De la finele anului 2022, inteligența artificială a devenit unul dintre cele mai fierbinți subiecte din spațiul public. Apariția acesteia e uimitoare, aproape într-un sens biblic căci inteligența artificială pare să vestească sfârșitul lumii. Dar nu putem cădea de acord asupra cărei lumi anume urmează să i se taie firul. Lumea trudei și penuriei, sau lumea lucrului bine făcut, a meritocrației? Poate chiar însăși lumea oamenilor e pe ducă. N-ar fi de aruncat nici ideea că sub toată această discuție se ascunde numai un milenarism alarmist, menit să eclipseze tocmai absența oricărei transformări structurale a lumii.
Nu trebuie să mă credeți pe cuvânt că inteligența artificială ridică semne de întrebare. Știu că discursul public este fragmentat, iar fără a face un efort activ de a ieși din bulă lucrurile par destul de așezate. Din când în când, însă, cineva trece peste interesul economic, ideologic și politic de a prezenta cu tărie o anumită viziune și afirmă faptul că ne confruntăm cu o destul de mare necunoscută. În noiembrie 2022 James Vincent semnează pentru The Verge articolul Adevărul înspăimântător despre drepturile de autor din jurul IA este că nimeni nu știe ce va urma (Vincent 2022); în ianuarie 2023, New York Times publică un articol intitulat Revoluția IA va schimba munca. Nimeni nu e de acord cum. (Kessler 2023); în aprilie 2023 gazetarul pe probleme economie Noah Smith scrie pe blogul său că Nimeni nu știe câte locuri de muncă vor fi „automatizate” (N. Smith 2023); în februarie 2024 think-tank-ul conservator American Enterprise Institute publică raportul Era incertitudinii, dar și a oportunității: Munca în Era IA unde, după studiul literaturii pe subiect, concluzionează că „[incertitudinea] este singura noastră certitudine când vine vorba despre IA și viitorul muncii” (Orrell și Veldran 2024).
Din multe puncte de vedere, conștientizarea înnegurării viitorului este o atitudine mult mai sănătoasă decât promovarea unei înțelegeri a inteligenței artificiale ca o tehnologie categoric apocaliptică sau, fie, redusă modest doar la a fi revoluționară. Este, până la urmă, primul pas spre a înțelege ce se întâmplă. Totuși simțim că ceva se întâmplă. Din nefericire, conștientizarea complexității unei situații adesea nu constituie primul pas dintr-un proces analitic ci, din contră, cimentează refuzul oricărei analize.
Pentru a putea descâlci lucrurile într-un mod coerent, avem nevoie de o vedere de ansamblu. Pentru a putea stăpâni întregul subiect, va trebui întâi să recunoaștem categoriile abstracte care riscă să fie confundate cu simplificări sau vulgarizări1. Categorii abstracte care riscă chiar să devină simplificări și vulgarizări dacă analiza nu e dusă la bun sfârșit. Dar dacă reușim, aceste categorii abstracte vor avea o imensă capacitate edificatoare, ajutându-ne să deslușim legile naturale sau sociale din cauza cărora se înnoadă ațele evenimentelor.
Așadar, începem prin a face o schiță mai puțin afectată a discursurilor despre inteligență artificială:
- Inteligența artificială va distruge omenirea sau îi va permite să se autodistrugă, transformând operele SF în profeții, exact cum susțin așa-zișii nași ai IA (Rothman 2023)
- Inteligența artificială va automatiza procesele de producție și distribuție a bunurilor aducând o lume a prosperității și bogăției pentru toți (Shukla 2024)
- Inteligența artificială va automatiza procesele de producție și distribuție a bunurilor distrugând nenumărate slujbe și meserii, transformând marea majoritate a populației umane în surplus lăsat la mila statelor și a roboților-stăpâni (Ali, f.a.)
- Inteligența artificială nu va face absolut nimic, e doar o scamatorie, o campanie de marketing, o bulă speculativă care se va dezumfla – sau va face poc! – ca multe altele înaintea ei („OpenAI: Fundraising Points to Generative AI as next Speculative Bubble” 2023)
Chiar dacă puține poziții par să se identifice atât de tranșant cu cele patru afirmații de mai sus, majoritatea acceptă premisele și logica uneia dintre cele patru, distanța fiind dată de anumite rezerve personale ale autorilor. În cele ce urmează, îmi propun să vă conving că aceste patru atitudini nu reprezintă un spectru, ci sunt doar coordonate pe un spațiu ale cărui axe urmează să le aflăm, ca apoi să ne folosească drept hartă pentru a explora poziții pe care poate nici nu ni le imaginăm.
Piatra de temelie a discursului revoluționar-apocaliptic este un studiu publicat preliminar în 2013, Viitorul forței de muncă: Cât de sensibile sunt locurile de muncă la computerizare (Frey și Osborne 2017), unde doi cercetători de la Oxford estimează că aproximativ 47 la sută din locurile de muncă din Statele Unite ale Americii se află sub risc de automatizare mulțumită, sau din cauza, noilor inovații din câmpul inteligenței artificiale. Autorii identifică o „discontinuitate” între computerizarea din secolul XXI și industrializare din secolele XIX și XX în ceea ce privește impactul asupra caracterului locului de muncă. Astfel de predicții au produs sentimentul unei schimbări epocale, de care societatea nu trebuie să fugă, dar pentru care trebuie să se pregătească.
Des reiterată este propunerea unui venit de bază universal (UBI), o alocație periodică, suficientă pentru un trai în minime condiții de civilizație, oferită oricărui cetățean adult fără nicio precondiție (Brynjolfsson și McAfee 2014). Acest curajos cuplu problemă-soluție a fost unul dintre principalii piloni ai candidaturii lui Andrew Yang la Președinția Statelor Unite Ale Americii în 2020. Milionarul din industria tech și-a propus să unească SUA divizate indicând spre automatizare ca fiind cea mai pregnantă problemă care paște societatea și oferind „dividentul libertății”, o alocație lunară de 1000 de dolari pentru fiecare cetățean al SUA adult, drept cea mai bună soluție (Miller 2021).
Automatizarea locurilor de muncă este însă doar începutul. În viziunea apocaliptică, potențialul inteligenței artificiale se ridică la o asemenea înălțime încât nici nu poate fi cuprins de mintea umană. Singurul lucru care ne-ar rămâne de făcut este să operăm cu analogii, iar din moment ce impactul motorului cu abur, al electrificării sau al tranzistorului a fost atât de însemnat încât a preschimbat societatea mulțumită avantajelor inestimabile și incontestabile aduse de acele tehnologii, la fel și inteligența artificială este o forță care nu va putea să nu fie îmbrățișată.
Analogiile nici măcar nu se mărginesc la evenimente din trecut, ci sunt proiectate uneori chiar și pe alte tehnologii ale viitorului. De exemplu, în Architecture in the Age of Artificial Intelligence, arhitectul Neil Leach ne spune că la fel cum mașinile care se conduc singure vor fi fost inevitabil îmbrățișate fiindcă ne ușurează viața în moduri evidente, la fel și arhitectura va îmbrățișa inteligența artificială până la reconfigurarea rolului arhitectului (Leach 2021, 175).
Pentru unii teoretici, dezvoltatori și finanțatori ai inteligenței artificiale faptul că n-am putea vedea limitele tehnologiei nu e motiv e entuziasm, ci de spaimă. Eliezer Yodkowsky scrie tranșant că „[dacă] cineva construiește o inteligență artificială prea puternică, în condițiile actuale, mă aștept ca fiecare membru al speciei umane și toată viața biologică de pe pământ să moară la scurt timp după aceea” (Yudkowsky 2023).
Certitudinea că revoluția IA va duce la o apocalipsă subită este o poziție minoritară, nu însă și grijile care conduc la astfel de concluzii. În martie 2023 un număr însemnat de cercetători și finanțatori în domeniu, printre care Elon Musk, Gary Marcus, Stuart Russell și Connor Leahy, au semnat o scrisoare deschisă prin care au cerut să se pună pauză la „cursa periculoasă spre modele de tip cutie neagră, din ce în ce mai mari, cu aptitudini emergente” pentru a dat timp dezvoltatorilor IA să se concentreze pe îmbunătățirea siguranței și transparenței actualelor sisteme în timp ce lucrează în paralel cu arhitecții sistemelor de bună guvernare, astfel încât structura statelor și organizațiilor să țină cont de inteligența artificială (Future of Life Institute 2023).
În orice caz, fie că fiorul trezit de IA vine din extaz sau din groază, fie că dezlănțuirea ei este apocaliptică sau doar revoluționară, putem doar miji contururile noi lumii deschisă de această tehnologie, căci ea va schimba totul. Inteligența artificială va transforma nu doar unde și cât muncim, ci și cum muncim, de unde ne informăm, ba chiar cum interacționăm unii cu alții de la cele mai banele la cele mai intime moduri. Asta cel puțin pentru o categorie însemnată din oamenii implicați în dezvoltarea și studiul acestor sisteme.
Poate paradoxal, printre primii dispuși să recunoască potențialul destabilizator al inteligenței artificiale în termeni mult mai concreți se numără chiar mulți dintre proprii ei susținători. Sam Altman, fondatorul și directorul executiv al OpenAI este și el speriat de IA, dar numai un pic (Goswami 2023; Livemint 2024). Astfel de poziții vin dintr-o perspectivă mai degrabă evoluționară și nu revoluționară asupra automatizării prin IA. Inteligența artificială nu va înlocui oamenii — dar oamenii care se folosesc de IA îi vor înlocui pe cei lipsiți de IA nu este doar titlul unui interviu acordat de Karim Lakhani, profesor la Harvard Business School, pentru Harvard Business Review (Lakhani 2023), ci zgomotul de fond al acestui întreg discurs public. Inevitabilitatea utilizării pe scară largă a inteligenței artificiale rămâne o constantă, însă impactul pe care l-ar avea este, în cele din urmă, prea modest pentru a justifica zguduirea societății din țâțâni.
În 2018 Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a publicat propriul studiu care coboară la 14 procentul de locuri de muncă care riscă să fie eliminate prin automatizare (Nedelkoska și Quintini 2018). Mai mult, cele mai vulnerabile locuri de muncă par a fi tocmai cele deja rămase în urmă, slab informatizate, realizate de angajați insuficient alfabetizați digital. Iar studii ulterioare au arătat că ocuparea forței de muncă nu a scăzut nici măcar în acele țări unde roboții așteptau după colț (Georgieff și Milanez 2021), respectând într-o măsură formalismul istoric conform căruia mașinăriile nu doar că vor elimina locuri de muncă, dar vor și produce unele noi.
Până la urmă, nici măcar Frey și Osborne nu sugerau în 2013 ceva atât de temerar ca un UBI, ci pur și simplu remarcau că între muncitori și tehnologie se încinge o cursă, iar ca „muncitorii să [o] câștige, aceștia trebuie să obțină aptitudini creative și sociale” (Frey și Osborne 2017). Așadar, cei afectați de destabilizare rămân responsabili să navigheze de unii singuri peisajul creat de IA, trebuie să se adapteze și să evolueze odată cu tehnologia pentru a nu fi lăsați în urmă de progres.
Bibliografie
Ali, Carolyn. „How to Compete with AI and Win in the Job Market – Beyond”. Data accesării 30 ianuarie 2024. https://beyond.ubc.ca/how-to-compete-with-ai-and-win-in-the-job-market/.
Brynjolfsson, Erik, și Andrew McAfee. The Second Machine Age: Work, Progress, and Prosperity in a Time of Brilliant Technologies. First Edition. New York London: W. W. Norton & Company, 2014.
Frey, Carl Benedikt, și Michael A. Osborne. „The Future of Employment: How Susceptible Are Jobs to Computerisation?” Technological Forecasting and Social Change 114 (ianuarie 2017): 254–80. https://doi.org/10.1016/j.techfore.2016.08.019.
Future of Life Institute. „Pause Giant AI Experiments: An Open Letter”. Future of Life Institute (blog), 22 martie 2023. https://futureoflife.org/open-letter/pause-giant-ai-experiments/.
Georgieff, Alexandre, și Anna Milanez. „What Happened to Jobs at High Risk of Automation?” OECD Social, Employment and Migration Working Papers. Vol. 255. OECD Social, Employment and Migration Working Papers, 25 ianuarie 2021. https://doi.org/10.1787/10bc97f4-en.
Goswami, Rohan. „OpenAI CEO Sam Altman Says He’s a «little Bit Scared» of A.I.” CNBC, 20 martie 2023. https://www.cnbc.com/2023/03/20/openai-ceo-sam-altman-says-hes-a-little-bit-scared-of-ai.html.
Kessler, Sarah. „The A.I. Revolution Will Change Work. Nobody Agrees How.” The New York Times, 10 iunie 2023, sec. Business. https://www.nytimes.com/2023/06/10/business/ai-jobs-work.html.
Lakhani, Karim. AI Won’t Replace Humans — But Humans With AI Will Replace Humans Without AI. Interviu de Adi Ignatius, 4 august 2023. https://hbr.org/2023/08/ai-wont-replace-humans-but-humans-with-ai-will-replace-humans-without-ai.
Leach, Neil. Architecture in the age of artificial intelligence: an introduction for architects. London ; New York: Bloomsbury Visual Arts, 2021.
Livemint. „‘Scary Part of Artificial Intelligence Is…’: OpenAI CEO Sam Altman”. mint, 15 ianuarie 2024. https://www.livemint.com/technology/tech-news/scary-part-of-artificial-intelligence-ai-is-openai-ceo-sam-altman-tells-bill-gates-in-unconfused-me-podcast-11705285977278.html.
Miller, Katharine. „Radical Proposal: Universal Basic Income to Offset Job Losses Due to Automation”, 20 octombrie 2021. https://hai.stanford.edu/news/radical-proposal-universal-basic-income-offset-job-losses-due-automation.
Nedelkoska, Ljubica, și Glenda Quintini. „Automation, Skills Use and Training”. OECD Social, Employment and Migration Working Papers. Vol. 202. OECD Social, Employment and Migration Working Papers, 8 martie 2018. https://doi.org/10.1787/2e2f4eea-en.
„OpenAI: Fundraising Points to Generative AI as next Speculative Bubble”, 6 ianuarie 2023. https://www.ft.com/content/3e22f8ab-7b8b-46b2-bad2-a0892c06036c.
Orrell, Brent, și David Veldran. „The Age of Uncertainty—and Opportunity: Work in the Age of AI”. Perspectives on Opportunity. American Enterprise Institute, 29 februarie 2024.
Rothman, Joshua. „Why the Godfather of A.I. Fears What He’s Built”. The New Yorker, 13 noiembrie 2023. https://www.newyorker.com/magazine/2023/11/20/geoffrey-hinton-profile-ai.
Shukla, Mihir. „Council Post: AI And Automation: The Future Of Economic Prosperity Lies In Three Crucial Mindset Shifts”. Forbes, 1 noiembrie 2024. https://www.forbes.com/sites/forbestechcouncil/2024/01/11/ai-and-automation-the-future-of-economic-prosperity-lies-in-three-crucial-mindset-shifts/.
Smith, Noah. „Nobody Knows How Many Jobs Will «Be Automated»”, 7 octombrie 2023. https://www.noahpinion.blog/p/nobody-knows-how-many-jobs-will-be.
Vincent, James. „The Scary Truth about AI Copyright Is Nobody Knows What Will Happen Next”. The Verge, 15 noiembrie 2022. https://www.theverge.com/23444685/generative-ai-copyright-infringement-legal-fair-use-training-data.
Yudkowsky, Eliezer. „The Open Letter on AI Doesn’t Go Far Enough”. TIME, 29 martie 2023. https://time.com/6266923/ai-eliezer-yudkowsky-open-letter-not-enough/.
Articolul a fost preluat de pe blogul lui Alin Răuțoiu de pe Substack.
Imagine de fundal: Pixabay
