“Am câștigat, chiar dacă poliția nu ne-a lăsat să votăm”. Marc e din Vilafranca, un sat la mai bine de o oră de Barcelona. Duminică la ora 20 era la Școala Industrială, unul dintre punctele principale de votare din centrul Barcelonei. Ce se va întâmpla mâine?
“Nu știm, nimeni nu știe. Nu ne interesează atât numărul de voturi, ci faptul că am votat. Am făcut ce am putut”.
Lângă Marc, un grup de tineri din Tara Bascilor au venit din Bilbao, “ca să sprijinim referendumul catalan”, spun. Strigă “Libertate!”. “Nu am putut negocia cu statul spaniol un referendum”, continuă Marc.
În curtea școlii sunt mii de oameni, nici urmă de poliție, unii voluntari aduc sandvișuri și pungi de pop-corn. Pompierii catalani încă mai sunt la intrarea în școala pe care o baricadaseră. Multor oameni le era teamă că scenele violente din timpul dimineții, când poliția a intrat violent în colegii culegând urnele, se vor repeta. Noaptea nu a intervenit nimeni.
Două străzi mai jos, tot în cartierul Eixample, o mămică care dormise noaptea anterioară în școală împreună cu alte optzeci de persoane ca să păzeazcă punctul de votare apare cu un mop în mână ca să curățe școala, după ieșirea celor de la masa electorală care numărau voturile, cele care nu au fost ridicate de poliție. “Ce va fi mâine? Nu știm, important e ca am votat. Eu fac curat în școală în noaptea asta.Mâine elevii revin aici.”
O altă tânără spune că păzește școala în așteptarea rezultatului ca să nu apară Guardia Civil. “Nu am nici cea mai vagă idee despre ce se va întâmpla în următoarea săptămână, însă relația mea cu Spania s-a terminat. Chiar dacă e simbolic, am votat, asta e important. Răspunsul Madridului nu a fost democratic. Cred că nimeni nu știe ce se va întâmpla, nici măcar politicienii. Noi vrem să fim independenți pentru că avem suficient potențial ca să fim o țară independentă. Eu dacă lucrez, vreau să lucrez pentru țara mea. E evident că nu este un referendum care să presupună declararea independenței mâine”. Întreabă de unde suntem și cere să povestim ce declară “ca să știe lumea. Avem nevoie de mediere internațională.”
Laura Ruiz nu a mers la vot pentru că nu sprijină independența, părinții ei sunt din Andalucia, o altă regiune a Spaniei. “Nu mi-e frică să spun că nu sprijin independența. Azi mai avem o victimă, libertatea de exprimare. O persoană ar trebui să poată declara sprijinul sau respingerea independenței fără să fie acuzată de nimic. Dar pentru asta e nevoie de un referendum legal. Nu știm care e procentajul real al celor care doresc separarea. Eu primesc uneori reproșuri aici pentru că sunt din Andalucia, iar în afara Cataloniei mi se reproșează că sunt catalană”.
Dacă referendumul era văzut inițial de adepții independenței drept un vot popular, intervenția violentă a poliției a dat și mai multă legitimitate referendumului printre răndurile adepților independenței, chiar dacă a fost declarat ilegal din punct de vedere Constituțional. În Piața Catalonia, mii de tineri adunați după numărarea voturilor strigau “am votat”. Deoarece tensiunea dintre Guvernul catalan și cel spaniol continuă fără a se ajunge la o negociere, ieri, președintele Guvernului Catalan cerea o mediere internațională a conflictului. În comunicatul de presă, Comisia Europeană a răspuns că se solicită inițierea unui dialog și o rezolvare a conflictului prin negocieri interne între cele două părți.
Cum dialogul politic rămâne blocat, azi este declarată grevă generală în Catalonia în semn de protest împotriva abuzurilor poliției care au provocat mai mult de 900 de răniți, iar în Barcelona și diferite orașe s-au organizat demonstrații. De la Primaria Barcelonei, Ada Colau a declarat ieri că se oferă sprijin juridic victimelor abuzurilor comise de poliție împotriva votanților pe data de 1 octombrie și că se studiază posibilitatea de a iniția plângeri pentru nerespectarea drepturilor omului. De asemenea a cerut demisia Premierului Mariano Rajoy :“Rajoy s-a ascuns în spatele judecătorilor, procurorilor și poliției pentru a nu găsi o soluție politică și dialogată. A eșuat și trebuie să își dea demisia”.
La nivelul dialogului politic, ambele Guverne consideră că sunt apărătorii drepturilor cetățenilor: Guvernul catalan invocă dreptul la vot ca un drept fundamental al cetățenilor. Guvernul din Madrid răspunde că referendumul nu respectă Constituția, prin urmare nu este considerat legal, tot în numele drepturilor cetățenilor prevăzute prin Constituție. Până acum nu există niciun răspuns comun pentru situația din Catalonia din partea celor două Guverne.
Imaginile sînt făcute la Școala Auro din cartierul Eixample în momentul numărării voturilor, acolo unde autoarea a vorbit cu oamenii citați în articol.