Alexandra Gheorghe, specialistă în securitate cibernetică
O analiză independentă asupra unei reclame Google ce promovează Forțele de Apărare ale Israelului, vizând utilizatori moldoveni.
În era digitală, granițele tradiționale ale suveranității naționale sunt din ce în ce mai provocate de tehnologie. Un exemplu recent și controversat este apariția unor reclame Google Ads care promovează recrutarea pentru Forțele de Apărare ale Israelului (IDF), vizând specific utilizatori cu adrese IP din Republica Moldova. Această situație ridică întrebări complexe despre legalitate, etică și implicațiile geopolitice ale recrutării militare digitale.
Google Ads permite advertiserilor să vizeze utilizatori pe baza locației prin geolocalizarea IP. În acest caz, reclama a fost afișată utilizatorilor moldoveni pentru că adresele lor IP au fost detectate în Moldova, chiar dacă procesul de recrutare ar putea avea loc în altă parte (de exemplu, prin redirecționarea către un site web israelian).
Reclamele plătite de acest tip pot fi extrem de țintite, folosind cuvinte cheie precum “armată”, “serviciu militar” sau “oportunități de leadership” în căutări, sau afișându-se pe site-uri vizitate de utilizatorii moldoveni.
Israelul are o istorie în utilizarea platformelor digitale pentru recrutarea globală, vizând în special comunitățile din diaspora evreiască prin programe ca:
- Mahal pentru voluntari din străinătate
- Garin Tzabar pentru imigranți
Moldova găzduiește o comunitate evreiască de aproximativ 20.000-30.000 de persoane, iar mulți moldoveni dețin cetățenie dublă cu Israelul.
Aspectele juridice în Republica Moldova
Recrutarea pentru o armată străină pe teritoriul moldovean – sau chiar vizarea rezidenților moldoveni prin mijloace digitale accesibile acolo – este ilegală sub legea moldovenească:
1. Articolul 11 din Constituție: Neutralitatea permanentă, interzicând bazele militare străine sau influențele
2. Codul Penal (Articolele 337-341): Trădarea, spionajul și ajutarea puterilor străine
3. Interpretarea legală: Reclamele digitale de acest tip ar putea fi interpretate ca “propagandă” sau “incitare” pentru serviciul militar străin, mai ales dacă duc la înrolare.
În timp ce evenimentele de recrutare fizică sunt mai ușor de controlat, reclamele online sunt mai complicate. STISC și Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării monitorizează dezinformarea și influența străină, dar blocarea unei reclame Google necesită coordonare cu giganții tech.
Precedente relevante: În 2022-2024, Moldova a revocat cetățenia unor persoane care facilitau recrutarea rusă (de exemplu, prin social media). O reclamă similară pentru IDF ar putea duce la investigații dacă rezultă în înrolări.
Implicații etice și mai largi
Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa, cu:
- Șomaj ridicat în rândul tinerilor (15-20% în 2025)
- Migrație economică masivă
Reclamele care promit o “călătorie palpitantă” și roluri de leadership ar putea exploata persoanele disperate, prezentând serviciul militar ca o cale către cetățenie, plată (voluntarii IDF primesc indemnizații) sau aventură.
Reclama prezintă în mod proeminent femei (aproximativ jumătate din grup), aliniindu-se cu imaginea militară progresistă a Israelului. Aceasta ar putea atrage o audiență largă, dar trece cu vederea realitățile serviciului, inclusiv riscurile în zonele de luptă active.
Orientarea pro-occidentală a Moldovei (candidatura UE din 2022, aspirații NATO) face recrutarea israeliană mai puțin controversată decât eforturile rusești, dar încă subminează neutralitatea. Relațiile Israel-Moldova sunt cordiale, dar aceasta ar putea să le tensioneze dacă este percepută ca o depășire a limitelor.
Responsabilitatea platformelor digitale
Google are politici împotriva reclamelor care promovează violența sau activități ilegale, dar recrutarea militară cade adesea într-o zonă gri. Reglementările UE mai largi (de exemplu, Digital Services Act, cu care Moldova se aliniază ca asociat) cer transparență în reclamele țintite și ar putea impune dezvăluirea sponsorizării statale străine.
Provocări pentru suveranitatea digitală
Acest caz exemplifică modul în care instrumentele digitale ocolesc granițele tradiționale, intrând în conflict cu neutralitatea Moldovei. Este o mișcare îndrăzneață (și riscantă) pentru Israel, care ar putea avea efecte diplomatice negative, evidențiind nevoia pentru norme internaționale mai puternice privind solicitarea militară online.
Situația ridică întrebări fundamentale despre:
- Limitele suveranității naționale în era digitală
- Responsabilitatea platformelor tech în respectarea legilor locale
- Echilibrul între libertatea de expresie și securitatea națională
DISCLAIMER EDITORIAL
Actualizare în curs: În urma publicării acestei analize, am transmis cereri oficiale de informații către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova și Serviciul de Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), solicitând poziția oficială a instituțiilor în legătură cu această situație.
Context temporal important: Reclamele Google Ads analizate în acest material au rulat până la 4 februarie 2025, conform informațiilor disponibile la momentul redactării.
Angajament jurnalistic: Odată primite răspunsurile oficiale de la instituțiile moldovene, voi publica o actualizare completă a acestui articol, care va include:
- Poziția oficială a MFA privind aspectele de suveranitate și drept internațional
- Evaluarea tehnică a STISC referitor la securitatea cibernetică și monitorizarea reclamelor digitale
- Măsurile concrete întreprinse (dacă există) de către autoritățile moldovene
- Contextul mai larg al politicii de securitate națională în mediul digital.
NOTĂ: Independență jurnalistică: Acest articol este realizat pro bono din propria inițiativă. Niciun articol publicat nu este comandat sau sponsorizat de către terți, nici de către redacție.
#recrutaremilitară
#publicitatedigitală
#googleads
#suveranitatedigitală
#securitatenațională
#neutralitateamoldovei
#legislațiemoldova
#dreptinternațional
#războidigital
#guvernanțaplatformelor
#securitatecibernetică
#influențăstrăină
#eticatehnologiei
#politiciuropenedigitale
#dezinformareonline
