Observatorul Drepturilor Muncii 2025.

Rezumat. 

Acest studiu își propune să prezinte cele mai importante evoluții – documente de politici, măsuri legale, acțiuni ale principalilor actori (sindicate, guvern, parlament, patronate), acțiuni de protest ale muncitoarelor și muncitorilor, inițiative ale societății civile – în domeniul muncii, drepturilor de muncă și politicilor muncii.
Scopul acestui exercițiu este de a construi un barometru al schimbărilor în domeniul reglementării, protecției, implementării și realizării dreptului la muncă în Republica Moldova.
Cercetarea nu pretinde a fi exhaustivă și reprezintă punctul de vedere al autorilorx.
Studiul este elaborat de Centrul pentru Politici, Inițiative și Cercetări ”Platforma” (PLATZFORMA) 

---

În linii generale, din punctul de vedere al protecției muncii și dreptului la muncă, anul 2025 poate fi caracterizat ca unul ce a continuat tendințele înregistrate în anii precedenți și anume:
– guvernare explicit și declarativ pro-business, care continuă modelul economic bazat pe costuri menținute deliberat la un nivel scăzut ale forței de muncă și care consideră reglementările privind drepturile muncii ca fiind bariere sau costuri pentru dezvoltarea afacerilor.
– un mediu de afaceri (patronate, asociații de business) influent, care pune presiune pentru flexibilizarea cadrului legal și pentru adoptarea unor reglementări legale în domeniul politicilor și drepturilor muncii favorabile sieși.
– muncitori și muncitoare care se află în poziții de putere redusă și vulnerabilitate sporită la capriciile angajatorilor, care sînt lăsați/lăsate să se apere singuri, pe cont propriu, în cazurile cînd le sînt încălcate drepturile (vezi cazul Floreana Fashion, infra).

Politica drepturilor muncii în 2025.

Munca – temă (ne)electorală.

Pe 28 septembrie 2025, în Moldova au avut loc alegeri parlamentare. 
Tema drepturilor muncii a fost absentă ca temă aparte în campania electorală, nefiind menționată explicit, ca domeniu prioritar, în niciuna din platformele electorale ale partidelor care au trecut pragul electoral. 
Concurenții electorali, de dreapta, de centru sau de stînga, europeni sau proruși, au abordat, într-un mod izbitor de similar problema muncii și a protecției persoanelor care muncesc: prin măsuri de creștere economică ce implică liberalizarea și debirocratizarea economiei, reducerea la maximum a reglementărilor pentru mediul de afaceri, însoțite de mici concesii cum ar fi acordarea de subvenții pentru angajarea unor grupuri (persoane cu dizabilități, tineri).
În această logică, prosperitatea muncitorilor/muncitoarelor ar fi un efect ulterior al creșterii economice rezultată din masurile pe care partidele le promovează. 
Totuși, chiar și aceste măsuri de creștere economică au fost exprimate de către partidele politice într-un mod declarativ, și nu e clar conținutul lor concret. 
De exemplu, toate trei cele mai importante partide – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Blocului electoral Alternativa (MAN) și Blocul electoral patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei (Blocul Electoral Patriotic – BEP) menționează în platformele lor electorale necesitatea reducerii aparatului birocratic de stat, chiar dacă îl numesc diferit: ”reducerea aparatul birocratic exagerat”¹ (BEP), ”reducerea substanțială a birocrației” ²(PAS) sau ”simplificare maximă a reglementărilor privind activitatea antreprenorială” ³ (MAN). Măsura este promovată ca fiind un factor de creștere economică. 

Este greu să ne pronunțăm asupra conținutului acestor viziuni de vreme ce, pe de o parte, ele sunt formulate într-un mod extrem de similar, iar pe de altă parte un partid – PAS – guvernează în baza acestei viziuni, iar celelalte două partide construiesc o opoziție față de partidul de la guvernare în baza aceleiași viziuni. 

Situația în domeniul drepturilor muncii. 

Cele mai importante evenimente în domeniul drepturilor muncii, pe durata anului 2025, au fost următoarele.

1. Munca nedeclarată.

Pentru autoritățile statului, una dintre priorități a fost formalizarea muncii, adică combaterea muncii nedeclarate.
Astfel, Ministerul Muncii și Inspectoratul de Stat al Muncii au dus o campanie susținută cu privire la formalizarea muncii.

”Datorită activității eficiente a Inspectoratului de Stat al Muncii, în 2025 au fost identificate peste 8 000 de persoane care lucrau fără un contract de muncă, iar relațiile de muncă au fost formalizate în proporție de 91%4.”

Munca nedeclarată continuă a fi o mare problemă în Moldova. Conform datelor oficiale, pînă la 30% din piața muncii funcționează în zona informală⁵.
Cea mai mare pondere a muncii nedeclarate este în agricultură, industrie, comerț și construcții, iar în Chișinău – în HoReCa⁶.
Pentru raportarea cazurilor de muncă nedeclarată, Inspectoratul de Stat al Muncii a elaborat o platformă pentru raportarea încălcărilor privind munca nedeclarată – lucrezlegal.md⁷. Conform descrierii platformei, cetățenii care muncesc pot depune sesizări ”prin care să semnaleze încălcările cu care se confruntă în câmpul muncii.” 
O platformă similară – www.ida.md – a fost lansată încă în anul 2019 de Centrul pentru Politici, Inițiative și Cercetări ”Platforma”. 

2. O altă prioritate a autorităților statului a ținut de reducerea șomajului și de ocupare a forței de muncă.

Rata șomajului, în 2024, a scăzut ușor, de la 4 % în 2024⁸ la 3.5 % în trimestrul III al anului 2025⁹. 

Pe parcursul anului 2025, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin intermediul subdiviziunilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă a lucrat cu 60 958 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. De asemenea au fost înregistrate 41 575 locuri de muncă vacante, iar prin eforturile comune depuse 20 733 persoane și-au găsit un loc de muncă10.

Rata relativ scăzută a șomajului constituie, însă, un indicator imprecis pentru evaluarea veridică a situației ocupării forței de muncă. În Moldova, rata șomajului este afectată de mai mulți factori: ponderea economiei informale, rata sub-ocupării forței de muncă, migrația forței de muncă (inclusiv cea sezonieră) etc. 

3. Salariul minim.

Salariul minim în 2025 a constituit 5500 lei (deși sindicatele și patronatele au propus stabilirea pragului salariului minim de 6000 lei), iar salariul mediu – 16100 lei¹¹. Raportul dintre salariul minim și cel mediu a fost de 34.16 %, în scădere față de 2024 (cînd constituia 36 %). Aceasta a contribuit la perpetuarea fenomenului de ”sărăcie în muncă”, adică a persoanelor care rămîn sărace deși muncesc. 
Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), în 2025, 47.2 % din angajați au primit salariu pînă la 10 mii de lei, dintre care 5 %  au primit salariul minim de 5500 lei¹². Ponderea salariaților care au primit salarii sub salariul mediu e de 72.4 %, ceea ce sugerează o asimetrie în distribuția în funcție de cîștigul salarial. Astfel, salariații din Moldova sînt împărțiți în linii generale în două grupuri – un grup numeros (pînă la 3/4 din salariați) de salariați și salariate care primesc sub salariul mediu, și un grup mult mai mic – de aproximativ o pătrime din salariați care primește salariu egale sau mai mari decît salariul mediu. 
Există inegalități semnificative și în distribuția salariilor în funcție de ramura economică. 
Astfel, 15.4 % din salariații din ramura Agricultură, silvicultură și pescuit, primesc salariul minim, iar în total 85.1 % din salariați primesc sub salariul mediu. 
În sectorul Activități de cazare și alimentație publică 10.7 % din salariați primesc salariul minim, iar în total 87.8 % primesc sub salariul mediu. 
În sectorul Artă, activități de recreere și de agrement 8.7 % primesc salariul minim, iar în total 85.3 % primesc sub salariul mediu¹³. 

4. Accidente de muncă. 

Conform Biroului Național de Statistică (BNS) în anul 2025 au fost înregistrate 603 accidente de muncă, dintre care 19 cazuri de deces¹⁴ .
Totuși, în cadrul campaniei ”Lucrează cu grijă! Cineva drag te așteaptă acasă” Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) și Ministerul Muncii și Protecției Sociale au menționat cifra de 56 cazuri de deces doar pentru primele luni ale anului 2025¹⁵, ceea ce reprezintă de aproape 3 ori mai multe cazuri de accidente de muncă soldate cu deces decît cele raportate de BNS! Nu este clară sursa acestei discrepanțe între informațiile privind accidentele de muncă oferite de diversele instituții ale statului.
​​În Republica Moldova, incidența deceselor la locul de muncă este mai mare decît media pe UE: 4,8 accidente fatale la 100 de mii de salariați, comparativ cu 1,76 în UE¹⁶.
Cel mai expus accidentelor de muncă soldate cu deces rămîne a fi sectorul construcțiilor. Situația era atît de gravă încît oficiul Avocatului Poporului a dispus inițierea unei investigații din oficiu. 

În perioada 16 iunie – 11 august 2025, potrivit informațiilor publicate de mai multe instituții media, în Chișinău au avut loc cel puțin trei decese ale muncitorilor produse în timpul desfășurării lucrărilor de construcție: la 16 iunie, un cetățean român de 43 de ani a decedat în urma căderii de la etajul 9 al unei clădiri aflate în construcție din sectorul Botanica; pe 07 august, un alt muncitor, în vârstă de 51 de ani, a murit după ce a căzut de la o înălțime de 4 metri, pe același șantier; la 11 august, un muncitor de 52 de ani a decedat în urma unei căderi de la înălțime, de această dată pe un șantier situat pe șoseaua Hîncești17.

Pînă la momentul scrierii acestui raport – aprilie 2026 – raportul investigației făcute de oficiul Avocatului Poporului nu a fost încă finalizat.
În privința supravegherii și prevenirii accidentelor de muncă, una din marile probleme este capacitatea slabă extrem de monitorizare a organelor de control, inclusiv Inspectoratul de Stat al Muncii. Acesta suferă de un acut deficit de personal. Astfel, în municipiul Chișinău, precum și în raioanele Ialoveni, Criuleni și Dubăsari, ”doar cinci inspectori trebuie să monitorizeze mii de companii și mii de angajați”¹⁸.
O altă problemă ține de sub-raportarea accidentelor de muncă, în special a accidentelor non-mortale sau non-grave. Uneori angajatorii forțează angajații să declare accidentele de muncă ca fiind întîmplate în afara timpului și locului de muncă. La fel se întîmplă, de multe ori, cu raportarea bolilor profesionale. 
În noiembrie, Guvernul a supus consultărilor publice proiectul de hotărâre pentru modificarea Regulamentului privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1361/2005¹⁹. Acest proiect urmează să îmbunătățească raportarea accidentelor de muncă prin: crearea unui formular unic de raportare a accidentelor de muncă, împuternicirea ISM de a fi unica instituție care colectează și codifică datele variabile referitoare la accidentele de muncă. 
Proiectul nu a fost adoptat în ședință de guvern pe durata anului 2025. 

5. Fortificarea competențelor Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM). 

Pe 18 decembrie, Parlamentul a adoptat Legea Nr. 311 pentru modificarea unor acte normative (actualizarea cadrului normativ privind Inspectoratul de Stat al Muncii). Cea mai mare noutate a legii este prevederea potrivit căreia, inspectorii de muncă au dreptul ”în scopul controlului, să pătrundă liber, fără informare prealabilă, la orice oră din zi sau din noapte, în orice unitate sau loc de muncă organizat de angajatori, persoane juridice și persoane fizice” Art. 8 (1), adică să facă controale inopinante²⁰. 
În scopul realizării controalelor, inspectorii pot audia angajatori și salariați, pot solicita documente, probe dispune măsuri urgente în caz de risc grav pentru sănătatea sau viața lucrătorilor.

6. Reglementarea activității independente a persoanelor fizice (freelanceri). 

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, la 10 iulie 2025, Legea nr. 228 pentru modificarea unor acte normative (privind activitatea economică independentă a persoanelor fizice), adică așa-zisa lege a freelancerilor²¹. 
Legea prevede introducerea, în cadrul legal și fiscal, a unei noi noțiuni – antreprenorii independenți, adică persoane fizice rezidente care desfășoară, în mod individual, activitate economică independentă în domeniul prestării serviciilor. Activitatea economică independentă poate fi prestată în 40 domenii. 
Procedura de înregistrare este relativ simplă și are loc on-line. Freelancerilor li se aplică un impozit unic de 15 % în cazul în care venitul anual al antreprenorului independent nu depășește 1 200 000 lei, și de 35 % pentru partea excedentă a venitului (art. 69. 25). Legea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026. 
Legea are drept scop legalizarea noilor forme de muncă – munca liber profesioniștilor, munca din sectoarele industriei creative etc – care nu se încadrau în prevederile existente ale Codului Muncii. Justificarea primară a legii este că aceasta încadrează și recunoaște legal, acordînd mecanisme de protecție socială și medicală, mai multor ocupații care anterior erau cumva în afara cadrului legal. 
Nu există încă vreun studiu de impact a legii, ceea ce e oarecum normal, întrucît legea abia a intrat în vigoare și nu a trecut nici o lună de la adoptarea ei. 
Între timp au apărut mărturii despre experiențele personale ale unor oameni care s-au înregistrat ca freelanceri. Jurnalista Tatiana Corcebaș-Onică a descoperit, după ce s-a înregistrat ca antreprenoare independentă, că nu-și poate procura polița de asigurare medicală la preț preferențial, din motivul că legea nu stabilește această posibilitate în mod clar, existînd un conflict de interpretări dintre Casa Națională de Asigurări în Medicină și Serviciul Fiscal de Stat²². 
De asemenea, la art. 3 legea operează o serie de modificări la Codul Fiscal: ”se permite deducerea cheltuielilor suportate în folosul antreprenorilor independenți care desfășoară activități independente (..) în cazurile în care  cheltuielile sunt suportate de către contribuabilii care în ultima zi a perioadei fiscale au cel mult 9 salariați și realizează o cifră anuală de afaceri de până la 18 milioane de lei sau dețin active totale de până la 18 milioane de lei și nu depășesc 10% din fondul anual de retribuire a muncii al contribuabilului respectiv, aferent perioadei fiscale de gestiune”.
Această prevedere a fost criticată de angajați din entitățile economice necomerciale (organizațiile neguvernamentale) din motivul că ar fi prea restrictivă pentru ele – organizațiile pot avea, în orice moment, mai mult de salariați pe diverse proiecte, iar prevederile legii nu țin cont de această situație și aplică un model de reglementare unic.
De asemenea, datorită modului de finanțare specific – granturi cu calendar diferit – organizațiile necomerciale nu-și pot planifica la începutul anului fondurile de retribuire a muncii. 

7. Rămîn în afara cadrului legal mai multe categorii de angajați care activează într-un cadru legal neclar, de exemplu lucrătorii platformelor digitale – servicii de transport de taxi cu aplicații dedicate (ex. Yandex, Letz sau Bolt), servicii de livrare a produselor alimentare (StrausMD, iFood, Food Delivery, Glovo etc.)
Cercetările existente despre muncitorii pe platformele digitale în Moldova²³ au arătat că aceștia de multe ori nu beneficiază nici de salariul minim, întrucît sînt plătiți în baza sarcinilor, care pot avea frecvență diferită și pot alterna perioade de activitate intensă cu perioade lungi de inactivitate din cauza lipsei comenzilor.
La fel, în cazul aceluiași sondaj, 65.7 % din muncitorii chestionați au raportat lucrează informal, fără a avea vreun acord legal cu platforma care îi angajează. 

8. Legislația privind agentul de muncă temporară. 

 În iulie, Parlamentul a adoptat Legea Nr. 193 din 10-07-2025 cu pentru modificarea unor acte normative (reglementarea raporturilor conexe prestării muncii prin agent de muncă temporară, securității și sănătății în muncă a unor categorii de lucrători, a unor aspecte legate de raporturile de muncă, a răspunderii contravenționale etc.). Proiectul a introdus, în legislația națională, instituția ”agentului de muncă temporară”²⁴. 
Activitatea prin agent de muncă temporară este activitatea ”prestată de un salariat temporar care va încheia un contract individual de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată cu un agent de muncă temporară şi care va fi pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra o anumită perioadă sub supravegherea şi conducerea acestuia”²⁵. 
Nota informativă a proiectului argumentează necesitatea adoptării acestei legi prin promovarea flexibilității prin ”acordarea unei diversități mai mari de dispoziții contractuale pentru salariaților și întreprinderi”²⁶. 
Legea își propune, între altele, să reducă insecuritatea la locul de muncă, să promoveze ocuparea forței de muncă.
Proiectul a fost propus de mai multe ori spre adoptare, fiind promovat de Consiliul Economic de pe lîngă prim-ministru, iar sindicatele și-au exprimat de mai multe ori obiecțiile față de acest proiect de lege (a se vedea, de exemplu, poziția Confederației din 2020²⁷). 
În particular, sindicatele argumentau că legislația Republicii Moldova conține suficiente prevederi care oferă angajatorilor instrumente pentru a-și suplini lipsa de personal, pentru a angaja personal suplimentar în momentele de vîrf sau pentru a completa diverse poziții eliberate temporar. 
Mai mult, sindicatele au atras atenția asupra unor vulnerabilități ale legii – de exemplu posibilitatea ca aceasta să poată fi folosită de către angajatori pentru funcții de care au nevoie permanent, subminînd astfel garanțiile pe care le au salariații. 
O altă vulnerabilitate a legii, potrivit sindicatelor, este instituirea unor perioade de probă pentru realizarea fiecărei misiuni. Acest lucru contravine Codului Muncii care stipulează că, pe durata contractului de muncă nu poate fi stabilită decît o perioadă de probă. 
De asemenea, prin mecanismele pe care le instituie, legea limitează drastic dreptul de asociere al persoanelor salariate prin agent de muncă temporară. 

9. Reglementarea forței de muncă migrante. 

Parlamentul a adoptat mai multe măsuri legislative pentru atragerea forței de muncă străine, atît cea înalt calificată cît și cea necalificată.
Au fost adoptate măsuri legislative pentru includerea unor facilități pentru atragerea nomazilor digitali (muncitori străini care ”desfășoară o activitate de muncă la distanță prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor, în baza unui contract individual de muncă sau a unui contract de prestări servicii cu o persoană juridică înregistrată în afara teritoriului Republicii Moldova sau care are calitatea de asociat al unei persoane juridice înregistrate în afara teritoriului Republicii Moldova, sau care desfășoară activitatea de management al unei persoane juridice înregistrate în afara teritoriului Republicii Moldova, de la distanță, prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor, și care obține dreptul de ședere provizorie în Republica Moldova”²⁸. 
Măsura a fost promovată pentru atragerea nomazilor digitali, profesioniști calificați care lucrează la distanță pentru companii din afară sau administrează afaceri utilizând tehnologia digitală²⁹. Nomazii digitali ar fi trebuit să activeze în sectoare precum  IT, marketing, design, consultanță sau educație online. 
Autoritățile estimau că aproximativ ”1.500 de nomazi digitali vor alege Republica Moldova ca destinație de lucru și viață, contribuind astfel cu un impact economic direct de aproximativ 280 milioane lei”³⁰.
Informație despre impactul economic real, precum și numărul nomazilor digitali care s-au stabilit în Moldova după adoptarea legii nu există încă la moment. 
De asemenea, a fost modificată legislația privind ajustarea pragului minim de salarizarea pentru străini: salariul minim pe care trebuie să îl ofere angajatorul unui lucrător străin a fost redus de la 100 % din salariul mediu brut pe economie la doar 50 % din salariul mediu prognozat pentru anul respectiv³¹. 
Prevederea se aplică tuturor muncitorilor străini, nu doar cei ale căror specialități sînt incluse în Lista ocupațiilor prioritare. 
Altfel spus, legea deschide posibilitatea ca angajatorii să poată solicita vize de muncă în Moldova pentru angajați ce cîștigă cel puțin 50 % din salariul mediu prognozat pentru anul respectiv (în 2025, jumătate din salariul mediu prognozat constituia 8050 lei). 

10. Comisia Națională pentru Consultări și Negocieri Colective (CNCNC) s-a întrunit, pe durata anului 2025, de 8 ori³² (pe site-ul CNCNC nu apare procesul verbal al ședinței din 18 decembrie 2025, deși înregistrarea acesteia apare pe privesc.eu). Întîlnirile au avut, cel mai des, un caracter formal. 
La prima ședință a Comisiei, din 30 ianuarie 2025, s-a propus ratificarea Convenției nr. 189 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM), dedicată muncii decente pentru lucrătorii casnici³³ și a fost decisă elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru analizarea dificultăților și oportunităților de adoptare a Convenției. 
Un studiu al OIM recomandă adoptarea Convenției³⁴. Totuși, pînă la sfîrșitul anului 2025, Convenția 189 nu a fost încă ratificată de Republica Moldova³⁵. 

11. Semnarea Memorandumului de Înțelegere privind Programul de Țară pentru Muncă Decentă 2025–2027. 

La începutul lunii iunie, Guvernul Republicii Moldova, împreună cu Organizația Internațională a Muncii, Sindicatele și Patronatele au semnat Memorandumul de Înțelegere privind Programul de Țară pentru Muncă Decentă (PMȚD) 2025–2027³⁶. Programul are cîteva priorități:
– Consolidarea dialogului social la toate nivelurile
– Protecție sporită a salariaților.
– Consolidarea politicilor de ocupare, dezvoltarea competențelor și a întreprinderilor.
PȚMD 2025-2027 a înlocuit un program similar, care a funcționat între 2021-2024³⁷. 
Noul program nu conține, cel puțin în varianta prezentată public, o evaluare a PMȚD precedent, inclusiv a țintelor propuse și atinse.

12.Acorduri de securitate socială.

În 2025, Republica Moldova a semnat încă două Acorduri de securitate socială cu Franța³⁸ și Elveția³⁹. 
Aceste acorduri prevăd acordarea pensiilor pentru limită de vârstă, pensiilor de dizabilitate cauzată de boală obișnuită, precum și a pensiilor de urmaș, conform principiului proporționalității pentru cetățenii moldoveni care muncesc în aceste țări. 
În total, conform cifrelor Ministerului Muncii și Protecției sociale, Republica Moldova are asemenea acorduri cu 20 țări⁴⁰. 

13. Inegalitatea salarială de gen. 

În Republica Moldova se menține inegalitatea salarială de gen – femeile câștigă, în medie, cu 16,6% mai puțin decât bărbații, potrivit datelor prezentate de UN Women Moldova⁴¹. 

14. Munca și condițiile de muncă în sectorul cultural independent.
Coaliția Sectorului Cultural Independent (CSCI) a realizat un studiu privind condițiile de muncă și accesul la protecție socială în sectorul cultural independent din Moldova⁴². Studiul a fost elaborat de Lilia Nenescu, în baza unor interviuri și sondaje realizate cu mai mulți lucrători/lucrătoare culturale din sectorul cultural din Republica Moldova.
Conform studiului, munca în sectorul cultural independent din Republica Moldova este caracterizată de următoarele trăsături: 
– Lipsa de recunoaștere că munca culturală este muncă.
– Lucrătorii culturali combină mai multe locuri de muncă, inclusiv muncă informală, pentru a putea supraviețui.
– Domeniul se caracterizează printr-o pondere mare a muncii neplătite
– Prevalența contractelor de muncă atipice (contracte de prestări servicii, contracte de autor) în sector, caracterizate de garanții și protecție socială redusă.
– Prevalența contractelor de muncă cu clauze atipice (spre ex. pe durată determinată, part-time, sau care nu prevăd remunerarea muncii peste program, concedii de odihnă și concedii medicale plătite etc.)
– Niveluri scăzute ale venitului mediu, inclusiv venituri sub salariul minim pe economie. 
– Venituri instabile și fluctuante, cu lungi perioade de precaritate și subzistență între diversele proiecte și contracte.
– Lipsa echilibrului între timpul de muncă și timpul de odihnă, ceea ce are drept consecință autoexploatarea și extenuarea profesională și personală (burn out). 
– Protecție socială redusă – lipsa asigurării medicale, contribuții insuficiente la fondurile de asigurare socială obligatorie pentru asigurarea unei pensii demne în viitor etc. 
– Lipsa sindicalizării lucrătorilor culturali și artiștilor din SCI.

15. Situația de la Calea Ferată a Moldovei. 

Situația muncitorilor de la Î.S. Calea Ferată a Moldovei (CFM) a continuat să fie rea.  Muncitorii au intrat în anul 2025 cu restanțe la plata salariilor de aproape jumătate de an (în luna decembrie 2024, angajații CFM primeau salarii abia pentru luna iulie⁴³). În ianuarie, CFM a anunțat că suspendă mai multe trenuri locale⁴⁴. 
Pe 14 februarie, Federația Sindicală a Feroviarilor din Republica Moldova (FSF), cu participarea Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), a organizat un protest la Chișinău, principala revendicare fiind ”achitarea restanțelor salariale acumulate între august 2024 și ianuarie 2025, care se ridică la aproximativ 190 de milioane de lei⁴⁵.” Proteste au avut loc și în nodurile feroviare din Ocnița, Bălți, Ungheni, Bender, Basarabeasca și Giurgiulești. 
O altă revendicare a protestatarilor ținea și de majorarea salariului minim în cadrul întreprinderii la 5500 lei, la nivelul salariului minim oficial pe economie (la momentul protestului, acesta era de 3500 lei, ceea ce constituie o încălcare gravă a legislației). 
În luna martie, guvernul a adoptat decizia de a livra CRM motorină din rezerva de stat, pentru a acoperi cheltuielile de combustibil pentru transportarea pasagerilor și mărfurilor, și a redirecționa banii economisiți pentru stingerea datoriilor salariale⁴⁶. 
Pentru a identifica resurse din care să plătească restanțele față de angajați, CFM a purces la vînzarea unor locomotive vechi și altor materiale (vagoane de călători, cărucioare, containere și vagoane frigorifice)⁴⁷. 
De asemenea, între ianuarie-iulie, CFM a operat disponibilizări masive – de la 5000 angajați la 3900⁴⁸, fiind de asemenea, instituit un moratoriu pe angajări.
Totuși, restanțele salariale la CFM rămîn încă a fi o problemă. În lunile iulie și august 2025 restanțele la salarii au scăzut de la 7-8 luni la 4 luni⁴⁹. 
În decembrie 2025, administrația CFM a trimis în șomaj tehnic 30 % din angajați, pentru perioada 22 decembrie – 12 ianuarie. Persoanele trimise în concediu tehnic (forțat) urmau să primească doar 55 % din salariu. Perioada concediului forțat a fost extinsă ulterior pînă la sfârșitul lunii ianuarie⁵⁰. 
În ianuarie 2026, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, confirma că restanțele salariale la CFM rămân a fi încă de 4 luni⁵¹, iar suma restanțelor era de aproximativ 140 milioane lei⁵². 

16. Protestele salariaților din sectorul educației.

În luna decembrie au avut loc mai multe acțiuni ale salariaților și sindicatelor din domeniul educației. Motivul a fost înghețarea valorii de referință utilizate la calcularea salariilor cadrelor didactice și ale personalului din învățământ, măsură propusă de Ministerul Finanțelor în bugetul de stat pentru anul 2026.
Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026 a fost făcut public pe 2 decembrie⁵³.
Pe 4 decembrie, Federația Sindicală a Educației și Științei a organizat o conferință de presă în care atrăgea atenția asupra faptului că înghețarea valorii de referință constituie o injustiție fațp de salariații din sectorul didactic. 

Menținerea acestei valori la nivelul de 2.500 lei, într-un context de inflație estimată la 7–9%, nu doar reduce veniturile reale ale profesorilor, ci și subminează atractivitatea profesiei didactice, alimentând exodul din sistem și afectând stabilitatea educației publice54.

Pe 16 decembrie, Federația Sindicală a Educației și Științei a organizat un protest național, la care au participat peste 1900 organizații sindicale din toate raioanele țării, reunind mai mult de 66.000 de membri⁵⁵.  În cadrul protestului, sindicatele au înaintat mai multe revendicări:  majorarea cu 21,5% a cuantumului valorilor de referință, stabilirea valorii de referință de bază la 2670 lei, iar pentru cadrele didactice, științifico-didactice, de conducere și științifice – 3100 lei, precum și aducerea salariului mediu din educație la nivelul salariului mediu pe economie.
În pofida protestului însă, Parlamentul a adoptat Bugetul de Stat pentru anul 2026 cu prevederea privind înghețarea valorii de referință.  

17. Presiunile mediului de afaceri pentru liberalizare și flexibilizare. 

Viziunea mediului de afaceri⁵⁶ asupra pieței muncii în anul 2025 s-a tradus prin recomandări pentru o reglementare mai flexibilă a relațiilor de muncă⁵⁷. În viziunea mediului de afaceri, aceasta ar însemna o ”modernizare consecventă a cadrului de reglementare a muncii” și ar include, între altele: ”eliminarea barierelor birocratice excesive, stabilirea unor reguli previzibile pentru munca la distanță și formele flexibile de angajare, abordarea echilibrată a muncii suplimentare și a compensațiilor, precum și digitalizarea proceselor de resurse umane pentru reducerea costurilor de conformare.⁵⁸”
Mediul de afaceri a propus mai multe măsuri:
– adoptarea unor prevederi ce ar face posibilă concedierea angajaților care prestează munca de la domiciliu sau de la distanță
– flexibilizarea programului de lucru și a planificării turelor 
– majorarea plafonului anual de ore de muncă suplimentară 
– extinderea termenului de aplicare a sancțiunilor disciplinare
– extinderea domeniilor din Clasificatorul Activităților din Economia Moldovei în care pot fi exercitate activităţi necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri
– reducerea deficitului de forță de muncă și facilitarea accesului la lucrători străini în agricultură⁵⁹
– regîndirea sistemului educațional  pentru adaptarea lui la procesele globalizării, internaționalizării și tehnologizării, adaptarea ofertei educaționale la necesitățile pieței. 
– creșterea nivelului ocupării formale a forței de muncă și amplificarea politicilor de descurajare a ocupării informale
– stimularea creării locurilor de muncă, inclusiv prin subvenționare, în mediul rural și peri-urban
– reintegrarea persoanelor reîntoarse de peste hotare
– liberalizarea legislației așa încît să fie posibilă angajarea salariaților străini în condiții similare localnicilor⁶⁰. 
– recalificarea digitală, inclusiv prin aplicarea AI la scară largă⁶¹.

18. La 25 septembrie în Moldova a fost marcată pentru prima oară Ziua Salariului de Trai Decent.

PLATZFORMA a publicat o Declarație pentru recunoașterea și adoptarea Salariului de Trai Decent în Republica Moldova⁶² în limbile română, rusă, bulgară, ucraneană și găgăuză. O traducere în limba romă e în lucru.
Declarația solicită adoptarea și implementarea Salariului de Trai Decent ca alternativă la politicile actuale de salarizare.
Declarația argumentează că salariul minim oficial, stabilit de Guvern, rămâne cu mult sub nivelul necesar pentru acoperirea consumului minim decent. Mai mult, indicatori statistici oficiali precum „coșul minim de consum”, nu reflectă nevoile reale ale oamenilor. Acest indicator se bazează pe consumul celor mai sărace gospodării și subevaluează costurile vieții reale. A susține plata unor salarii raportate la acest coș minimal înseamnă a susține sărăcia ca normă și a accepta că munca, în condițiile actuale, nu este capabilă să scoată din sărăcie gospodăriile muncitorilor și muncitoarelor. Conceptul de „salariu de trai” (alternativ: salariu de trai decent) și implementarea acestuia se impune astfel ca o necesitate socială și politică pentru depășirea crizei structurale a remunerării muncii, a reproducerii sărăciei celor care muncesc și pentru asigurarea unei vieți conforme cu demnitatea umană.
Salariul de trai decent se calculează pe baza costurilor reale ale vieții și trebuie să asigure nu doar supraviețuirea, ci demnitatea celor ce muncesc. Un salariu de trai:
– este net și se referă la suma efectivă primită de muncitor, fără ore suplimentare sau bonusuri;
– este familial, gândit pentru a întreține muncitorul și familia lui;
– acoperă alimente, locuință, transport, cheltuieli comunale, sănătate, educație, cultură și timp liber;
– permite economisirea a cel puțin 10% din venituri pentru cheltuieli neprevăzute.
Conform calculelor PLATZFORMA, în 2024, bunăoară, salariul de trai decent în industria textilă constituia 26 525 lei (de 5 ori mai mare decît salariul minim, estimat în acel an la 5000 lei).
Declarația a fost semnată de mai multe organizații ale societății civile, inițiative civice și activiști/activiste.
PLATZFORMA a tradus în română și difuzat și un scurt film animat⁶³, care explică Salariul de Trai, elaborat de Centar za politike emancipacije (rom. Centrul pentru Emancipare Politică) din Belgrad.

19. Lupte, proteste și acțiuni ale muncitorilor și muncitoarelor.

– Floreana Fashion.
PLATZFORMA scria încă în 2023⁶⁴ că sute de muncitoare angajate la cele 5 fabrici de îmbrăcăminte ale companiei Floreana Fashion nu și-au primit salariile pentru lunile ianuarie, februarie și martie 2023 după ce fabrica s-a închis. În răspunsurile oficiale oferite ulterior de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Inspectoratul de Stat al Muncii, Inspecția Teritorială de Muncă Bălți și Inspectoratul de Poliție Edineț, autoritățile au recomandat muncitoarelor să se adreseze individual în instanță pentru restabilirea drepturilor salariale.
Această abordare a transferat întreaga povară financiară și procedurală asupra muncitoarelor, majoritatea aflându-se deja într-o situație de vulnerabilitate economică severă, așa că doar câteva muncitoare au reușit să achite costurile pentru a angaja un avocat.
Prin hotărârea din 21 decembrie 2023, Judecătoria Soroca, sediul Florești, a admis cererea muncitoarelor. O hotărâre similară a fost emisă pe 13 februarie 2024 într-un alt dosar (nr. 2-1109/2023). Instanța a confirmat explicit încălcarea drepturilor salariale, cu toate acestea, executarea hotărârilor s-a dovedit aproape imposibilă. Executorul judecătoresc nu a identificat active lichide ale companiei, ci doar câteva automobile, scoase repetat la licitație fără succes. În aceste condiții, muncitoarelor li s-a propus să achiziționeze ele însele bunurile sechestrate ale companiei pentru a-și recupera creanțele.
Până la urmă, doar o muncitoare a reușit să împrumute suma necesară pentru a cumpăra un automobil deținut de Floreana Fashion.
La 6 august 2024, Judecătoria Soroca a constatat insolvabilitatea ÎCS „Floreana Fashion” SRL, iar declararea insolvabilității a golit practic de efect juridic hotărârile câștigate anterior de muncitoare.
Odată cu deschiderea procedurii de insolvabilitate, toate bunurile companiei existente la acel moment, precum și cele recuperate ulterior, au fost incluse într-o masă debitoare din care urmează să fie achitate datoriile, salariile având prioritate legală. În același timp însă, dosarele aflate în executare au fost retrase de la executorul judecătoresc și transmise administratorului de insolvabilitate, iar executarea individuală a fost suspendată. Astfel, chiar dacă salariile au prioritate în lege, plata lor a devenit dependentă exclusiv de existența reală a bunurilor în masa debitoare, care în cazul Floreana Fashion s-a dovedit insuficientă sau inexistentă.
Conform raportului nr. 5 din 03.10.2025 cu privire la derularea procesului de insolvabilitate a debitorului Î.C.S. ”Floreana Fashion” SRL, la 31 iulie 2023 compania deținea mijloace fixe în valoare de 8 359 697 lei, adică suficiente pentru acoperirea creanțelor salariale totale de 6 022 774,61 lei, care potrivit Legii insolvabilității are prioritate față de alte creanțe. Cu toate acestea, bunurile nu au fost identificate, iar organele de conducere au refuzat să le transmită administratorului insolvabilității, fapt ce indică sustragerea și tăinuirea intenționată a patrimoniului companiei.
Raportul constată management defectuos, acumularea intenționată a unui pasiv excesiv și încălcarea obligațiilor legale prevăzute de art. 775 Cod Civil. Raportul identifică temeiuri clare pentru atragerea răspunderii subsidiare a administratorilor Ellinas Ioulios și Costas Karydas, inclusiv pentru contabilitate fictivă sau ilegală, dispariția documentelor contabile, nedepunerea cererii de insolvabilitate în termen legal, delapidarea activelor companiei.
Dintr-o investigație jurnalistică realizată de PLATZFORMA în parteneriat cu platforma RISE Moldova⁶⁵, reiese că administrația Floreana Fashion SRL a comis mai multe acțiuni frauduloase, inclusiv comercializarea stocurilor cusute de muncitoarele de la Floreana Fashion SRL în timpul cît acestea munceau dar nu erau plătite.
În anul 2025, instanța de insolvabilitate a obligat persoanele implicate să restituie în total 583 238 lei în contul Floreana Fashion. Prin hotărârea judecătoriei Soroca nr. 2i-30/1/25 in 18 martie 2025 s-a admis cererea privind validarea proprii și s-a încasat din contul lui Costas datoria de 400 000 lei în contul Floreana Fashion, adică recuperarea datoriei pentru automobilul Renault Arkana. Totodată, prin hotărârea nr. 2i-30/8/25 instanța a validat proprirea și a încasat din contul Freestyle SRL datoria în sumă de 183 238 lei din valoarea utilajului achiziționat fraudulos de la Floreana Fashion.
Pe 6 octombrie 2025 a avut loc adunarea creditorilor ÎCS „Floreana Fashion” SRL, în cadrul căreia s-a decis inițierea procedurii de faliment față de debitor. Ulterior, prin încheierea din 25 octombrie 2025, instanța de insolvabilitate a dispus trecerea în faliment a ÎCS „Floreana Fashion” SRL și l-a autorizat pe Verdeș Alexandru în calitate de lichidator, pentru a demara procedurile de valorificare și lichidare a masei debitoare.

– Protestul angajaților „Salubrizare și Amenajare” (Căușeni).
În luna martie, aproximativ 30 de angajați ai întreprinderii municipale „Salubrizare și Amenajare” din Căușeni au organizat o acțiune de protest în fața primăriei localității. În cadrul acțiunii protestatarii și-au exprimat nemulțumirea în fața autorităților locale după ce nu și-au primit salariile pentru ultimele trei luni⁶⁶. Primarul orașului, Anatol Donțu, a declarat că în buget există bani pentru subvenționarea întreprinderii municipale, doar că aceste surse nu pot fi cheltuite pentru salarizare. Muncitorii și-au primit salariile restante abia în 2026.

– Protestul judecătoarei Marina Rusu.
În luna decembrie, judecătoarea Marina Rusu, a declanșat o grevă „pe tăcute” la Consiliul Superior al Magistraturii, acuzînd discriminare și tratament inegal. Magistrata, care a revenit la muncă, din concediul de maternitate susține că deși a fost angajată cu normă de muncă redusă – patru ore – i se repartizează un volum de dosare pentru o normă întreagă, din care cauză nu-și poate alăpta copilul mic, care nu are încă doi ani, uneori fiind nevoită să lucreze mult peste programul de muncă.
”Sunt mamă a șapte copii. Cinci dintre ei sunt minori. Doi sunt încă alăptați la sân, iar cea mai mică fetiță nu are încă doi ani. Din acest motiv am decis să revin la muncă cu program redus — patru ore pe zi — exact așa cum prevede legea, cu pauza necesară pentru alăptare – 30 de minute. Muncesc aceste patru ore și sunt remunerată pentru 4 ore cu jumătate de salariu. Acesta este cadrul legal în care activez.
În realitate însă, zi de zi, lucrurile stau altfel. Mi se repartizează același volum de muncă precum colegilor cu program complet de opt ore și salariu integral. Da așa este realitatea mea – sunt achitată cu jumătate de salariu dar profesez volumul deplin de dosare – 100% ca și judecătorii care primesc salariu complet.⁶⁷”
În răspunsul său, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a recunoscut problema⁶⁸ și a dat pe vina pe supraîncărcarea instanțelor judecătorești. Totodată, CSM a inițiat modificarea Regulamentului privind distribuirea aleatorie a dosarelor prin introducerea unor reglementări clare referitoare la munca în regim parțial în sistemul judecătoresc.

Concluzii și recomandări. 

REFERINȚE:

1. https://alegeri.md/images/5/57/Platforma-electorala-bep-2025.pdf ↩︎
2. https://alegeri.md/images/4/4a/Program-electoral-pas-2025.pdf ↩︎
3. https://alegeri.md/images/4/44/Program-electoral-bea-2025.pdf ↩︎
4. https://social.gov.md/comunicare/comunicate/retrospectiva-anului-2025-rezultate-si-reforme-cu-impact-direct-asupra-vietii-oamenilor/ ↩︎
5. https://radiomoldova.md/p/57466/munca-la-negru–peste-4-700-de-cazuri-depistate-in-r-moldova-de-la-inceputul-anului ↩︎
6. Idem ↩︎
7. https://social.gov.md/comunicare/comunicate/inspectoratul-de-stat-al-muncii-lanseaza-prima-platforma-online-de-depunere-a-petitiilor-pentru-raportarea-incalcarilor-la-locul-de-munca-lucrezlegal-md/ ↩︎
8. https://statistica.gov.md/ro/forta-de-munca-ocuparea-si-somajul-in-anul-2024-9430_61728.html ↩︎
9. https://statistica.gov.md/ro/forta-de-munca-ocuparea-si-somajul-in-trimestrul-iii-9430_62125.html ↩︎
10. https://social.gov.md/comunicare/comunicate/agentia-nationala-pentru-ocupare-a-fortei-de-munca-rezultate-fara-precedent-in-2025-si-planuri-pentru-2026%ef%bf%bc/ ↩︎
11. https://social.gov.md/comunicare/comunicate/salariul-minim-pe-tara-si-salariul-mediu-prognozat-vor-creste-in-2025/ ↩︎
12. https://statistica.gov.md/ro/repartizarea-salariatilor-conform-marimii-salariului-calculat-pentru-luna-septem-9436_62147.html ↩︎
13. Idem ↩︎
14. https://statistica.gov.md/ro/statistic_indicator_details/40 ↩︎
15. https://www.facebook.com/photo?fbid=1273645424798739&set=a.226222992874326 și https://www.facebook.com/social.gov.md/posts/%EF%B8%8F-%C3%AEn-republica-moldova-s%C4%83n%C4%83tatea-%C8%99i-securitatea-la-locul-de-munc%C4%83-r%C4%83m%C3%A2n-o-proble/1194601282847354/ ↩︎
16.  https://moldova1.md/p/62761/ministerul-muncii-anunta-masuri-pentru-reducerea-accidentelor-de-munca-in-domeniile-periculoase ↩︎
17. https://ombudsman.md/avocatul-poporului-s-a-autosesizat-in-cazul-mai-multor-decese-a-muncitorilor-pe-santierele-din-mun-chisinau-din-ultima-perioada/ ↩︎
18. https://radiomoldova.md/p/60385 ↩︎
19. https://particip.gov.md/ro/document/stages/proiect/14781 ↩︎
20. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=152353&lang=ro ↩︎
21. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=150415&lang=ro ↩︎
22. https://indelete.beehiiv.com/p/freelancing-n-moldova-de-la-o-promisiune-roz-a-digitaliz-rii-la-discriminare-prin-algoritm ↩︎
23. Staver, Liliana, Grigore Belostecinic, Larisa Dodu-Gugea, and Larisa Mistrean. 2026. “Empirical Results from a Survay of Digital Platform Workers in Moldova.” Pp. 165–213 in Work and Legal Guidelines in the Age of Digitalisation and Green Transition. Vol. 25, European Union and its Neighbours in a Globalized World, edited by R. Remeikienė and L. Gasparėnienė. Cham: Springer Nature Switzerland. ↩︎
24. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=150258&lang=ro ↩︎
25. https://monitorul.fisc.md/en/editorial/agentul-de-munca-temporara-drepturi-si-obligatii.html/ ↩︎
26. https://gov.md/sites/default/files/media/documents/sedinte-de-guvern/2025-06/NU-455-MMPS-2025_0.pdf ↩︎
27. https://old.sindicate.md/ro/sindicatele-resping-propunerea-de-reglementare-in-legislatia-muncii-a-formei-de-angajare-prin-agent-de-munca-temporara/ ↩︎
28.  https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=149085&lang=ro ↩︎
29. https://mded.gov.md/guvernul-aproba-masuri-pentru-accelerarea-economiei-digitale-legalizarea-nomazilor-digitali-si-integrarea-mai-usoara-a-imm-urilor-in-platformele-internationale-de-plata/ ↩︎
30. https://consecon.gov.md/2025/04/29/republica-moldova-deschide-usile-pentru-nomazii-digitali/ ↩︎
31. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=149680&lang=ro ↩︎
32. https://www.privesc.eu/arhiva/3/0/2025-01-01/2026-01-01/negocieri%20colective/1 ↩︎
33. https://old.cncnc.gov.md/uploads/Proces-verbal%20al%20%C8%99edin%C8%9Bei%20CNCNC%20din%2030.01.2025.pdf ↩︎
34. https://moldova.un.org/ro/295268-studiu-oim-munca-de-%C3%AEngrijire-trebuie-recunoscut%C4%83-%C8%99i-protejat%C4%83-un-pas-important-pentru ↩︎
35. https://normlex.ilo.org/dyn/nrmlx_en/f?p=NORMLEXPUB:11300:0::NO::P11300_INSTRUMENT_ID:2551460 ↩︎
36. https://social.gov.md/comunicare/comunicate/noul-program-de-tara-pentru-munca-decenta-semnat-cu-organizatia-internationala-a-muncii-si-partenerii-sociali-la-geneva/ ↩︎
37. https://www.anofm.md/sites/default/files/inline-files/20211112_MoldovaDCWP_ONLINE_RO%20%281%29.pdf ↩︎
38. https://social.gov.md/comunicare/comunicate/acord-dintre-guvernul-republicii-moldova-si-guvernul-republicii-franceze-in-domeniul-securitatii-sociale-semnat-la-paris/ ↩︎
39. https://social.gov.md/comunicare/comunicate/republica-moldova-si-confederatia-elvetiana-semneaza-acordul-bilateral-de-securitate-sociala/ ↩︎
40. https://social.gov.md/wp-content/uploads/2025/03/Acorduri-bilaterale-completata-martie-2025.pdf ↩︎
41. https://sindicate.md/2026/02/16/femeile-din-republica-moldova-castiga-cu-166-mai-putin-decat-barbatii-sindicatele-cer-actiuni-concrete-pentru-egalitate-salariala/ ↩︎
42. https://culturaindependenta.md/studiu-conditiile-de-munca/ ↩︎
43. https://moldova1.md/p/42043/mai-multi-angajati-de-la-cfm-nu-si-au-primit-salariile-de-jumatate-de-an ↩︎
44. https://www.facebook.com/story.php?story_fbid=1028401449333145&id=100064898971419&rdid=y0ISUkIrnOto3p5M ↩︎
45. https://sindicate.md/2025/02/14/protest-de-amploare-la-chisinau-organizat-de-sindicate-feroviarii-cer-achitarea-restantelor-salariale/ ↩︎
46. https://www.railway.md/?l=ro&n=LF3VP%2BtoqEU%2B67w7tnx2S7xpQpatubKK9napJqQw8Ns%3D&m=7U2xM1Cw%2BZPcAxT1lQFjxE%2F6MwWbfMKe7DYZ76wXk5E%3D&p=s2Zzf0900ABPJtX%2F2WG7imU11H39JDbpHLI3%2FjbeEns%3D&rand=1108574441 ↩︎
47. https://ipn.md/calea-ferata-din-moldova-vinde-locomotive-vechi-pentru-a-plati-salariile-restante/ ↩︎
48. https://moldova.europalibera.org/a/cfm-restantele-salariale-scad-dar-inca-nu-se-vede-lumina-de-la-capatul-tunelului/33479998.html ↩︎
49. https://www.railway.md/?l=ro&n=Vm7U8ufpkaBVJXRQQYMBpJZh8nUpkKzJ%2BZlUUr3VdAI%3D&m=FWamaZrp2bIrJE9TvnPn3EjM0lnNt5El630wxHrgnDQ%3D&p=p3QUvFaIXmWF7zqX39WJag%3D%3D&rand=1693297453 ↩︎
50. https://moldova1.md/p/66506/peste-o-mie-de-angajati-de-la-cfm-in-concediu-fortat-pana-la-sfarsitul-lunii-ianuarie ↩︎
51. https://www.mold-street.com/noutate/pentru-a-scoate-din-criza-calea-ferata-din-moldova-sunt-necesare-investitii-de-8-miliarde-de-lei ↩︎
52. https://agora.md/2025/12/19/circa-30percent-dintre-angajatii-cfm-trimisi-in-concediu-fortat ↩︎
53. https://particip.gov.md/ro/document/stages/proiectul-legii-bugetului-de-stat-pentru-anul-2026/15596 ↩︎
54. https://www.estu.md/noutati/364-conferinta-de-presa-din-04-12-2025.html ↩︎
55. https://www.estu.md/noutati/370-membri-au-demonstrat-ca-vocea-educatiei-este-puternica.html ↩︎
56. Folosim expresia ”mediu de afaceri” și avem în vedere diversele asociații ale investitorilor străini, patronatele, grupuri de antreprenori cu agendă politică (cum este, bunăoară, grupul de economiști Europa2028, care a propus o serie de reforme economice în ajunul alegerilor parlamentare din 2025) ↩︎
57. Vezi de exemplu Cartea Albă a Asociației Investitorilor Străini (FIA) pentru 2025. Legătură: https://fia.md/wp-content/uploads/2025/12/Cartea-Alba-2025.pdf, p.26 și infra. ↩︎
58. Idem, p.26. ↩︎
59. Idem, pp.26-37. ↩︎
60. EBA Moldova, Moldova Competitiveness Briefing, Noiembrie 2025. Legătură: https://eba.md/uploaded/publicatii/Business%20Issues%20Doc/Moldova%20Competitiveness%20Briefing%20November%202025/EBA%20Competitiveness%20Briefing%20November%202025.pdf ↩︎
61. https://www.europa2028.eu/manifest ↩︎
62. https://platzforma.md/decent ↩︎
63. https://www.youtube.com/watch?v=ZsWKLNKmS8w ↩︎
64. Costul scump al hainelor ”ieftine” de brand: Zero respect pentru drepturile muncitoarelor. Cazul Floreana Fashion SRL. Legătură: https://platzforma.md/arhive/393552 ↩︎
65. „Made in Moldova”. Ce se ascunde sub eticheta hainelor de brand. Legătură: https://www.rise.md/made-in-moldova-ce-se-ascunde-sub-eticheta-hainelor-de-brand/ ↩︎
66. https://www.studio-l.online/localitatile-din-causeni/causeni/video-tensiuni-la-primaria-causeni-muncitorii-salubrizarii-protesteaza-din-cauza-salariilor-neplatite ↩︎
67. O magistrată, mamă a șapte copii, anunță grevă „tăcută” la CSM: „Drepturile maternității nu trebuie să rămână doar pe hârtie”. Legătură: https://anticoruptie.md/ro/stiri/o-magistrata-mama-a-sapte-copii-anunta-greva-tacuta-la-csm-drepturile-maternitatii-nu-trebuie-sa-ramana-doar-pe-hartie ↩︎
68. Reacție la protestul magistratei cu șapte copii // „CSM respectă dreptul fiecărui judecător la condiții de muncă adaptate situațiilor familiare și de sănătate”. Legătură: https://anticoruptie.md/ro/stiri/reactie-la-protestul-magistratei-cu-sapte-copii-csm-respecta-dreptul-fiecarui-judecator-la-conditii-de-munca-adaptate-situatiilor-familiare-si-de-sanatate ↩︎