Pentru ea feminismul e un stil de viață, nu doar o ideologie pe care o promovează pentru că e la modă. Tocmai de aceea, după mai mulți ani de studii la București și Budapesta a revenit acasă, unde, împreună cu alți câțiva voluntari și voluntare, a fondat prima mișcare feministă din Republica Moldova. Despre cum a ajuns să fie o feministă, despre stereotipuri, misoginism, dar și despre planurile de viitor ale primului grup de inițiativă feminist din Republica Moldova am discutat chiar cu una dintre fondatoarele acestuia, Victoria Apostol.
Politik.md: Inițial, apariția feminismului a introdus problematica egalității în drepturi între femei și bărbați. Atunci se cerea acces la învățământ pentru femei, dreptul la divorț, la avere proprie și alte lucruri pe care, de fapt, femeile din Republica Moldova le au. În aceste condiții, care este astăzi rolul mișcării feministe în Republica Moldova? De ce este important ca aceasta să existe în prezent?
Victoria Apostol: Rolul mișcării feministe în Republica Moldova este unul mutiplu în termeni de problematici abordate, dar și unul bine definit, și anume de a îmbunătăți viața femeilor din Republica Moldova. Astăzi, femeile din Moldova sunt plătite cu 13 procente mai puțin decât bărbații pentru muncă egală. Astăzi, peste 60% dintre femei din Moldova au suferit cel puțin o dată din urma violenței și tot astăzi femeile din Moldova continuă să moară în bătăile aplicate de soți sau concubini, iar instituțiile statului rămân a fi ineficiente în a le oferi protecție și acces la o justiție echitabilă. Astăzi, femeile din Moldova sunt hărțuite pe stradă și tot ele sunt violate, iar violatorii lor sunt lăsați în libertate. Mai mult, astăzi, femeile din Moldova sunt cele care întrețin familiile prin munca domestică, dar și printr-un serviciu unde primesc un salariu mizer, dar cine e capul familiei? Astăzi, deputații din Parlament, votați și de femeile din Moldova, refuză să adopte proiectul de lege nr. 180 cu privire la cotele de gen pentru listele de partid, dar și să introducă concediul paternal de 14 zile din motivul că nu am avea bani pentru o astfel de măsură, adică deputații ne spun că nu au bani să plătească tații să stea acasă 14 zile cu copii lor nou născuți, asta în condițiile în care părinții sunt plătitori de taxe.
Tot astăzi, dacă îi faci observație unui barbat în public sau te angajezi într-o dezbatere, atunci primești replica „ești domnișoară”, adică cum îndrăznești să ai o opinie, și încă una argumentată. Astăzi, femeile care au contribuit la dezvoltarea țării din toate perioadele istorice nu sunt studiate la istorie sau literatura română în școli. Ele apar doar în istorie ca soții, surori sau slujitoare. De exemplu, Veronica Garştea este prima femeie dirijoare din Moldova. Eu nu am auzit nimic despre ea cât am fost la liceu. De ce? De ce am învățat toți voievozii posibili, însă nimic despre femeile luptătoare și cele care au făcut mai multe decât a fi soții și mame, în diverse domenii.
Nu în ultimul rând, tot astăzi diversitatea femeilor din Moldova este ignorată: femeile homosexuale, femeile cu nevoi speciale; femeile rome; femeile în etate; femeile din mediul rural și alte grupuri. Prin urmare, ignorarea acestor femei înseamnă și ignorarea nevoilor lor. Nu e de ajuns să vorbim doar despre romi sau persoane cu nevoi speciale ca niște grupuri omogene. E nevoie de o abordare de gen și pentru aceste grupuri de persoane. E nevoie să vorbim despre nevoile și nedreptățile cu care se confruntă femeile cu nevoi speciale, femeile rome și alte femei, și nu doar grupul.
Toate aceste probleme practice și ideologice sunt confruntate de mișcarea feministă. În concluzie, după cum poți observa avem ceva de muncă. Importanța feminismului vine din faptul că chestionează ordinea cu care ne-am obișnuit ca femeile și bărbații ar fi atât de diferiți, încât trebuie să fie tratați diferit, adică bărbații sunt superiori. Feminismul analizează această ordine și o critică explicînd că diferențele biologice nu creează diferențe sociale, adică un bărbat nu e mai bun la gătit doar pentru că e bărbat sau invers. O fi mai bun dacă a făcut niște cursuri de pregătire, dar nu doar pentru faptul că are un penis, iar eu am un vagin. Asta ține de partea valorică, adică cum îi percepem pe unii și pe alții. Însă feminismul vine și cu soluții concrete față de anumite probleme structurale și sistemice. De exemplu, lipsa creșelor sau criminalizarea și pedepsirea violenței asupra femeilor sau cine și la ce servicii publice are acces. Aici nu putem discuta doar din punct de vedere valoric, ci e nevoie să punem în discuție și abordări practice.
Arhivă personală – V.A.
Politik.md: Când ai început să fii preocupată de feminism? Cum ți-a venit ideea de a lansa această mișcare?
Victoria Apostol: Eu am început să fiu preocupată de feminism prin 2011 când îmi făceam studiile de masterat în cadrul masterului de Politici, Gen și Minorități din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) de la București. Mișcarea feministă din Moldova s-a născut de la sine și s-a născut inițial online, adică pe facebook. A fost creat grupul „Feminism Moldova” de către Vitalie Sprînceană, iar acolo ne-am descoperit mai multe feministe și am decis să organizăm un marș împotriva hărțuirii stradale. Am organizat acest marș în noiembrie 2014 și așa nu am mai putut să ne oprim. Am înţeles că suntem mai multe și mulți care împărtășim aceleași viziuni cu privire la situația femeilor din Moldova și atunci am decis să continuăm cu diverse acțiuni care vor contribui la producerea unei schimbări valorice și practice în Moldova.
Politik.md: Primul marș feminist în Moldova a fost preconizat, simbolic, pentru data de 8 martie. Care a fost motivația de a alege anume această dată?
Victoria Apostol: Ziua de 8 martie a apărut ca o zi recunoscută internațional cu scopul de a celebra lupta femeilor pentru drepturile lor. Însă, în timp, semnificaţia acestei date a fost distorsionată și s-a ajuns la o zi când femeile primesc flori și li se mulțumește pentru munca lor de sclave și răbdarea de care dau dovada față de nedreptățile la care sunt supuse zi de zi, atât în public, cât și în privat. Totuși, în ultimii ani feministele din diverse țări își iau ziua înapoi, adică în această zi se organizează diverse acțiuni publice cu scopul de a aduce în atenția publică situația reală a femeilor și de a reaminti încă o dată politicienilor, dar și societății, inegalitățile de gen existente. Prin urmare, aceasta a fost și motivația noastră, de a ne lua ziua înapoi și de a oferi un altfel de discurs și informație societății despre ziua de 8 martie și viața femeilor din Moldova.
Politik.md: În viața ta ai avut parte de interacțiuni cu o anumită încărcătură de misoginism? Dacă da, care au fost acestea și în ce măsură te-au afectat?
Victoria Apostol: Da, am avut parte. Am avut parte de hărțuire stradală la care eu am ales mai mereu să răspund, adică nu-i lăsam pe hărțuitori să creadă că-mi place să le aud înjurăturile la adresa mea și le răspundeam cu aceeași monedă. Ah, ce nu le mai plăcea. Apoi, am primit de câteva ori replica „ești domnișoară” în contextul discuțiilor aprinse cu anumiți bărbați. Această replică mă enervează la culme deoarece e misogină și lipsită de logică.
Eu sunt o persoană obișnuită să discut pe argumente fără a ține cont de genul meu, însă când mi se spune că eu ar trebui să tac, nu pentru că nu mai am argumente, ci pentru că sunt o domnișoară, atunci mă omoară, în sens metaforic. Reacționez și la acest misoginism prin a replica că dacă sunt domnișoară nu înseamnă că sunt mai puțin inteligentă și aștept un argument și nu o aberație misogină. Astfel de lucruri nu mă afectează, ci mă motivează mai mult să fiu o feministă implicată.
Politik.md: Există persoane, atât femei cât și bărbați, care încă mai văd feministele ca femei cărora, în esență, nu le plac bărbații. De unde crezi că pornesc aceste idei? De ce în Republica Moldova se știe atât de puțin despre feminism?
Victoria Apostol: Aceste idei pornesc din necunoaștere și din lucruri auzite, însă niciodată întâlnite. De exemplu, cineva a auzit că feministele urăsc bărbații, însă niciodată nu a întâlnit vreo feministă și s-o întrebe direct dacă urăște bărbații și de ce. Uite așa se creează stereotipurile care apoi sunt perpetuate. Feministele nu urăsc bărbații, mai ales dacă vorbim de feministele heterosexuale, care sunt atrase de bărbați. Feministele atacă regulile și structurile create care discriminează femeile, și nu ființele umane. Sigur, feministelor lesbiene nu le plac bărbații, însă e vorba despre un alt tip de orientare aici, nu şi de o altă atitudine faţă de oameni, femei sau bărbaţi.
Se știe puțin despre feminism în Moldova pentru că nimeni nu l-a promovat. Ideile sunt create și promovate de oameni, chiar dacă feminismul există ca ideologie și mișcare de ceva timp, în Moldova a ajuns abia acum pentru că am ajuns noi, feministele și feminiștii de acum. Poate exista și mai înainte, dar, repet, probabil erau prea puține persoane care își asumau identitatea de feministe sau feminiști, încât să devină ceva bine cunoscut.
Politik.md: Personal, cum aplici principiile feministe în viața de zi cu zi?
Victoria Apostol: Pentru mine, feminismul e un stil de viață, nu doar o ideologie de care mă conduc o perioadă și apoi mă las, că nu mai e la modă. Asta înseamnă că eu mă văd solidară cu alte femei, îmi pasă de situația tuturor femeilor din Moldova și nu numai, de aceea mă implic public. În același timp, în viața privată accept doar parteneriat, adică nu sunt o persoană care luptă pentru drepturile femeilor în stradă, însă ajunsă acasă e cea mai supusă ființă. Nu, în mediul meu privat feminismul e la el acasă.
Politik.md: Ce lecturi sau filme tematice le recomanzi celor ce ar vrea să afle mai multe despre valorile promovate de mișcarea inițiată de tine?
Victoria Apostol: Oh, sunt atât de multe și bune, însă nu o să le recomand nimic. În schimb, le invit pe toate doritoarele și îi invit pe toți doritorii să vină la cercul nostru de lecturi feministe unde citim și vizionăm diverse filme tematice. Acest grup a fost creat imediat după marșul din noiembrie împotriva hărțuii stradale și ne întâlnim sâmbăta din două în două săptămâni.
Pentru mai multe detalii invit cititoarele și cititorii să devină membrii grupului de facebook „Feminism Moldova”. Mișcarea a fost inițiată de un grup de persoane care astăzi ne-am coagulat sub numele de Grupul de Inițiative Feministe din Moldova și curând vom lansa public două noi acțiuni.
Politik.md: Care crezi că este climatul la zi în Republica Moldova pentru promovarea feminismului? Ce vă propuneți pe viitor în acest sens?
Victoria Apostol: Climatul în Republica Moldova pentru promovarea feminismului este unul benefic și deschis. Suntem încă la început ca mișcare publică și explorăm un teren neatins până acum. Suntem pline de energie și dorință de a schimba cumva lucrurile și atunci sperăm să existăm cât mai mult timp ca o mișcare vie și energică. Ne propunem să devenim mai vizibile ca mișcare și lucrăm în prezent la acest capitol, vom lansa curand platforma oficială a Grupului de Inițiative Feministe din Moldova, ne mai propunem să fim mai prezente offline și nu doar online și să fim mai active în chestiuni publice.
Sursa: Politik.md
Asta se numeste promovare a extremismului. Rusine si pentru politik,md si pentru platzforma md ca ii confera respectabilitate acestei doritoare de viol pentru oponentii ei (v. cazul Paduraru), etc. Acceptarea ei in societatea intelectualilor si a societatii civile este o flegma pe obrazul civilizatiei, drepturilor omului si a decentei umane.