Șansele crowdfunding-ului în jurnalism 

Introducere

În 2008, apare prima platformă de crowdfunding în jurnalism – Spot.Us, pentru a oferi finanțare alternativă unor produse media. În mai multe state, există astfel de platforme pe care se colectează sute de mii sau chiar milioane de euro. Acestea sunt bazate pe interesele și necesitățile cititorilor, dincolo de cerințele editorilor, constrângerile de piață sau sistemele politice. Printre elementele de bază ale unor campanii de succes sunt crearea unei comunități, nu a unei publicații și regândirea produselor jurnalistice astfel încât audiența nu este un simplu receptor, ci participă la crearea produsului final. În Moldova, există tentative timide de jurnalism prin crowdfunding, dar din cauza lipsei experienței în ceea ce privește colectarea de fonduri și crearea unei comunități, dar și a lipsei cunoașterii și ajustării la cererea audienței, această formă de finanțare a jurnalismului  încă nu este o alternativă viabilă patronajului politic, granturilor sau publicității.

Crowdfunding-ul: un mijloc de ocolire a instituțiilor finanțatoare tradiționale

În anul 2008, David Cohn, un jurnalist de 26 de ani, lansează platforma Spot.Us, care ajută jurnaliștii să găsească finanțare prin crowdfunding pentru materialele lor. Acesta a fost inspirat de campaniile de colectare de fonduri ale lui Howard Dean (candidat la alegerile interne ale Partidului Democrat din SUA) și ale lui Obama, în care contau mai ales donațiile mici și, respectiv, implicarea mai multor cetățeni. Pe platformă, jurnaliștii puteau prezenta subiectele despre care vor să scrie și pentru care cereau finanțare. Odată scrise, articolele erau publicate fie gratis pe diferite platforme, fie publicate, în exclusivitate, de anumite instituții media care plăteau pentru asta.

În doi ani, s-au colectat mai mult de 100 de mii de dolari, ⅔ din campanii au atins suma-țintă necesară peste 5000 de donatori (dintre care ⅕ au donat mai mult de o dată).^[1] Spot.Us a fost un pionier în ale crowdfunding-ului pentru jurnalism. Astăzi, se colectează milioane de donații pe platforme generaliste (ca Indiegogo sau Kickstarter) sau pe platforme dedicate subiectelor jurnalistice (ca Rapport-ul finlandez sau De Correspondent-ul olandez). În șase ani (din 2009 până în 2015), 658 de proiecte de jurnalism propuse pe Kickstarter au ajuns sau au depășit suma necesară, adică au adunat aproape 6.3 milioane de dolari^[2], iar De Correspondent a colectat peste un milion de euro în opt zile de la lansare.^[3] 

În ultimii ani, crowdfunding-ul capătă o popularitate tot mai mare, sumele colectate fiind de ordinul miliardelor.

Crowdfunding-ul este practica de a finanța un proiect, o cauză sau o afacere prin colectarea unei sume mici de bani de la un număr mare de persoane, de obicei prin Internet.  Există o varietate de tipuri de crowdfunding, care se pot împărți în funcție de oferire (sau nu) a unei recompense donatorilor. Crowdfunding-ul bazat pe recompensă înseamnă că donatorii pot primi anumite produse, bonusuri, acces exclusiv sau alte beneficii din partea inițiatorilor; cel bazat pe donații (fără recompensă)– adesea pentru cauze caritabile, în care donatorii nu așteaptă nimic în schimb; cel bazat pe împrumut de la om la om sau P2P – înseamnă că persoanele pot împrumuta bani altor persoane sau pot contribui la dezvoltarea unor afaceri așteptând dobândă cu valoare adăugată; și cel bazat pe cotă-parte – în care oamenii investesc, primind în schimb acțiuni sau o anumită miză în acea afacere sau proiect. Ultimele două tipuri sunt reglementate doar în anumite state, pentru că riscurile sunt mai mari, iar donatorii trebuie protejați de potențiale escrocherii. În crowdfunding-ul pentru jurnaliști se utilizează mai ales tipul de crowdfunding bazat pe recompensă (drepturi exclusive de a publica, dreptul de a citi etc.) sau bazat pe donație (când donatorul nu obține nimic în plus față de alți cititori). Totuși, există și excepții, atunci când donatorii pot primi anumite acțiuni, cum este cazul ziarului ElEspañol.com
Prin crowdfunding se ocolesc instituțiile tradiționale ca băncile (indivizii pot primi finanțare pentru ideile lor de la alți indivizi), statul (cetățenii pot iniția proiecte majore de infrastructură doar prin donațiile altor cetățeni), fundațiile de caritate (fiecare persoană poate face o campanie pentru susținerea unei cauze individuale) sau structurile tradiționale ale redacțiilor din media.

În jurnalismul prin crowdfunding, în primul rând, subiectul trebuie să apeleze la niște cititori, care decid ce merită să fie finanțat și cu cât. Or, în jurnalismul tradițional, subiectul trebuie să fie acceptat de editori, aceștia apoi decid dacă materialul este publicat și care este prețul pentru munca realizată. Astfel, crowdfunding-ul în jurnalism alterează structurile de putere, iar agenda publică este decisă și împărțită între jurnaliști și donatori.^[4]

Jurnalismul cetățenilor

Astăzi, în condițiile în care (1) există presiune financiară tot mai mare asupra redacțiilor ziarelor și posturilor de televiziune și, prin urmare, tot mai puțini jurnaliști sunt angajați și tot mai mai puține subiecte sunt relatate, (2) există o presiune mare de a furniza informație rapid, a prezenta pe scurt, uneori, ocolind anumite principii elementare ale jurnalismului și (3) în condițiile în care există o concentrare masivă a proprietății mass-media (fie în mâinile, corporațiilor dacă vorbim de unele state occidentale, fie în ale politicienilor, dacă vorbim despre Europa Centrală și de Est), crowdfunding-ul prezintă o serie de avantaje:

1. Jurnaliștii și subiectul ales nu depind de marii actori de publicitate, respectiv, există o mai mare libertate;
2. Jurnaliștii și subiectul ales nu depind de numărul de click-uri pe care îl obțin, respectiv, există o calitate mai mare a produsului;
3. În țările cu democrații fragile, în care instituțiile media sunt concentrate în mâinile câtorva politicieni, jurnaliștii au ocazia să apeleze direct la cititori pentru a colecta fonduri pentru investigarea unor subiecte de interes public;
4. Există o relație directă între jurnalist și cititor-donator, respectiv, o implicare mai mare a audienței în subiectul prezentat;
5. Se creează comunități de cetățeni interesați de anumite subiecte, care pot modifica agenda presei sau discursul public prin donațiile și susținerea lor. Respectiv, se creează o agendă pornind de la interesele și necesitățile cetățenilor.

Astfel, prin crowdfunding se împuternicesc comunități de cetățeni, se ocolesc instituțiile finanțatoare tradiționale și se creează noi agende de discuții. Totuși, acesta presupune și anumite riscuri: 

1. Există o relație directă între donator și jurnalist, fără un filtru editorial; respectiv, jurnaliștii depind prea mult de cerințele donatorilor, care limitează libertatea lor de acțiune;
2. Jurnaliștii nu au întotdeauna aptitudinile, dar și timpul necesar pentru a face o campanie de crowdfunding. Unii jurnaliști care au făcut asemenea campanii au spus că activitatea implică o serie de acțiuni, inclusiv, design-ul unei campanii, descrierea subiectului pentru promovare, realizarea unui video introductiv, dezvoltarea unui sistem de recompense și crearea unui plan de marketing;^[5]
3. Majoritatea colectărilor de fonduri de succes sunt pe anumite subiecte de investigații sau reportaje; respectiv, ele sunt mai potrivite pentru jurnaliști freelanceri și mai puțin pentru instituțiile media care au nevoie de finanțare permanentă pentru a funcționa;
4. Jurnalismul devine un concurs de popularitate, uneori, bazat chiar pe trăsăturile personale ale jurnalistului, iar unele subiecte bune pot fi trecute cu vederea;
5. Mari platforme dedicate finanțării produselor jurnalistice s-au închis rând pe rând. În 2015, Spot.Us, după șapte ani de activitate, se închide. Deși nu a oferit motive oficiale, se consideră că platforma nu era sustenabilă financiar.^[6] La fel, în 2015, la doar un an de la fondare, Contributoria, care funcționa aproximativ după aceleași criterii ca Spot.Us, fiind susținută de ziarul britanic The Guardian, se închide, fără a oferi explicații^[7] Iar în 2016, după doar trei ani de existență, se închide platforma Beacon, din nou fără explicații detaliate. Pe această platformă, mai multe instituții media americane cu renume au colectat zeci de mii de dolari pentru investigațiile lor.^[8]

Totuși, chiar dacă unele platforme se închid, multe proiect nu ajung la suma țintă necesară, sumele colectate prin crowdfunding pentru jurnalism sunt în creștere și sunt câteva cazuri de succes în care inițiatorii au reușit să mențină platformele și să adune un număr impunător de abonați.

“Nu vindem un produs, ci creștem o comunitate” 

Unul din cele mai cunoscute cazuri de succes este De Correspondent-ul olandez.  În ianuarie 2017, Ernst Pfauth, CEO-ul platformei, anunța că au ajuns la 50,000 de abonați. Lansată în 2013, aceasta a colectat de la început un milion de euro – stabilind un record în finanțarea alternativă a jurnalismului. În fiecare an, Pfauth publică toate cheltuielile platformei, dintre care ultimul raport arată că 53.2% se cheltuiesc pentru editori și jurnaliști, iar 1.2% pentru traduceri în engleză cu scopul construirii unei audiențe mai mari.

Un milion de euro pentru o țară ca Olanda este ceva firesc, ar spune mulți oameni. În același timp, în țări cu o populație mai mare, platforme de acest tip s-au închis. Produs al doi jurnaliști supărați pe instituțiile tradiționale și doi angajați ai unei agenții de design digital, aceștia au reinventat jurnalismul. Prin intermediul platformei, ei nu doar colectează bani și raportează cheltuieli, ci lasă donatorii să participe la crearea relatării. Aceștia îndeamnă cei 60,000 de abonați să contribuie cu cunoștințele lor: cer cititorilor să descrie domeniile lor de expertiză, informația despre aceștia fiind verificată, apoi cititorii sunt grupați pe categorii de experți și sunt invitați să editeze articole și să contribuie la discuțiile relevante.^[9] Unul din sfaturile importante de la creatorii platformei este că jurnaliștii trebuie să înceapă o mișcare, nu o publicație. De Correspondent nu vorbește despre necesitatea de a salva locuri de muncă, despre cât de dificil este să faci investigații, nu transformă membrii comunității lor în grup-țintă, pentru ei jurnalismul nu este despre a vinde un produs, ci despre a crește o comunitate.^[10] (Toate sfaturile lor le puteți citi aici). După succesul din Olanda, aceștia plănuiesc, în 2019, să lanseze o platformă globală bazată în Statele Unite ale Americii.

Mai multe țări au început crearea de platforme pentru finanțarea articolelor pentru jurnaliști. Finlandezii au platforma de crowdfunding Rapport (care funcționează aproape după aceleași principii ca Spot.Us), în Germania există Krautreporter care a avut 17,000 de abonați în prima lună, iar ziarul El Español a colectat mai mult de 1.38 milioane de euro, stabilind un nou record în 2015. În Ungaria, platforma de investigații Direkt36, a colectat în primele zile 20 de mii de euro, depășind suma-țintă, în Islanda există Stundin , iar în Suedia Last month The Blank Spot Project a colectat 122,000 de euro.^[11]

Majoritatea platformelor prezentate sunt din țări cu un nivel de trai decent, cu o istorie îndelungată de consum de știri și deschidere pentru donații, dar aceasta nu este o condiție obligatorie a succesului lor. Mai ales că multe platforme cu scopuri asemănătoare au eșuat.

Throughthecracks.com este un site dedicat materialelor despre crowdfunding în jurnalism. Inițiatorii acestuia au analizat câteva platforme de succes și au venit cu câteva observații. Iată trei cele mai importante observații: (1) niciunul dintre proiectele mari nu a folosit o platformă bine-cunoscută ca Indiegogo sau Kickstarter – fie au făcut platforma lor, fie au apelat la platformele locale; (2) niciun concept nu a existat anterior (nici De Correspondent, nici Krautreporter nu publicaseră anterior niciun articol); (3) niciun inițiator de campanie nu vorbește despre securitatea locului de muncă și cât de dificilă este munca de jurnalist. Ei nu vorbesc despre probleme, dar despre soluții. Oamenii sunt interesați de cum pot fi ajutați.^[12]

Crowdfunding-ul în Moldova – începuturi timide 

Republica Moldova pierde constant locuri în clasamentele internaționale privind libertatea presei, mai ales din cauza concentrării proprietății mass-media, monopolului pe piața de publicitate, accesului limitat la informație a jurnaliștilor independenți și, mai nou, amenințărilor la adresa lor. În asemenea condiții, care mai ales blochează accesul egal și corect la finanțare, crowdfunding-ul pentru jurnaliști poate fi o soluție. În Moldova, există tentative de a finanța prin crowdfunding, doar că aceste campanii țin mai mult de indivizi decât de instituții media.

Dintre campaniile care sunt relativ vizibile sunt cele ale lui Andrei Bolocan (2.138 dolari și 408 de patroni), TV8 (1.289 dolari și 134 de patroni) și Dorin Galben (521 de dolari și 122 de patroni). Toate campaniile sunt realizate pe Patreon, o platformă internațională pe care donatorii pot doda anumite sume lunar și astfel devin patroni.

I-am întrebat pe Dorin Galben și Andrei Bolocan mai multe despre felul în care organizează aceste campanii. Primul a declarat că crowdfunding-ul este “una dintre puținele metode de a face jurnalism independent în R. Moldova, fără să fie nevoie să dai raport cuiva sau să te autocenzurezi, în funcție de politica editorială pe care o impune cel care-ți plătește salariul, atunci când lucrezi într-o redacție”. Atât Andrei Bolocan cât și Dorin Galben promovează campania de crowdfunding pe paginile de Facebook și prin intermediul vlog-urilor pe care le fac. Uneori, asta se poate întâmpla în cadrul unor activități offline, iar timpul cheltuit pentru promovarea campaniei este de 1-2 ore pe săptămână pentru Lumina și 3-8 ore pentru Un Show de Doi Galbeni. Ambii țin cont de sugestiile de subiecte venite de la oameni, dar nu există o formă clară în care aceasta se realizează. Ambii au avut oferte publicitare pe care le-au acceptat. Ceea ce face asemănătoare campaniile lor este faptul că ambele se axează pe personalitatea prezentatorului, care este și cel care face scenariul, astfel fiind depășite limitele jurnalismului clasic: emisiunile prezintă anumite opinii și folosesc umorul pentru a ajunge mai ușor la audiență. Totodată, nu există formate foarte variate ale produselor. Alta este însă situația instituțiilor media, care trebuie să urmărească rigorile jurnalismului de redacție și care presupun și cheltuieli mai mari.

JurnalTV a avut o tentativă de a colecta bani pe Patreon, care a fost întreruptă abrupt. În ultimele luni, TV8 încearcă să creeze o comunitate mai mare de patroni. Deși pe pagina de colectare a Patreon există informație puțină despre scopul colectării de fonduri, cum aceștia vor fi cheltuiți și mai multe actualizări, TV8 reușește să facă asta prin intermediul emisiunilor și paginii de Facebook.

Iată unele cauze pentru numărului mic de campanii de jurnalism prin crowdfunding în Moldova:

• Lipsa de experiență în colectări de fonduri: formularea unei istorii, promovarea acesteia, dezvoltarea unui plan de marketing, identificarea recompenselor pentru donatori, implicarea acestora în anumite activități ale instituției ;
• Lipsa unei tradiții de a dona: chiar dacă moldovenii donează tot mai mult, o fac mai mult pentru anumite cauze sociale;
• Lipsa unei legături îndelungate între instituțiile media și cititorii lor (în democrațiile avansate, abonamentul la ziare este transmis din generație în generație);
• Lipsa unei strategii de regândire a produselor mediatice, astfel încât să fie o înțelegere mai bună a audienței;
• Tentative timide și inconsistente de creare a unei comunități, nu doar prin atragerea unor abonați sau patroni.

 

Două recomandări pentru a dinamiza intențiile de crowdfunding pentru proiecte de jurnalismului:

1. Crearea de mici campanii pentru a finanța anumite investigații cu un subiect expus clar, pe înțelesul potențialilor donatori. Subiectele pot fi propuse de echipe de jurnaliști chiar din diferite redacții, iar produsul final poate fi distribuit de mai multe instituții media (un lucru care deja se întâmplă, dar fără a avea o responsabilitate comună pentru finanțarea lucrului jurnalistului).
2. Crearea unei platforme comune pe care jurnaliști, echipe de jurnaliști, activiști sau cercetători să își promoveze proiectele și produsele. O asemenea platformă este importantă, mai ales în contextul lipsei experienței în atragerea finanțării alternative, în general, și de crowdfunding, în particular. Aceștia ar fi asistați de echipe de experți, pentru a putea colecta mai ușor sumele-țintă și a implica donatorii în acțiunile lor. Printr-o astfel de platformă, produsele jurnalistice vor fi ajustate la cerințele pieței, iar cetățenii vor dobândi capacitatea de a să deveni mai interesați de asemenea proiecte și mai deschiși pentru susținerea lor.

În lume, tot mai multe organizații media testează metode variate de finanțare, încearcă să ajungă la audiența lor și să îi implice. Astfel, ei creează, de fapt, o societate civilă activă, implicată și deschisă. Peste tot în lume există obstacole în convingerea oamenilor să doneze pentru investigații sau reportaje de calitate, or diverse experiențe relatate arată că o campanie de crowdfunding de succes depinde de inovația, înțelegerea și comunicarea inițiatorilor și mai puțin de dorința inițială și potențială a donatorilor.

 

Bibliografie:

A short guide to crowdfunding journalism. https://medium.com/de-correspondent/a-short-guide-to-crowdfunding-journalism-b495ecba710 (accesat 22 octombrie)

Beacon Reader, a journalism crowdfunding platform, is closing down. https://www.poynter.org/news/beacon-reader-journalism-crowdfunding-platform-closing-down (accesat 22 octombrie)

 Contributoria.com http://www.contributoria.com/issue/back_issues.html (accesat 22 octombrie)

Crowdfunded Journalism: A Small but Growing Addition to Publicly Driven Journalism http://www.journalism.org/2016/01/20/crowdfunded-journalism/ (accesat 22 octombrie)

Crowdfunding of Journalism as a Way to Enhance TransparencyThe case of the platform Rapport http://www.nordicom.gu.se/sites/default/files/kapitel-pdf/hirvinen.pdf (accesat 15 octombrie 2018)

Krautreporter: Crowdfunding journalism is a movement http://throughcracks.com/krautreporter-crowdfunding-journalism-is-a-movement/ (accesat 22 octombrie 2018)

Reinventing the Rolodex: Why we’re asking our 60,000 members what they know. https://medium.com/de-correspondent/reinventing-the-rolodex-why-were-asking-our-60-000-members-what-they-know-9be6a857c340 (accesat 26 octombrie)

Spot.Us http://www.niemanlab.org/encyclo/spot-us/ (accesat 25 octombrie)

The Role of Crowdfunding as a Business Moden in Journalism in A Five Layered Model for Value Creation https://www.researchgate.net/publication/290438666_The_Role_of_Crowdfunding_as_a_Business_Model_in_Journalism_A_Five-Layered_Model_for_Value_Creation ()

 What the most successful crowdfunding campaigns for journalism have in common

 http://throughcracks.com/crowdfunding-news-startups/ (accesat 22 octombrie)

Why Crowdfunded Journalism Pioneer Spot.Us Died

http://mediashift.org/2015/03/why-crowdfunded-journalism-pioneer-spot-us-died/ (accesat 22 octombrie)

 

Referințe:

^[1] Spot.Us http://www.niemanlab.org/encyclo/spot-us/ (accesat 25 octombrie)

^[2] Crowdfunded Journalism: A Small but Growing Addition to Publicly Driven Journalism http://www.journalism.org/2016/01/20/crowdfunded-journalism/ (accesat 22 octombrie 2018)

^[3] A Dutch crowdfunded news site has raised $1.3 million and hopes for a digital-native journalism http://www.niemanlab.org/2013/04/a-dutch-crowdfunded-news-site-has-raised-1-3-million-and-hopes-for-a-digital-native-journalism/(accesat 22 octombrie 2018)

^[4] The Role of Crowdfunding as a Business Moden in Journalism in A Five Layered Model for Value Creation https://www.researchgate.net/publication/290438666_The_Role_of_Crowdfunding_as_a_Business_Model_in_Journalism_A_Five-Layered_Model_for_Value_Creation (accesat 15 octombrie 2018)

^[5] Crowdfunding of Journalism as a Way to Enhance TransparencyThe case of the platform Rapport http://www.nordicom.gu.se/sites/default/files/kapitel-pdf/hirvinen.pdf (accesat 15 octombrie)

^[6] Why Crowdfunded Journalism Pioneer Spot.Us Died

http://mediashift.org/2015/03/why-crowdfunded-journalism-pioneer-spot-us-died/ (accesat 22 octombrie)

^[7] Contributoria.com http://www.contributoria.com/issue/back_issues.html (accesat 22 octombrie)

^[8] Beacon Reader, a journalism crowdfunding platform, is closing down https://www.poynter.org/news/beacon-reader-journalism-crowdfunding-platform-closing-down (accesat 22 octombrie)

^[9] Reinventing the Rolodex: Why we’re asking our 60,000 members what they know

https://medium.com/de-correspondent/reinventing-the-rolodex-why-were-asking-our-60-000-members-what-they-know-9be6a857c340 (accesat 26 octombrie)

^[10] A short guide to crowdfunding journalism https://medium.com/de-correspondent/a-short-guide-to-crowdfunding-journalism-b495ecba710 (accesat 22 octombrie)

^[11] Krautreporter: Crowdfunding journalism is a movement http://throughcracks.com/krautreporter-crowdfunding-journalism-is-a-movement/ (accesat 22 octombrie 2018)

^[12] What the most successful crowdfunding campaigns for journalism have in common

 http://throughcracks.com/crowdfunding-news-startups/ (accesat 22 octombrie)

Acest articol este elaborat în cadrul proiectului „Acțiune socială 2018” – secțiunea „analize”, realizat în baza unui parteneriat dintre PLATZFORMA și Fundația Friedrich Ebert – Moldova. Articolele publicate în cadrul acestui proiect nu exprimă neapărat punctul de vedere al partenerilor.