Credeți-mă că îmi este jenant să vorbesc despre acest lucru, dar adevărul îmi este mai de preț. În perioada de creștere rapidă a economiei din Japonia, Coreea, China, Taiwan, corupția nu a fost doar una impunătoare, ci a fost chiar gigantică, și aceasta nu este nici pe aproape o trăsătură asiatică, în SUA la mijlocul secolului XX era exact la fel. Înțeleg că voi fi considerat dușman al omenirii, dar nu avem ce face, aceasta este realitatea. Nu cunosc exemple în care o creștere economică rapidă nu a fost însoțită de o corupție turbulentă.
Mai mult, lupta împotriva corupției ca atare nu duce neapărat la creșterea economiei. Cel mai bun exemplu este Georgia, unde într-o anumită perioadă s-a reușit suprimarea corupției mici (nu toată corupția, în general, de fapt acolo a existat o dictatură în interesul unui cerc restrâns de întreprinzători privilegiați), ceea ce a făcut ca această țară să fie o sursă de inspirație pentru euro-romanticii din Moldova. Dar, nici unul dintre ei nu și-a pus întrebarea pe înțelesul unui copil: de ce sute de mii de muncitori georgieni au migrat în Rusia? Poate din motivul că economia georgiană este distrusă? Poate era cazul să se încerce a face o producție reală?
Atunci când se vorbește despre faptul că într-o țară nu există corupție, acest lucru înseamnă de regulă că nu există corupție mică – nu există corupție la polițiști, la micii funcționari, cu care interacționează cetățenii. Dimensiunile corupției de elită pot fi chiar dificil de evaluat. Oficiul European Antifraudă OLAF a estimat daunele cauzate de corupție în valoare de 323 miliarde de euro anual (aproximativ două sute de bugete ale R. Moldova), dar trebuie să înțelegem că actele de corupție de nivel înalt nu se regăsesc în aceste rapoarte. Nivelul corupției din SUA sau Japonia nu este mai mic decât în Uniunea Europeană.
Unii consideră că statelor post-sovietice nu le place să lupte cu corupția. Nu este adevărat, le place și practică aceste lupte cu pricepere. Eșecul recent al Biroului Național Anticorupție al Ucrainei (BNAU) a avut loc nu din motivul că regimul oligarhic nu dorește să lupte cu corupția, ci pentru că BNAU este un organ extern, creat de SUA pentru a-i controla pe indigeni, iar indigenii vor să lupte cu corupția în interesul lor. Lupta împotriva corupției este doar una din modalitățile de luptă pentru putere, și nu este cu nimic mai rea decât lupta pentru democrație și drepturile omului.
Ei bine, ce model economic este propus Moldovei de către adepții ”vectorului european” și de partenerii pentru dezvoltarea țărilor nedezvoltate? Conformarea la ”valorile europene”, realizarea ”reformelor reale” și perspectiva vagă a aderării la Uniunea Europeană. În calitate de exemplu de imitat apar ”tigrii baltici”, adică țările baltice care au aderat la Uniunea Europeană hăt în 2004. În fine, acestea cu greu pot fi numite model economic, dar nimic altceva nu ni se propune.
Dar ce vedem noi în țările baltice? Astăzi, în cele trei republici, potrivit datelor oficiale, au rămas mai puțin de 6 milioane de oameni (de fapt chiar mai puțin, unii migranți nefiind luați în calcul), pleacă oamenii de vârstă reproductivă, cei mai activi și mai calificați cetățeni. Orice economist competent va spune că pe fundalul depopulării, creșterea economică este imposibilă. Degradează producția, educația, cultura, orașele rămân pustii, iar fermele abandonate. E destul să spunem că în Estonia, care este o țară relativ prosperă, au rămas circa 0,8 milioane de estonieni ”etnici”. Scuzați-mă, acesta este viitorul nostru luminos? Noi chiar ne dorim acest lucru?
”Vectorul european” este o metaforă, dar unde este modelul economic pe care îl vom realiza, în ce constă programul de dezvoltare? Ce anume așteptăm? Va veni Uniunea Europeană și ne va construi noi fabrici și universități?
Speranța că vom copia legislația europeană și vom trăi ca europenii, este asemănătoare cu cultul cargo al aborigenilor din Oceania, care sculptează în palmieri modele de avioane și așteaptă daruri cerești, iar personajele vorbitoare de la posturile noastre de televiziune sunt preoții acestui cult.
Despre ce este articolul, Oleg? Coruptie+economie=geopolitica? Daca vectorul european este o eroare atunci ce in loc?
//Nu cunosc exemple în care o creștere economică rapidă nu a fost însoțită de o corupție turbulentă.//
Corect, insa nu e cazul nostru. Coruptia se poate imparti in doua categorii: simpla si perversa. Coruptia simla este atunci cind functionarul prin incalcarea sau depasirea legii (cu interes de a avea venit) ii face o favoare contraagentului sau si ambii au de cistigat din aceasta. In perioada de crestere rapida a economiei adaptarea legilor ramine in urma de necesitatile reale, aceasta naste coruptie, iar coruptia la rindul ei grabeste adaptarea legilor la realitate. Daca luam in consideratie ca dezvoltarea nu poate fi statica atunci e clar ca coruptia nici odata nu va disparea complet.
In cazul nostru avem coruptia perversa, adica functionarul ia mita nu pentru a face ceva (prin incalcare sau depasire de lege) ci pentru a nu pune o piedica sau a indeplini un lucru pe care el este dator sa-l indeplineasca si primeste salariu pentru el. Acest tip de coruptie (agravat de cumetrism) nu are nici o latrura pozitiva, stopeaza progresul si in statele care se pot numi stat de drept este stirpit aproape in intregime.
Coruptia la noi are specificul sau metodele de combatere la fel trebuie sa fie specifice, e o tema importanta si trebuie discutata si rezolvata.
//Lupta împotriva corupției este doar una din modalitățile de luptă pentru putere, și nu este cu nimic mai rea decât lupta pentru democrație și drepturile omului.//
Absolut fals, cei ce lupta pentru putere folosesc toate instrumentele posibile, inclusiv si lupta impotriva coruptiei, insa aceasta nu insaemna ca noi trebuie sa ne dezicem de ele.
//Dar ce vedem noi în țările baltice? Astăzi, în cele trei republici, potrivit datelor oficiale, au rămas mai puțin de 6 milioane de oameni (de fapt chiar mai puțin, unii migranți nefiind luați în calcul), pleacă oamenii de vârstă reproductivă, cei mai activi și mai calificați cetățeni//
Speculatii. Ce are una cu alta?! Aceste este efectul globalizarii, el este inevitabil si nu are nici un rost sa fugi de el, unica solutie este sa gasesti metodele de adaptare.
// Va veni Uniunea Europeană și ne va construi noi fabrici și universități?//
Nu, nu va veni, dar ce propui? Bogatii subterane nu avem, armata sa cucerim teritorii nu avem, stii pe cineva care va veni si ne va construi?
Oleg se refera, din cite pricep eu, la faptul ca lupta cu coruptia devine o ideologie care se incastreaza in alta ideologie (a integrarii europene)…
In acest caz totul e simplu – свято место пусто не бывает, nu ai si nu doresti sa ai o ideologie nationala a ta, care promoveaza interesele tale vei fi manipulat de ideologii streine.
Articolul e foarte interesant. In principiu spune ca exista niste visuri ale mentalului colectiv uman: echitatea, egalitatea, pacea, bine, raiul comunist, etc. care de fapt nu suntnimic mai mult decat niste vise. Sunt irealizabile.
Ok. Si mai departe ce urmeaza?
Dar Oleg spune niste chestii pe care cred ca nu le-ati accepta sa le auziti de la altii… L-as compara cu Ernu si incep sa inteleg cate ceva: critica reverentioasa fata de Rusia, tacerea zgomotoasa despre URSS, reverenta critica fata de UE si fata de SUA.
Si desigur, lucrurile sunt mult mai complicate decat le prezinta Oleg. Cel putin in ce priveste depopularea tarilor baltice. Modelul economic e centru – periferie. Munca e la centru, viata e scumpa la centru, mana de munca e la periferie si ea se duce la centru. Modelul european e un model al exploatarii economice al tuturor. Nimeni nu are de castigat decat niste grupuri minuscule de elitisti care se acopera cu sloganuri cultural marxiste. Si asta e.