Puterea invizibilă. Rolul influencerilor în economia și politica contemporană – Perspective globale și realități din Republica Moldova.

Invitatie 

E dimineața. Te trezești și, înainte de orice altceva, iei telefonul în mână pentru a verifica ora. O notificare îți atrage atenția cu acea lumină roșie aprinsă, iar mintea îți este imediat inundată de informații.

Ce au mai făcut influencerii în timp ce tu ai dormit, ce scandaluri au izbucnit, ce tendințe apar pe TikTok și care sunt ultimele actualizări pe Instagram?

Cafeaua devine doar un ritual secundar în această cursă cotidiană. Așa arată viața omului contemporan, prins între realitatea gri de după fereastră și lumina albastră a micului ecran care, fără încetare, îți oferă mici doze de dopamină. Dopamina devine moneda modernă, iar tu, fără să vrei, ești parte dintr-un joc în care timpul și atenția ta sunt valorificate și monetizate.

Mă numesc Nadejda Chironda, sunt cercetător filosofic, și te invit într-o călătorie în care vom explora impactul influencerilor asupra economiei și politicii, și să ne vom întreba ce rol joacă acești agenți ai social media în viața noastră cotidiană. 

---

Crezi că ești liber?
Că tu decizi ce să urmărești și cum să trăiești?
Să fim sinceri, libertatea este doar o iluzie subtilă în această eră digitală. Poate vei spune: „Eu nu sunt la fel de dependentă/dependent de telefonul meu! Sunt mai conștient/ă decât tine, mai liber/ă în alegeri.”
Vei surâde, gândindu-te cât de naivă poate sunt eu. Și totuși, în doar cinci minute, vei face scroll din nou. Poate pe Instagram, poate pe TikTok, poate pe Facebook, sau deja ai migrat pe platforme și mai obscure.
Totul pare fluid, interconectat și imposibil de ignorat.

Îmi permit să-ți fur zece minute din viață, dar doar pentru a te ajuta sa înțelegi mai profund aceste trei concepte-cheie — economia atenției, capitalismul supravegherii și influencerul — care ne modelează percepția global și profund. Doar rațiunea poate fi busola noastră în aceste vremuri, chiar dacă, așa cum s-a întâmplat mereu, adevărul este că rațiunea în sine nu garantează libertatea. Să explorăm împreună și să descoperim ce este ascuns în spatele ecranelor, în spatele datelor și algoritmilor. Ce este cu aceste concepte și cum ne definesc ele, în realitate, pe fiecare dintre noi?

Aceste trei concepte — economia atenției, capitalismul supravegherii și influencerul — sunt interconectate și ilustrează modul în care tehnologiile digitale au transformat relațiile sociale, economice și culturale în societatea contemporană. Influencerii apar în acest sistem ca figuri centrale, fiind atât promotori ai economiei atenției, cât și instrumente ale capitalismului supravegherii, reflectând noile dinamici de putere și control în era digitală.

Economia atenției este un concept central în lucrarea lui Claudio Celis Bueno, The Attention Economy: Labour, Time and Power in Cognitive Capitalism. Bueno subliniază că, într-o lume guvernată de o avalanșă de informații și de tehnologie mereu in dezvoltare, atenția umană devine o resursă limitată și extrem de valoroasă. Companiile și platformele digitale concurează pentru a atrage și a reține atenția utilizatorilor, transformând această „monedă” în profit prin metode precum reclamele plătite, parteneriate comerciale și analiza comportamentului online.

Shoshana Zuboff, în cartea sa The Age of Surveillance Capitalism, analizează capitalismul supravegherii, în care datele personale devin resursa centrală pentru profit. Informațiile despre comportamentul utilizatorilor sunt colectate și transformate în algoritmi predictivi, care sunt apoi comercializați pentru a influența comportamentele consumatorilor. Zuboff subliniază că acest sistem creează o asimetrie de putere, în care companiile tehnologice au control asupra informațiilor personale, iar utilizatorii devin nu doar consumatori, ci și subiecte ale unui surplus comportamental exploatat. Datele personale devin un instrument al profitului economic și al puterii tehnologice.

Influencerii sunt simultan agenți ai economiei atenției și interfațe ale capitalismului supravegherii. Ei promovează produse și ideologii, dar în același timp contribuie la formarea identităților sociale și culturale în mediul digital. Influencerii sunt adesea sprijiniți de algoritmi și practici comerciale care colectează date despre urmăritori și le transformă în insight-uri pentru marketing și branding.

Dintr-o perspectivă sociologică, influencerii nu sunt doar figuri comerciale, ci elemente active în comunitățile online, facilitând conexiuni sociale și consolidând valori culturale. Ei reflectă idealurile sociale și estetice ale comunităților digitale și joacă un rol în dinamica colectivă a platformelor sociale, influențând modul în care utilizatorii percep succesul, identitatea și apartenența în spațiul virtual.

Influencerii devin simboluri ale unei societăți în care atenția este monetizată, datele personale sunt exploatate și puterea este distribuită în mod asimetric între utilizatori și companiile tehnologice. Înțelegerea acestor dinamici ne ajută să privim mai critic modul în care social media ne influențează viața cotidiană și ne responsabilizează în fața alegerilor pe care le facem în interacțiunile noastre online.

Decodificarea conținutului digital – Ce nu vedem în spatele influencerilor

Influencerii depășesc statutul de creatori de conținut, devenind simboluri sociale, agenți ai schimbării culturale și economice, precum și arhitecți ai comunităților online.
Așa cum subliniază lucrările The Influencer Factory (Bollmer și Guinness) și The Influencer Industry (Emily Hund), aceștia operează ca intermediari între branding, marketing și cultura digitală, integrând mesaje comerciale și ideologice în conținutul lor.

Fiecare postare sau parteneriat reflectă o dinamică mai amplă a economiei atenției, în care utilizatorii devin simultan consumatori și produse. Rolul economic al influencerilor rezidă în capacitatea lor de a transforma atenția publicului în capital financiar și simbolic. Prin colaborări cu branduri, ei promovează produse și stiluri de viață ce redefinesc aspirațiile sociale.

Fenomenul „haul-urilor” exemplifică acest proces: prezentarea unor produse recent achiziționate devine o tactică subtilă de inducere a dorințelor, asociind consumul cu statutul social și identitatea personală. Această dinamică implică o serie de contradicții. Deși influencerii sunt adesea prezentați ca autentici și apropiați de publicul lor, succesul lor depinde de alianțe comerciale și algoritmii platformelor care prioritizează conținutul viral.

Acest lucru ridică întrebări despre autenticitate și transparență, influențând încrederea utilizatorilor și contribuind la o cultură a consumului excesiv. Influencerii nu doar că modelează comportamente individuale, ci contribuie și la fenomene economice globale, susținând mecanisme de producție și distribuție bazate pe dorințe fabricate.

Influencerii devin simultan promotori ai valorilor sociale și motoare ale dinamicilor economice, reconfigurând granițele dintre autenticitate și artificialitate, între individual și colectiv.

Această dualitate evidențiază complexitatea fenomenului și necesitatea unei analize filosofice profunde pentru a înțelege modul în care economia atenției modelează identitatea și experiența umană în epoca digitală.

Influencerii devin unelte ale acestui sistem, fiind intermediari prin care companiile transformă atenția publicului în profit. Când un influencer promovează un brand sau un produs, el nu doar că aduce vizibilitate pentru companie, ci oferă și date valoroase despre comportamentul și preferințele audienței sale. Influencerul devine parte a unei rețele complexe în care datele personale sunt folosite pentru a anticipa comportamentele consumatorului și a influența deciziile de cumpărare.

În această dinamică, se naște o relație în care atenția publicului nu mai este doar un interes personal, ci o monedă în economia digitală. Publicitatea plătită și campaniile de marketing în social media nu sunt doar despre produse și branduri, ci despre predictivitate, control și influență, unde obiectivul central este să manipulezi atenția utilizatorului pentru a crea profit și a întări puterea corporativă. Atenția nu este doar o sursă de divertisment, ci o resursă valoroasă care este cumpărată, vândută și exploatată, iar influencerii devin parte activă din această rețea de profit, control și manipulare.

Jean Baudrillard, în lucrarea sa Simulacre și Simulare, introduce conceptul de hiperrealitate, care ne oferă o perspectivă asupra modului în care social media transformă realitatea în simboluri și imagini fabricate. În această viziune, realitatea nu mai este o experiență concretă, ci o construcție simbolică, unde percepțiile noastre despre adevăr și realitate sunt înlocuite de imagini și simboluri create artificial. Influencerii sunt constructori ai acestei realități artificiale, creând o lume în care aspirațiile și dorințele sunt dictate de simboluri sociale și nu de faptele concrete.

De exemplu, un influencer care promovează un brand de haine, nu doar că arată produsele, ci creează o imagine despre stil, succes și apartenență socială, care influențează mentalitatea publicului. Realitatea devine o iluzie vizuală, în care ce contează nu este experiența personală, ci imaginile perfecte și aspirațiile construite de branding și marketing. Social media devine un spațiu în care dorințele sunt fabricate, iar realitatea este o construcție simbolică, alimentată de algoritmi și parteneriate comerciale.

Un simplu „like” sau un comentariu nu este doar o reacție spontană, ci o decizie influențată de marketing, branding și algoritmi, care modelază preferințele și comportamentele în moduri subtile și adesea invizibile. Baudrillard ne provoacă să ne întrebăm dacă ceea ce vedem online este cu adevărat real sau doar o iluzie fabricată pentru a ne influența dorințele și comportamentele.
Ne face să ne punem întrebări despre autenticitate, aspirații și identitate, subliniind pericolul comparării constante cu idealurile și simbolurile prezentate în social media.

Impactul asupra comportamentului consumatorului

Efectul pe care îl au «influencerii» asupra comportamentului consumatorilor este profund și adesea controversat, în special din perspectiva promovării consumului excesiv. În modelul economic capitalist contemporan, influencerii funcționează ca o extensie a marketingului, fiind plătiți pentru a integra produse în conținutul lor. Acest lucru creează o iluzie de autenticitate și încredere, asemănătoare cu situația unui „magazin pe divan” – un spațiu aparent informal și personal, dar care, în realitate, urmărește un scop comercial.

După pandemia de COVID-19, era influencerilor a cunoscut o creștere semnificativă. Într-un moment în care interacțiunile fizice și accesul la magazine erau limitate, companiile au apelat la bloguri și conturi sociale pentru a-și vinde produsele. Din experiența personală, (am un blog pe Instagram cu 33k), în această perioadă, propunerile de colaborare au crescut exponențial, inclusiv din partea companiilor internaționale. Aceste colaborări cereau o integrare nativă, sugerând implicit că promovarea trebuie să pară naturală, fără menționarea explicită a scopului comercial.

Această abordare pune probleme etice majore. Când influencerii promovează constant produse, fără a evidenția caracterul comercial al postărilor, consumatorii sunt încurajați să perceapă aceste recomandări ca fiind sincere și altruiste. În realitate, însă, scopul este adesea creșterea vânzărilor. Acest model contribuie la o cultură a consumului excesiv, în care oamenii sunt expuși zilnic la mesaje ce stimulează nevoia de a cumpăra, adesea fără o reflecție critică.

Există și influenceri care refuză să transforme complet paginile lor în platforme de vânzare, susținând o transparență mai mare față de comunitatea lor. Dar această poziție duce adesea la pierderea oportunităților comerciale, pentru acești influenceri. Este necesar ca publicul să fie conștient de aceste mecanisme și să abordeze recomandările influencerilor cu același spirit critic ca în fața unui magazin obișnuit, care are drept scop principal profitul, nu binele comunității.
Cât de etică este această practică rămâne o întrebare deschisă, dar impactul asupra consumatorului este clar, crearea unei presiuni continue pentru consum, sub o mască de autenticitate și apropiere, contribuie la perpetuarea unei culturi a materialismului și a nevoii de validare prin posesiuni.

Influencerii și politica

Ne-am pomenit, în toamna anului 2024, într-un context în care disputele politice devin tot mai intense pe rețelele sociale. Influencerul care ieri ne oferea doar recomandări despre cumpărături și lifestyle, a devenit brusc un ghid în ale politicii, îndrumându-ne spre „a vota corect” și impunând analize și opinii personale, fără a avea vreo formare profesională în relații publice, științe politice, istorie sau filosofie.

Este important să înțelegem că influencerii construiesc hiperrealitatea și integrează natural reclama comandată de companii, dar și de partide politice, care au înțeles că încrederea în mass-media a scăzut in ultimul timp și că influencerii pot acoperi acest gol în mod credibil.

O mamă cu câțiva copii, care ne arată rutina zilnică pe Instagram, poate deveni simbolul perfect pentru un partid politic, sub pretextul preocupării pentru viitorul familiei și a copiilor săi. Trebuie să fim conștienți de perioada în care trăim și să aplicăm o analiză critică asupra expunerii influencerilor în subiectele politice.

Social media influențează profund viața tinerilor, partidele aflate la putere sau in opozitie inteleg foarte bine aceste oportunitati noi care se deschid iar influencerii au devenit instrumente ale strategiilor politice. Partidele și liderii politici îi folosesc pentru a modela percepțiile, a mobiliza tineretul și a construi loialitate față de un mesaj sau o candidatură. Puterea influencerilor de a crea conținut viral și de a forma opinii face ca investițiile în colaborările cu aceștia să fie o mișcare strategică pentru partidele politice, având ca scop stabilirea unor legături emoționale cu grupuri tinere, adesea dificil de atins în mod direct.

În campaniile electorale internaționale, influencerii pot fi un pod între politica formală și publicul tânăr, aducând autenticitate și o spontaneitate rar întâlnite în structurile formale. De exemplu, în Statele Unite, influencerii sunt implicați în campaniile de înregistrare a alegătorilor, în timp ce în Europa, aceștia promovează inițiative ecologice și sociale, subliniind angajamentele liderilor față de sustenabilitate și responsabilitate socială.

Însă, aceste campanii aduc cu ele riscuri considerabile. Manipularea opiniilor publice devine mai ușoară, deoarece influencerii pot răspândi fake news și conținut manipulativ. Există și „economia atenției”, unde algoritmii rețelelor sociale favorizează conținutul spectaculos și viral în detrimentul veridicității și responsabilității. Astfel, atenția utilizatorului este captată artificial, iar influențele sociale și politice sunt transformate în strategii comerciale, subminând integritatea mesajelor transmise.

În această ecuație complexă, influencerii sunt instrumentele prin care partidele își construiesc brandurile, își consolidează sprijinul și mobilizează comunitățile, dar sunt și vectorii prin care se perpetuează manipularea, propaganda și influențele ideologice, fără a reflecta întotdeauna realitatea socială și politică autentică.

Contextul Republicii Moldova: Parteneriate ascunse

În Republica Moldova, influențele politice și sociale ale influencerilor sunt adesea mai subtile și mai greu de detectat, dar au un impact considerabil asupra opiniei publice. Campaniile politice moldovenești sunt însoțite de parteneriate între partide și influencerii locali, unde influencerii devin purtători ai mesajelor politice și susținători ai candidaților.

Această colaborare, însă, este adesea încheiată în mod privat, fără transparență, ceea ce creează o distincție invizibilă între recomandările influencerului și intențiile comerciale sau politice din spatele lor.
Publicul percepe adesea conținutul influencerilor ca fiind opinii personale sincere și autentice, fără să realizeze că multe dintre aceste recomandări sunt dictate de contracte plătite de partide.

În multe cazuri, influencerii moldoveni promovează candidaturi politice, platforme și agenda partidelor, influențând tinerii să adopte anumite opinii sau să participe activ în campanii electorale, fără să știe că în spatele acestor acțiuni se află motive comerciale și politice mai profunde.
Această lipsă de transparență duce la o situație în care influencerii devin, dincolo de rolul lor aparent, elemente ale propagandei moderne, care, prin platformele sociale, influențează nu doar preferințele și alegerea consumatorului, ci și angajamentele sociale și politice, transformând social media într-un instrument al strategiilor politice ascunse.

Critica influencerilor și chemarea la reflecție

Influencerii adesea transmit imagini și mesaje care construiesc un univers idealizat, dar adesea inaccesibil și falsificat. Această realitate artificială influențează percepțiile tinerilor, care, fără să își dea seama, își compară propria viață cu conținutul perfect din rețelele sociale. Fiecare postare despre succes, frumusețe sau bogăție este o sursă constantă de comparație, care generează invidie, nesiguranță și dorința de a atinge idealuri imposibile.
Oboseala digitală nu este doar o chestiune emoțională, ea este o formă de instabilitate mentală și emoțională. Tinerii, absorbiți în conținutul influencerilor, pot începe să simtă că valoarea lor personală este măsurabilă în like-uri și comentarii, nu în realizări reale și conexiuni autentice. Sănătatea mintală este compromisă, iar încrederea în sine scade, deoarece persoana devine prizoniera propriilor aspirații sociale fabricate de marketing și branding.

Este necesar să reflectăm asupra modului în care social media influențează nu doar dorințele și gusturile, ci și echilibrul emoțional și psihologic, subliniind importanța găsirii unui echilibru între prezența digitală și realitatea tangibilă.

Un alt aspect în critica influencerilor este lipsa transparenței în parteneriatele comerciale, care influențează încrederea publicului în influencerii locali. În multe cazuri, influencerii promovează produse și branduri în moduri care ascund contractele plătite și intențiile comerciale, prezentând recomandările ca fiind alegeri personale și sincere. Publicul percepe aceste recomandări ca fiind necondiționate, fără a înțelege că în spatele lor se află companii și partide care investesc în marketing strategic.

Această practică adâncește problema încrederii, subminând valorile autenticității și transparenței în social media. Promovarea produselor devine, o strategie de marketing în care consumatorul nu mai ia în considerare calitatea produsului sau nevoile reale, ci doar tendințele și simbolurile dictate de influencerul respectiv. Influencerii contribuie adesea la promovarea consumului excesiv și superficial, încurajând achiziții impulsive și nejustificate. Influențele lor încurajează o mentalitate în care succesul și fericirea sunt legate de produse și achiziții materiale, nu de valori interioare, relații autentice sau realizări personale.

Soluții pentru o cultură digitală responsabilă

Știu că social media face parte din viața ta zilnică și că e imposibil să nu fii influențat de conținutul pe care îl vezi acolo. Tocmai de aceea, vreau să îți spun că e timpul să construim împreună o cultură digitală responsabilă, una în care transparența, autenticitatea și respectul sunt valori reale, nu doar cuvinte înșelătoare.
Primul pas?
Să înveți să analizezi ce vezi în social media cu o privire critică. Pune întrebări. Este ceea ce îți arată influencerul, adevărat si autentic?
Ce intenții stau în spatele recomandărilor sale?
Cum sunt colectate datele tale personale și unde ajung ele?

Educația media nu înseamnă doar să știi cum funcționează algoritmii, ci să înțelegi marketingul plătit, parteneriatele comerciale și modul în care platformele în general te influențează.
În al doilea rând, susține influencerii care aduc în prim-plan valori sociale și comunitare. Există mulți influenceri care nu promovează doar produse, ci inițiative ecologice, campanii sociale și proiecte comunitare. Acești oameni pot fi adevărați agenți ai schimbării, care inspiră comunități întregi și aduc o gândire mai sănătoasă și mai responsabilă în social media.
Social media poate fi mult mai mult decât un loc al tendințelor trecătoare și al imaginii perfecte. Poate deveni un spațiu al progresului, al inspirației și al realizării personale, un loc unde valorile autentice, respectul față de comunitate și educația sunt prioritare. Numai atunci vei putea folosi social media ca pe un instrument real al progresului și nu ca pe o sursă de superficialitate și manipulare.

Concluzii și perspective

Prin acest text, am descoperit ce impact pot avea influencerii asupra economiei și politicii, dar și a formarii identității sociale. Aceștia sunt doar niște fațade ale marketingului sau brandingului – sunt adevărați constructori ai comunităților, modelatori ai comportamentelor și arhitecți ai modului în care percepem realitatea. În Moldova, acest fapt devine tot mai observabil. Digitalizarea rapidă a adus social media în centrul vieții noastre, făcând influencerii actori importanți în formarea opiniilor tinerilor, în orientarea gusturilor și în dezvoltarea economiei locale. Dar schimbarea reală și durabilă necesită mai mult decât succes și popularitate. Necesită responsabilitate, transparență și respect pentru valori autentice și comunitare.

Întrebarea care ne provoacă să reflectăm este:
 Cum pot influencerii să devină agenți ai schimbării pozitive în societatea noastră, promovând valori etice, educație, transparență și responsabilitate socială?

Răspunsul nu e simplu, dar el începe cu pași concreti.
Educația digitală este primul element – trebuie să înveți să distingi marketingul plătit de conținutul autentic, să analizezi aspirațiile tale reale în contrast cu imaginea idealizată din social media. Doar așa vei putea înțelege ce înseamnă succesul adevărat și responsabilitatea socială.
Este nevoie și de platforme care încurajează algoritmi etici – algoritmi care să promoveze educație, inspirație și valori comunitare în locul materialismului superficial.
Platformele sociale ar trebui să susțină influencerii care aduc în prim-plan inițiative ecologice, campanii sociale și proiecte comunitare, încurajând astfel o participare activă și conștientă din partea comunității. În parteneriatele dintre branduri și influencerii moldoveni, transparența este cheia. Publicul merită să știe când un influencer promovează un produs din pasiune personală și când acest lucru face parte dintr-o colaborare comercială.

Doar în acest mod influencerii pot deveni lideri ai aspirațiilor sociale și ai progresului comunitar, inspirând tinerii să adopte valori sustenabile și etice, în detrimentul tendințelor dictate de marketing.
Trebuie să ne imaginăm o rețea digitală în care influencerii sunt mai mult decât ambasadori ai brandurilor. Să devină educatori, promotori ai comunității și susținători ai responsabilității sociale.
Așa putem construi o societate mai informată, mai echitabilă și mai solidă, unde social media nu este doar un canal de profit și tendințe superficiale, ci un instrument al progresului, al educației și al solidarității comunitare.

Cărțile care mi-au servit suport în analiza mea sunt:

1. Bollmer, Grant, Guinness, Katherine, A Marxist Theory of Corporate Personhood on YouTube, USA, California: Stanford University Press 2024, ISBN: 9781503638808 
2. Celis, Claudio, The attention economy, UK, London: Rowman&Littlefield International Ltd, 2017, ISBN: 978-1-78348-825-4
3. Hund, Emily, The influencer industry. The quest for authenticity on social media., USA: Princeton University, 2023, ISBN: 978-0-691-23407-6
4. Zubov, Shoshana, The age of surveillance capitalism,  USA, New York: Hachette Book Group, 2019, ISBN: 978-1-61039-570-0

---

Acest text a fost scris în cadrul programului de practică realizat de Nadejda Chironda la redacția PLATZFORMA și face parte dintr-un program de colaborare între PLATZFORMA și Departamentul Filosofie și Antropologie a Universității de Stat din Moldova.

Sursă imagine de fundal.