Avocatul Poporului, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Consiliul Consultativ pentru prevenirea încălcării drepturilor persoanelor refugiate din Ucraina și Organizațiile Societății Civile semnatare își exprimă îngrijorarea în legătură cu încetarea activității mai multor Centre de Plasament pentru Refugiați (în continuareCPTR) ca urmare a implementării Strategiei de consolidare a centrelor de plasament pentru refugiați ”EXIT” (în continuare Strategia EXIT).
Strategia este implementată de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) în colaborare cu partenerii de dezvoltare, în lipsa unui act normativ, aprobat conform legislației în vigoare.
Constatăm cu îngrijorare faptul că, Strategia EXIT contravine abordării bazate pe drepturile omului, principiului legalității și transparenței, restrânge drepturile beneficiarilor de protecție temporară precum și limitează accesul la servicii esențiale, amplificând starea de vulnerabilitate.
1. Strategia restrânge drepturile beneficiarilor de protecție temporară și altor forme de azil precum și limitează accesul la servicii esențiale amplificând starea de vulnerabilitate, contrar art.13 din Directiva 2001/55/CE.
Conform Strategiei doar cele mai vulnerabile categorii (persoanele cu dizabilități, persoanele vârstnice și mamele cu copii mici) pot beneficia de cazare în CPTR. Cu toate acestea, datele arată că majoritatea persoanelor care locuiesc în CPTR sunt vulnerabile. Conform datelor ANAS1, profilul beneficiarilor din CPTR este următorul: 62% sunt femei, 41% sunt copii, 46% sunt adulți iar 13% sunt persoane vârstnice, 8% sunt persoane cu dizabilități sau condiții medicale grave. Aceste persoane riscă să rămână fără cazare asigurată de stat din cauza modului de aplicare a Strategiei EXIT dar și constrângerii persoanelor de a refuza cazarea.
În pofida creșterii solicitărilor de cazare din partea deținătorilor de protecție temporară, statul închide centrele de plasament fără a asigura suficiente locuri pentru relocarea persoanelor. Persoanele care totuși se califică pentru relocare într-un alt CPTR, primesc doar o singură opțiune de cazare fără a ține cont de necesitățile sociale, educaționale sau de sănătate ale acestora. În aceste condiții, persoanele sunt constrânse să refuze relocarea și să semneze o cerere prin care renunță cazarea oferită de stat.
Persoanele care nu se califică pentru cazare în CPTR pot aplica la programele de asistență financiară pentru chirie oferite de organizații internaționale. Aceste programe au propriile condiții de eligibilitate, iar asistența se acordă pentru maximum 6 luni celor care intenționează să rămână în Moldova pentru mai mult de jumătate de an și pot demonstra că vor putea plăti chiria ulterior (deținând un contract de muncă sau alte surse de venit).
Deși angajarea oficială este criteriul de bază de eligibilitate, beneficiarii de protecție temporară nu sunt eligibili pentru măsuri active de ocupare a forței de muncă, programe de facilitare a ocupării sau asigurare de șomaj, conform art. 12 din Legea nr. 274/2011. În aceste condiții, criteriul de durabilitate din strategie este nejustificat și poate limita dreptul la cazare.
Aceste practici contravin alin. (1) art. 13 din Directiva 2001/55/CE , care stabilește că „Statele membre se asigură că persoanele care beneficiază de protecție temporară au acces la cazare corespunzătoare sau, după caz, la mijloacele pentru obținerea acesteia”.
Menționăm că refugiații raportează dificultăți semnificative la înregistrarea în programele de asistență pentru chirie.
”Trebuie să găsesc singură chirie, să conving proprietarul să încheie un contract, să am bani ca să plătesc prima lună de chirie și plus echivalentul unei luni de chirie pentru garanție. Adică să am cel puțin 600 de Euro ca să închei contractul, că în Chișinău nu găsești mai ieftin de 300 euro. După ce ai încheiat contractul trebuie să aștepți să vezi dacă ești eligibilă pentru programul de chirie. Știu despre familii care au închiriat, au plătit și n-au fost eligibile”.
Totodată, menționăm că beneficiarii de protecție temporară nu beneficiază de asistență pentru identificarea unei locuințe în mediul privat și raportează probleme în identificarea chiriei pe cont propriu. Iată ce mărturisește o refugiată, mamă a doi copii, care locuiește într-un CPTR ce urmează să fie închis:
”Când proprietarii aud că suntem ucraineni, pur și simplu închid receptorul și refuză să ne ofere chirie. Dacă este cineva care totuși e de acord să ofere chirie ucrainenilor, trebuie să-i convingem să încheie un contract de chirie, de altfel nu putem beneficia de asistența de chirie. Dacă îl convingem să încheiem un contract, refuză de îndată ce aud că suntem o familie cu copii. Pur și simplu nu vor să închirieze apartamentele familiilor cu copii. Dacă reușim să găsim pe cineva care e gata să ofere chirie unei familii cu copii, suntem refuzați pentru că familia este prea mare pentru un apartament cu o cameră. Iar noi nu ne putem permite un apartament cu două sau trei camere.”
Prin urmare, Strategia EXIT restrânge în mod neproporțional și condiționează nejustificat dreptul la cazare pentru beneficiarii de protecție temporară, fapt care contravine Hotărârii de Guvern nr.21 din 18.01.2023 privind acordarea protecției temporare persoanelor strămutate din Ucraina. Pct. 18 din HG, prevede că „Beneficiarii de protecție temporară, la solicitare, au acces la cazare în cadrul Centrului de plasament temporar pentru persoane aflate în dificultate, în condițiile stabilite de legislație”. Totodată, Strategia contravine Directivei 2001/55/CE.
Angajamentul Statului este de a oferi cazare corespunzătoare beneficiarilor de protecție temporară, atât timp cât durează acțiunea protecției temporare. Mai mult ca atât, accesul la plasament în centru nu poate fi condiționată de abilitatea persoanei de a fi angajată în câmpul muncii2
În condițiile în care persoanele refugiate apriori reprezintă un grup vulnerabil, considerăm nejustificată stabilirea unor criterii suplimentare de eligibilitate pentru relocarea acestora. În acest sens menționăm, că orice restrângere legală care ar diminua sau suprima drepturile omului nu poate fi admisă, ori aceasta trebuie să fie proporțională situației ce o determină, fără a atinge existența dreptului.
2. Strategia nu este proporțională scopului propus.
Scopul declarat al Strategiei este reintegrarea persoanelor refugiate în comunitate. În realitate, Strategia are efectul opus. Majoritatea persoanelor refugiate care locuiesc în CPTR-uri au reușit să creeze rețele sociale de ajutor reciproc, să se integreze în comunitățile locale, să cunoască și să beneficieze de serviciile sociale din apropierea CPTR-ului (educație, sănătate, servicii comunitare). Închiderea CPTR-urilor și relocarea persoanelor în alte zone, de cele mai multe în alte localități, retraumatizează beneficiarii de protecție temporară și crează dificultăți de integrare. Persoanele sunt nevoite să înceapă procesul de integrare de la început. Unele persoane au fost deja relocate de 2 sau 3 ori în diferite CPTR-uri, din diferite localități, iar acum urmează să fie relocate încă o dată.
3. Strategia contravine principiului legalității, asigurării transparenței, publicității și accesibilității, așa cum este prevăzut în Legea nr. 100 din 2017 privind actele normative.
Strategia este implementată în lipsa unui act normativ adoptat conform prevederilor Legii 100/2017, și prin urmare punerea în aplicare a Strategiei contravine principiului legalității. Strategia reprezintă un mecanism informal care nu este integrat în cadrul normativ cu privire la gestionarea activității CPTR-urilor. În consecință se creează premise pentru implementarea arbitrară a Strategiei, amplificând riscurile de protecție ale persoanelor care beneficiază de plasament în cadrul CPTR-urilor.
Procesul de elaborare a fost netrasparent iar punerea în aplicare este arbitrară și inconsecventă. La aproximativ un an de la punerea în aplicare a Strategiei EXIT, documentul încă nu a fost adoptat și publicat de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
Conform art. 3 și art.16 din această lege, legalitatea și transparența procesului de elaborare a actelor normative este esențială pentru asigurarea unui proces legislativ deschis și participativ. În cazul Strategiei EXIT, procesul de elaborare a fost în mod clar netransparent și contrar procedurii de legiferare, fiind realizat fără publicare, consultări publice obligatorii și adoptate. Ignorarea acestei obligații legale în cazul Strategiei EXIT reprezintă o încălcare gravă a principiilor democratice și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor la o guvernare transparentă și participativă, mai ales având în vedere că documentul nu a fost adoptat oficial și nu există ca act normativ.
Mai mult, art. 23 prevede obligația publicării actelor normative în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și pe alte platforme oficiale, pentru a asigura accesul liber al cetățenilor la informație. La aproximativ un an de la adoptarea Strategiei EXIT, documentul încă nu a fost publicat de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Această omisiune încalcă legislația în vigoare, și împiedică cetățenii și alte părți interesate să acceseze și să înțeleagă prevederile strategiei, afectând astfel implementarea eficientă a acesteia.
În vederea asigurării drepturilor fundamentale și securității beneficiarilor de protecție temporară, în virtutea considerentelor expuse mai sus, organizațiile semnatare solicită MMPS:
- Asigurarea accesului la servicii de cazare pentru toți beneficiarii de protecție temporară.
- Inițierea unui proces de revizuire a Strategiei EXIT cu respectarea procesului legislativ prevăzut de legea 100/2017 cât și a standardelor prevăzute de Directiva 2001/55/CE.
- Instituirea unui mecanism de plafonare a prețurilor pentru chiria spațiilor locative.
Semnatari:
Avocatul Poporului (Ombudsmanul), Ceslav PANICO
Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Vasile COROI
Membrii Consiliului consultativ pentru prevenirea încălcării drepturilor persoanelor refugiate din Ucraina:
Lilia Nenescu
Gheorghina Drumea
Carolina Bagrin
Andrei Lutenco
Carolina Cazaciuc
Yulia Zenchenko
Victor Morari
Vitalie Meșter
Gheorghe Bosîi
Organizațiile Societății Civile
Centrul pentru Politici, Inițiative și Cercetări ”Platforma”
Coaliția pentru Incluziune și Nediscriminare
Centrul de Politici și Reforme
Inițiativa Moldova pentru Pace
Comunități Active pentru Democrație Participativă
Platforma Femeilor Rome ROMNI
Female Support Force
Centrul de Suport Juridic
Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC).
- REACH_MDA_Factsheet_RAC-Monthly-Needs-Monitoring_2023-12-04_RO.pdf (anas.md) ↩︎
- Angajamentul Statului este de a oferi cazare corespunzătoare beneficiarilor de protecție temporară, atât timp cât durează acțiunea protecției temporare. Mai mult ca atât, accesul la plasament în centru nu poate fi condiționată de abilitatea persoanei de a fi angajată în câmpul muncii. ↩︎
