Alexandra Gheorghe, specialistă în securitate cibernetică
Escaladarea tensiunilor din Peninsula Arabă, alături de recentele investigații internaționale vizând liderii israelieni, a adus politica externă a Moldovei în centrul atenției. Ca națiune mică navigând într-un peisaj global complex, poziția diplomatică a Moldovei ridică întrebări fundamentale despre integritatea, coerența și alinierea sa la normele internaționale. Acest articol analizează poziția Moldovei în conflictul israelo-palestinian, implicațiile acesteia asupra integrității naționale și provocările pe care le ridică pentru traiectoria diplomatică viitoare a țării.
Contextul internațional și pozițiile diplomatice
Moldova se numără printre cele aproximativ 46 de țări care nu recunosc statul Palestina, dintre care circa 20 sunt națiuni europene. Această poziție plasează țara într-o minoritate diplomatică semnificativă, în contextul în care Adunarea Generală a ONU a acordat în mai 2024 drepturi suplimentare statului Palestina, inclusiv dreptul de a introduce propuneri și de a participa în comitete.
În februarie 2025, Israel și-a deschis prima ambasadă în Moldova, după peste 30 de ani de relații diplomatice. Ministrul de externe israelian Gideon Sa’ar a descris Moldova ca „o țară prietenoasă cu Israelul”, marcând ceea ce oficialii consideră „un moment istoric”. Această decizie vine într-un context particular, în timp ce alte țări europene adoptă poziții mai critice față de politicile israeliene în Gaza și Cisiordania.
Puncte de îngrijorare pentru cetățenii moldoveni
- Lipsa recunoașterii suveranității palestiniene
Poziția Moldovei de a nu recunoaște statul palestinian este în contradicție cu tendințele diplomatice europene recente. În timp ce țări precum Irlanda, Spania și Norvegia au recunoscut statul palestinian în 2024, Moldova menține o abordare conservatoare, care ignoră aspirațiile la autodeterminare ale poporului palestinian. Această poziție poate fi percepută ca o negare a drepturilor fundamentale, ridicând întrebări despre angajamentul Moldovei față de principiile dreptului internațional. - Dezechilibrul în condamnările publice
Administrația Sandu a fost criticată pentru condamnarea atacurilor împotriva Israelului, fără a aborda în mod echitabil acțiunile militare israeliene din Gaza și Cisiordania. Această abordare unilaterală ridică întrebări despre obiectivitatea politicii externe moldovenești și despre capacitatea sa de a reflecta o poziție echilibrată în conflictele internaționale. - Aprofundarea legăturilor economice și diplomatice
Relațiile moldo-israeliene au intrat într-o „nouă fază de cooperare bilaterală, marcată de contacte politice reînnoite și colaborare economică sporită”. Această apropiere include:
– Deschiderea primei ambasade israeliene în Chișinău.
– Înființarea unei comisii interguvernamentale pentru cooperare comercială și de securitate.
– Trimiterea a mii de muncitori moldoveni în Israel.
Aceste inițiative, deși benefice din punct de vedere economic, ridică întrebări despre prioritățile Moldovei în contextul dreptului internațional. - Implicațiile muncii moldovenilor în teritoriile ocupate
Un aspect problematic este angajarea muncitorilor moldoveni în industria construcțiilor israeliene, inclusiv în teritoriile considerate ocupate conform dreptului internațional. Această practică poate implica Moldova în complicitate cu încălcări ale dreptului internațional, afectând imaginea sa pe scena globală. - Voturile la ONU și rezistența la critici
Moldova și-a aliniat voturile la ONU cu pozițiile israeliene, abținându-se sau votând împotriva rezoluțiilor critice la adresa politicilor israeliene. Această aliniere izolează țara de mișcările globale care pledează pentru justiția palestiniană și poate limita influența sa în alte forumuri internaționale.
O perspectivă critică asupra integrității naționale
Un principiu fundamental al integrității naționale este că „o națiune nu ar trebui să susțină în străinătate ceea ce ar condamna în granițele proprii”. Această axiomă diplomatică ridică întrebări profunde despre coerența valorilor moldovenești. Dacă Moldova condamnă pe drept cuvânt ocupația rusă din Transnistria și din alte părți ale teritoriului său, cum își poate justifica susținerea, chiar și indirectă, a unei alte ocupații în altă parte a lumii? Această inconsistență slăbește credibilitatea țării în apărarea propriilor principii de suveranitate și integritate teritorială.
Provocări pentru viitorul diplomatic al Moldovei
Maia Sandu a câștigat un al doilea mandat prezidențial în noiembrie 2024, pe o platformă pro-europeană. Cu toate acestea, pozițiile sale privind conflictul israelo-palestinian par să contrazică valorile europene în evoluție cu privire la drepturile omului și dreptul internațional. Alinierea aproape automată cu pozițiile israeliene poate expune Moldova la riscuri de securitate în regiune, mai ales într-un context global multipolar în care echilibrele diplomatice se schimbă rapid.
Pe termen lung, Moldova riscă să-și piardă credibilitatea pe scena internațională dacă nu adoptă o poziție mai echilibrată. O politică externă care ignoră aspirațiile poporului palestinian și susține indirect încălcări ale dreptului internațional ar putea afecta relațiile cu alte state și organizații internaționale care promovează justiția și echitatea.
De asemenea, apropierea de Israel, deși benefică economic, trebuie gestionată cu prudență. Cooperarea economică și diplomatică nu ar trebui să compromită principiile fundamentale ale Moldovei sau să implice țara în controverse internaționale care depășesc capacitatea sa de gestionare.
Concluzie: Un apel la integritate diplomatică
Politica externă a unei țări mici precum Moldova trebuie să se bazeze pe principii coerente și pe respectul pentru dreptul internațional. Poziția actuală a țării în conflictul israelo-palestinian ridică întrebări serioase despre integritatea și coerența diplomatică națională. Într-o lume în care solidaritatea globală și respectarea drepturilor omului devin din ce în ce mai importante, Moldova trebuie să-și reevalueze abordarea pentru a reflecta valorile pe care le promovează pe plan intern.
În calitate de cetățeni responsabili, avem datoria să ne întrebăm dacă politica externă actuală ne reprezintă cu adevărat valorile și aspirațiile. O democrație sănătoasă necesită dezbateri deschise și critici constructive ale deciziilor guvernamentale, inclusiv în domeniul politicii externe. Numai prin dialog și reflecție critică Moldova poate aspira la o politică externă care să reflecte atât interesele naționale, cât și principiile universale de justiție și suveranitate.
#MoldovaPoliticaExternă #Israel #Palestina #DiplomațieMoldovenească #PoliticăExternă #DreptulInternațional #IntegritateNațională #AnalizăPolitică #ONU
