Ce fel de partid va deveni Platforma DA?

[label shape=”” type=””]Petru Negură [/label] [label shape=”” type=””] Vitalie Sprînceană [/label]

 

La mitingul de duminică, organizat de Platforma Civică DA (între alte organizaţii civice), am asistat la o demonstraţie de forţă a societăţii moldovene asupra unei clase politice care părea imună la orice critică şi suficientă sieşi. De la tribuna mitingului s-a clamat în repetate rînduri: „Victorie! Victorie!” A fost, într-adevăr, o victorie – desigur, provizorie – a societăţii moldoveneşti. De fapt, s-a întîmplat ceea ce era firesc să se întîmple de mult timp. Ba chiar putem să ne întrebăm de ce s-a întîmplat atît de tîrziu. În orice caz, ne putem aştepta că asemenea manifestaţii se vor multiplica şi vor lua amploare în următoarele luni, pe fundalul agravării crizei economice provocată de incapacitatea, reaua voinţă şi imoralitatea clasei guvernante actuale.

De asemenea, se poate observa că Platforma DA şi-a perfecţionat capacităţile de mobilizare şi de activism civic şi politic, chiar dacă era nevoie de foarte puţine strategii şi resurse pentru a scoate oamenii în stradă în condiţiile în care „furtul miliardului” săvîrşit de cei de la guvernare a devenit o evidenţă, iar fărădelegile şi impunitatea guvernanţilor sunt o tradiție de cîţiva ani buni.

Platforma DA a marcat o reuşită notabilă prin felul în care a ştiut să organizeze şi să solidarizeze manifestările de nemulţumire, acumulate  în ultima jumătate de an. Un merit indiscutabil al Platformei este şi că a manifestat activism civic, într-o perioadă în care societatea părea amorfă, blazată, anomică. E o reacție într-un context în care părea că nu va mai fi nici o reacție.

Platforma a reuşit, de la o acţiune de protest la alta, să-şi axeze mesajele pe nemulţumirile provocate de guvernare, evitînd deriva spre revendicări cu caracter identitar şi geopolitic, în ciuda unor tendinţe manifestate în acest sens în sînul mişcării.

Totuşi, este de bun simţ să observi că zecile de mii de oameni s-au adunat în piaţă NU neapărat pentru că s-au simţit atraşi de carisma irezistibilă a celor de la DA, nici pentru că au văzut în ei o forţă politică alternativă, capabilă să preia cîrma guvernării. Cei mai mulţi au venit în piaţă pentru a-şi exprima protestul împotriva guvernării, nu de dragul organizatorilor. Pe fundalul dezamăgirii generalizate faţă de partidele din AIE, Platforma DA a devenit un soi de ecran pe care fiecare îşi proiectează aşteptările, speranţele şi fricile, generate de criza profundă şi de aceste cumplite dezamăgiri.

În ciuda poziţiilor foarte critice faţă de establishment-ul politic moldovenesc, exprimate de către PCDA, fruntașii Platformei, cu foarte puține excepții (dintre care cea mai notabilă este Igor Boțan), sînt o emanație a clasei politice moldovenești. Unii dintre ei au participat destul de recent la guvernare (cum e Angela Aramă), alții au fost la conducere în vremuri mai timpurii (Valentin Dolganiuc). Unii dintre membrii fondatori ai PCDA (Vasile și Andrei Năstase) sînt considerați a fi apropiați de anumite cercuri private de interes (Viorel și Victor Țopa). În asemenea condiții, simpatizanţii mişcărilor de protest organizate de PCDA s-ar putea simţi îndreptăţiţi a se întreba cu privire la viitorul acestei mişcări şi la formele de capitalizare politică care ar putea avea loc cu prilejul acestei mişcări.

Platforma DA s-a declarat cu diverse ocazii, prin luări de cuvînt ale reprezentanţilor ei, o mişcare civică, a-politică. Totuşi, în ultimul timp, ştirile cu privire la posibilele evoluţii ale Platformei DA sînt contradictorii. Igor Boţan, unul din liderii PCDA, admitea într-un interviu acum trei luni că în sînul Platformei ar putea exista poziţii favorabile creării unui partid, şi altele, mai „conservatoare”, printre care ar face parte şi Boţan însuşi, care ar prefera să-şi continue activismul în domeniul societăţii civile, nu în cel al sferei politice, monitorizînd activitatea guvernării, oricare ar fi aceasta. Ambele poziţii ni se par fireşti şi chiar salutabile, cu cîteva rezerve pe care le vom enumera mai jos.

În cazul în care Platforma DA va prefera să rămînă o platformă exclusiv civică, nu o formaţiune politică, atunci va trebui să-şi elaboreze un set de strategii prin care să influenţeze decidenţii politici. Odată ce una din revendicările principale, clamate de participanţii la protest şi de către cei care s-au prezentat drept purtătorii de cuvînt ai protestatarilor, a fost demisia guverului, a preşedintelui şi organizarea alegerilor parlamentare anticipate, Platforma DA ar trebui să-şi anticipeze acţiunile în conextul eventualelor alegeri, în condiţiile în care PCDA nu va putea participa la alegeri, nefiind o formaţiune politică. Cu ce partide va colabora şi va stabili parteneriate pentru a-şi promova propria platformă? În cazul în care va continua să conteze pe o susţinere populară, nu doar în cadrul unor eventuale proteste de masă, toate aceste lucruri ar trebui făcute publice şi eventual consultate cu masele de eventuali susţinători.

Dacă Platforma DA se va transforma însă într-un partid şi va dori să participe la următoarele alegeri parlamentare (anticipate sau nu), lucru absolut legitim din punct de vedere al procesului democratic, PCDA va trebui să demonstreze, de la bun început, că nu va fi un alt partid în lista nenumăratelor partide ale încă foarte tinerei sfere politice moldoveneşti, ci o formaţiune politică realmente diferită de toate celelalte partide care s-au perindat la „treuca guvernării”. Pentru aceasta, va manifesta un comportanent şi un crez politic esenţialmente democratic, în totală ruptură cu practica politică încetăţenită în RM pe parcursul independenţei sale de 25 de ani, şi anume:

• Partidul va fi fondat de o voinţă populară, nu de dorinţa şi cu resursele unui lider carismatic, sponsor individual sau grup privat de interes.
• Va institui un mecanism democratic, pe orizontală şi pe verticală, în interiorul partidului, în aşa fel încît liderul partidului va fi ales – şi reales periodic – prin vot direct şi secret al tuturor membrilor partidului, iar celelalte funcţii administrative vor fi instituite prin foruri reprezentative delegate şi ele de către baza partidului.
• Îşi va acumula fondurile exclusiv din cotizaţiile membrilor şi din surse de finanţare justificabile şi transparente. La fel, îşi va gestiona activităţile şi patrimoniul într-un mod cît mai transparent cu putinţă.
• La conducerea partidului vor fi promovaţi persoane în baza meritelor şi capacităţilor civice şi politice, dovedite în timp şi prin acţiuni concrete, recunoscute ca atare, nu în funcţie de puterea economică sau de presupuse virtuţi carismatice ale acestora.
• Va manifesta o deschidere maximă spre revendicările şi expertiza produse de reprezentanţii recunoscuţi ai societăţii civile.
• Va depăşi clivajele etnice şi geopolitice care au deviat pe parcursul ultimilor 25 de ani actul guvernării şi disputele politice dinspre probleme arzătoare, de ordin economic şi administrativ, către chestiuni cu caracter simbolic şi identitar, chestiuni care scindează şi segreghează societatea noastră în loc să o unească în numele unui proiect comun de dezvoltare şi pace civică.

Partidele politice din RM au reuşit „performanţa”, de-a lungul perioadei de independenţă, de a discredita puternic instituţiile pe care le reprezintă, pluralismul politic şi procesul democratic în genere.

În cazul în care Platforma DA, sau oricare altă forţă politică emergentă, va decide să aleagă calea clasică de creare şi evoluţie a partidelor în RM (caracterizate prin lider unic, autoritar, care este de obicei şi sponsor exclusiv, democraţie internă lipsă, legătura cu societatea civilă minimă, mecanisme de meritocraţie inexistente etc.) soarta acestuia va fi, în cel mai bun caz pentru el, similiară aceleea a celoralalte partide de la guvernare, iar în cel mai probabil caz, ca în cea a tuturor celorlalte partide care nu au reuşit să pătrundă la guvernare.

Un partid care pretinde să cucerească simpatia şi susţinerea populară, în condiţiile în care încrederea faţă de partide a atins cote minime, va avea şanse să-şi realizeze propriile ambiţii şi să cristalizeze voinţa populară, doar în cazul în care îşi va pune drept scop suprem binele societăţii în întregime, nu satisfacerea intereselor private al unor persoane sau grupuri, şi va merge spre realizarea acestui scop pe căi democratice şi transparente.

Partidul care va declara că îşi doreşte să participe la o guvernare democratică, meritocratică şi transparentă, va începe prin a-şi realiza aceste deziderate în sînul partidului însuşi.

Altminteri va fi aruncat la groapa de gunoi a istoriei. Fără regrete.

 

Fotografie de Petru Negură.