Adrian Cochino de la LIBERTATEA.RO a făcut un interviu cu Flemming Konradsen expert în sănătate publică, de la Universitatea din Copenhaga despre vaccinare în Danemarca.
Există mai multe motive pentru care Danemarca a reușit să vaccineze mai bine de 72% din populație, printre acestea, faptul că autoritățile au fost transparente, au comunicat corect și eficient, dar și faptul că profesioniștii din sănătate au fost alături de guvern și au susținut campania de vaccinare, spune într-un interviu pentru Libertatea profesorul Flemming Konradsen, expert în sănătate publică, de la Universitatea din Copenhaga. Țări precum România sau Bulgaria ar putea fi inspirate de modelul danez, crede el. Deocamdată, rata mică de vaccinare din aceste țări reprezintă o îngrijorare și un risc pentru restul Europei, mai spune expertul.
Zilele trecute, Danemarca a renunțat la permisul sanitar pentru accesul în restaurante, săli de sport sau alte spații publice, asta după ce renunțase deja la purtarea măștii. Motivul: pandemia este „sub control”, mai ales pe fondul unei campanii de imunizare reușite, care a dus la vaccinarea a peste 72% din populație, una dintre cele mai mari rate de vaccinare din lume.
Succesul campaniei de vaccinare se adaugă succesului general al gestionării pandemiei în Danemarca, țară cu una dintre cele mai reduse mortalități COVID din Europa. Într-un interviu pentru Libertatea, profesorul Flemming Konradsen, expert în sănătate publică, de la Universitatea din Copenhaga, a explicat în ce a constat succesul acestei campanii de vaccinare.
Eficiența logistică a fost unul dintre factori, dar la fel de importantă a fost comunicarea corectă și transparentă a guvernului danez. Autoritățile au preferat să nu ofere stimulente, în ideea că această variantă ar conduce spre o pantă alunecoasă. „A fost folosită doar comunicarea corectă”, a explicat expertul.
Vital a fost faptul că vaccinarea nu s-a transformat într-o chestiune politică și, nu în ultimul rând, faptul că profesioniștii din sănătate au susținut campania de imunizare, afirmă el. Profesorul se așteaptă la o creștere a numărului de cazuri de infectare în Danemarca, toamna târziu sau în iarnă, în special în grupul tinerilor, și spune că autoritățile speră să vaccineze 91-92% din populația de peste 12 ani, pentru a putea proteja comunitatea.
Dar există o altă îngrijorare, și anume rata mică de vaccinare din alte țări europene. „Danemarca nu poate rămâne protejată, atâta vreme cât România și Bulgaria au o rată mică de vaccinare. Există un risc la nivel european”, a spus Flemming Konradsen.
„Dacă nu ai profesioniștii din sănătate de partea ta, atunci este foarte dificil”
Libertatea: Danemarca a vaccinat peste 72% din populație până acum și rata continuă să crească. La început, când lucrurile mergeau repede, am văzut explicații despre eficiența sistemului sanitar danez. Acum, când vedem și un număr mare de vaccinați, se vorbește despre încrederea oamenilor în autorități. Care este răspunsul? Cum ați explica această rată foarte mare?
Flemming Konradsen: Aș spune că a fost important să facem în așa fel încât vaccinurile să fie ușor accesibile. Să fie ușor să te programezi pentru imunizare, să fie aproape de locul unde locuiești. Să facem ca locul să fie foarte accesibil pentru vârstnici, pentru oamenii cu dizabilități, pentru tineri, pentru lucrătorii migranți. Deci un element-cheie a fost acesta: să facem vaccinul foarte accesibil. Important este și ca experiența de la punctul de imunizare să fie una plăcută. Ca atunci când ajungi la centrul de imunizare să fii bine primit, să nu aștepți foarte mult, să fie totul eficient. Evident, este necesar să ai suficiente doze de vaccin, dar România și Danemarca au suficiente vaccinuri acum. Poate la început a fost o problemă, dar nu acum.
Dincolo de asta, e foarte important ca autoritățile guvernamentale sau municipale să fie oneste și transparente în comunicarea lor. Spre exemplu, am avut problema cu AstraZeneca. Oamenii erau îngrijorați de efectele adverse. În acest timp, autoritățile au fost transparente. Au spus că da, există niște efecte adverse, le vom analiza. Când s-a ajuns la decizia că aceste vaccinuri sunt prea riscante, atunci ele au fost scoase din programul de imunizare.
Asta a dat încredere oamenilor că guvernul este onest cu privire la chestiunea efectelor adverse.
Important a fost și că vaccinarea nu s-a transformat într-o chestiune politică.
Dacă vedem grupări politice care se folosesc de această ezitare a oamenilor privind imunizarea, cu scopul de a câștiga puncte politice, făcând din acest subiect unul diviziv, atunci problema va fi mult mai dificilă. Dacă nu există un consens politic cu privire la importanța vaccinării, atunci este dificil. Dacă auzi multe opinii opuse, de la diverse grupări politice, atunci e mai greu să câștigi încrederea populației.
De asemenea, trebuie să existe o comunicare deschisă pe rețelele sociale, pentru că acolo găsești toate aceste povești care circulă, precum cele cu infertilitatea, teorii ale conspirației. Deci ca guvern, trebuie să fii foarte activ pe rețelele sociale, pentru a demonta aceste povești.
Foarte important este să ai alături de tine profesioniștii din sănătate. Dacă ei își iau libertatea de a comunica dezinformări sau informații incorecte sau aleg să nu promoveze activ imunizarea, evident, fiind corecți cu privire la efectele adverse și la riscuri, dacă nu ai profesioniștii din sănătate de partea ta, atunci este foarte dificil.
Și asta pentru că ei sunt cei în care oamenii au de cele mai multe ori încredere. Fără stimulente pentru vaccinați: „Ar fi o pantă alunecoasă.
S-a folosit doar comunicarea corectă” – Danemarca a fost prima care a introdus permisul sanitar, Corona-pass, așa cum a fost numit acolo, la care acum a renunțat. A ajutat el campania de vaccinare sau a redus rata de transmitere a virusului? A fost o măsură reușită? – Cel puțin a fost de succes în sensul că a încercat să asigure continuitatea activităților sociale și economice, aici probabil că a ajutat cel mai mult.
Dacă aveai rezultatul unui test, al imunizării sau al trecerii prin boală puteai arăta Corona-pass pentru a merge la frizerie sau să mergi la școală sau să iei autobuzul. Deci cred că a ajutat în special la menținerea activităților societății, mai mult decât orice. Faptul că au fost făcute și multe teste – Danemarca are cea mai mare rată de testare pe cap de locuitor – a fost important. Corona-pass a susținut această politică a testării rapide.
– Dar s-a gândit guvernul danez să ofere și stimulente de orice fel pentru a convinge cetățenii să se vaccineze?
– Nu. A fost folosită doar comunicarea corectă. S-a decis că această variantă ar fi o pantă alunecoasă. Dacă începi să oferi stimulente financiare, atunci poate că oamenii ar aștepta o recompensă mai mare. Procesul ar deveni întârziat, mai greu de manageriat.
– De ce au fost protestele marginale în Danemarca – Au existat proteste față de măsurile corona, dar de dimensiuni reduse. De ce credeți că nu au fost relevante?
– Cred că guvernul a fost capabil să compenseze în mare parte veniturile pierdute de oameni. De aceea, nu a existat o nevoie disperată de ridicare a restricțiilor. Micile afaceri și marile afaceri au primit compensații. De asemenea, a fost mai ușor în Danemarca, decât în alte țări, să continuăm școala și munca, cu ajutorul internetului. Asta a făcut ca oamenii să fie mai puțin dornici de a ieși la proteste.
– În cele din urmă care credeți că va fi rata de vaccinare în Danemarca?
– Sperăm să avem în jur de 90% din populația de peste 12 ani. Dar deocamdată avem în jur de 81-82%. Ultimii 10% vor fi mai dificil de atins. Și cu siguranță comunitatea nu va fi complet protejată până atunci. Avem nevoie de 91-92% din populația peste 12 ani. Și va fi dificil. Pentru că ultimii sunt cei la care se ajunge mai greu și sunt mai greu de convins. Avem o populație migrantă care trebuie imunizată constant. Avem oamenii care se opun imunizării, oameni care sunt marginalizați social.
– Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor a spus că „nu există o nevoie urgentă” de administrare a unei doze suplimentare de vaccin pentru întărirea imunităţii împotriva COVID-19 în populaţia generală. Unde se află Danemarca, care este poziția sa?
– Nu cred că sunt necesare, decât pentru grupuri specifice. În Danemarca este vorba despre 1-3% din populație. Oamenii care fac tratament pentru cancer sau tratament imunosupresor sau au făcut un transplant. Acest grup nu a beneficiat pe deplin de efectul celor două doze, așa că vor avea nevoie de o a treia doză sau poate chiar o a patra doză. Pentru ei există un motiv, dar nu și pentru restul populației. Cea mai mare îngrijorare
– Autoritățile au stabilit astfel că COVID-19 nu mai este „o boală critică” pentru societate. Ce înseamnă, practic, acest lucru?
– Comunicarea de la minister a explicat că această boală nu mai este mai importantă decât alte afecțiuni. Și că trebuie gestionată așa cum facem cu alte boli infecțioase. Pentru că dacă alocăm toate resursele către COVID, nu vom mai avea resurse pentru celelalte activități ale sistemului sanitar.
– Cum vă așteptați totuși să evolueze epidemia în Danemarca în perioada următoare?
– Cred că vom vedea o creștere a numărului de cazuri în grupul tinerilor și cel al nevaccinaților, în toamnă târziu sau iarnă. Cred că este inevitabil. De aceea, lucrul critic ar fi să acoperim ultimii 10-15% și asta va conta. Pentru că numărul de spitalizări va depinde de numărul persoanelor imunizate. Dar vom vedea cazuri printre cei tineri, cu siguranță.
– Sunteți îngrijorat că în alte țări, inclusiv unele din Europa, există o rată mică de vaccinare? Știm ce spun specialiștii, că în astfel de cazuri, există teren fertil pentru apariția unor noi variante. Și dacă da, aveți un sfat pentru autoritățile din aceste țări, pentru grăbirea campaniei de vaccinare?
– Referitor la prima parte a întrebării, cred că asta mă îngrijorează cel mai mult. Danemarca nu poate rămâne protejată, atâta vreme cât România și Bulgaria au o rată mică de vaccinare. Avem mulți lucrători din România care vin să muncească în Danemarca. Ei se pot imuniza în Danemarca, dar cel mai bine este să o facă încă din România. Deci există un risc la nivel european, dacă avem o rată mică de vaccinare. Ideea ar fi nu neapărat să urmeze întocmai exemplul, dar să fie inspirați de ce s-a întâmplat în Danemarca sau Islanda. Să facă ca vaccinul să fie accesibil, să nu se transforme într-o chestiune politică, și toate celelalte puncte pe care le-am discutat mai devreme.
