezi oare că femeile „cu bot de rață”, ca să te citez, au fost învățate să fie materialiste? La fel, nu crezi oare că bărbații au fost învățați că femeile se cuceresc cu bani? Când zic „învățat” mă refer la ceea ce ni se spune și vedem atât în mediul privat (familie), cât și în mediul public (școală, media, stradă etc.). Te las să reflectezi asupra acestor întrebări. Voi reveni la final asupra acestui punct.

Mai departe, când vorbim despre gen, atunci vorbim despre MASCULINITĂȚI și FEMINITĂȚI. Ce înseamnă asta? Înseamnă că în timp au fost create artificial standarde/caracteristici/criterii care definesc mai multe tipuri de bărbați și femei în baza trăsăturilor fizice avute și comportamentului manifestat. De exemplu, bărbații adevărați sunt considerați cei care au 6 pătrățele la burtă și deschid ușa femeilor, iar femeile adevărate arată sexi și sunt la locul lor. Aceste exemple indică un tip de masculinitate și feminitate acceptate drept modele în societatea noastră. Totuși, atenție! masculinitatea și feminitatea – trasături fizice și comportament – nu țin strict de sexul nostru biologic, adică și femeile pot fi masculine, precum bărbații pot fi feminini.

Acum, tu scrii în articolul tău următoarele: „Sunt atât de ahtiate după bani, după țoale, după mașini, încât un băiat care nu le poate scoate la Drive sau Krâșa este un…LOH.” Aici dai exemplul unui tip de masculinitate acceptat și exemplul unui alt tip de masculinitate NEacceptat în Moldova. De ce oare bărbații cu bani ar fi căutați în Moldova și cei fără bani nu sunt? Crezi că vinovate ar fi femeile?

Nu, femeile nu sunt vinovate, și nici bărbații. De vină sunt rolurile de gen artificiale atribuite în societate atât femeilor, cât și bărbaților. Ce ni se spune nouă în familie și în public? Ni se spune: bărbații sunt cei care aduc banii, iar femeile sunt cele care trebuie să arate frumos. Prin urmare, în condițiile în care femeile sunt educate (familie, societate) că rolul lor este să cucerească aducătorul de bani și nici de cum să-i obțină pe ai LOR prin muncă, studii, afaceri etc., atunci nu crezi că e firesc ca femeile să devină niște vânătoare de portofele?! Mai mult, li se spune că obținerea unui portofel cât mai mare depinde de buzele lor, de culoarea părului lor, de fusta lor, de unghiile lor etc. Astfel, femeile din Moldova nu fac altceva decât să fie ceea ce au fost învățate și ceea ce societatea așteaptă de la ele să facă, ca femei. Te-ai întrebat vreodată: o femeie nemachiată și ne-sexi oare câtă atenție primește de la bărbații din Moldova, în special cei cu bani?

Povestea asta îi privește și pe bărbați, așa cum ai descris-o și tu în articolul tău, numai că tu ai acuzat doar femeile, ceea ce este injust. Sper că, acum vezi cum o divizare falsă a rolurilor în funcție de sexul nostru biologic afectează atât femeile, cât și bărbații. Dacă și femeile, și bărbații ar fi educați atât în familie, cât și în societate că e bine să ai un loc de muncă, să ai propriul venit indiferent dacă ești femeie sau bărbat, atunci cu siguranță am avea o altă imagine despre femei și bărbați.

Femeile din Moldova sunt educate să devină dependente, iar bărbații din Moldova sunt educați să devină întreținători. Asta se explică prin faptul că femeile sunt percepute că fiind slabe și incapabile să facă față unui rol public, în timp ce bărbații sunt percepuți ca fiind puternici și rezistenți într-un mediu public. Astfel, femeilor li se atribuie rolul de rămâne sfera privată să aibă grijă de casă, masă și copii, în timp ce bărbaților li se prescrie să fie activi în afara sferei private, să fac afaceri, să conduc țara. Prin urmare, înainte de a acuza femeile sau bărbații, cred că e bine să ne întrebăm cum definim femeile, care sunt rolurile pe care i le atribuim? Avem așteptări diferite față de ei? Îi educăm diferit în funcție de sexul lor biologic? Etc.

În plus, dacă e să transferăm această discuție dintr-un domeniu abstract (educație și percepții) în unul concret (locuri de muncă și salarii), atunci ai să vezi că bărbații sunt cei care controlează distribuția resurselor și tot ei sunt cei care au un acces mare și garantat la acele resurse. De exemplu, în actualul parlament vom avea numai 21 femei din 101 de deputați, în timp ce 46% din toate femeile sunt înscrise în învățământul universitar și doar 35% din bărbați ajung să fie studenți (vezi aici sursa datelor: http://reports.weforum.org/global-gender-gap-report-2014/economies/#economy=MDA). După cum vezi, femeile din Moldova studiază într-un număr mai mare decât bărbații din Moldova, însă nu știu cum se face că ele nu vin cu PROPRIA lor mașină la universitate, ci cu mașina „lui zaichik” ca să te citez din nou. Ele nu ajung în parlament, însă ajung zaichiii lor. Ciudat, nu?

Mai mult, femeile au un venit mediu pe zi de 3,7$ , în timp ce bărbații – de 4,7$, potrivit aceleiași surse. În aceste condiții, nu crezi oare că e rațional, dacă nu emoțional, ca femeile să caute bărbați cu venituri mai mari? De ce femeile ar trebui să fie plătite mai puțin în condițiile în care ele dețin același nivel de studii și profesional ca și bărbații (dacă nu chiar unul mai ridicat)? Oare nu ar fi corect și benefic ca și femeile să fie plătite în mod egal pentru o muncă egală cu cea a bărbatului? Oare nu ar fi corect ca și femeile să aibă access la mediul de afaceri și în politică? Dar ele nu au un acest acces egal, anume din motivele enunțate mai sus (educație și percepții). Lucrurile sunt legate între ele.

În concluzie, cred că ar fi bine dacă ai înceta să te limitezi în a acuza femeile din Moldova ca fiind materialiste sau în ale critica vestimentația. În schimb ai face bine dacă te-ai întreba DE CE sunt așa cum le observi. Mai mult, ca situația să se schimbe nu e nevoie să se schimbe doar femeile, ci și bărbații. Și unii, și alții ar trebui să fie educați că independența financiară nu are gen, că feminitatea sau masculinitatea unei persoane nu depinde de bani, că bărbații slabi continuă să fie bărbați și că femeile nemachiate continuă să fie femei. Iar acest lucru nu trebuie să se întâmple doar în spațiul privat, ci și statul trebuie să aibă o astfel de abordare. Subiectul e mult mai profud și complicat, așa că mă voi opri aici în speranța că următorul tău articol despre femeile din Moldova va reflecta o altă abordare.

sursă imagine de fundal.