AFIS

Când Estul se întâlnește în Vest – prezentare de artist, proiecție de filme și videouri / When the East meets in the West – artist talk / screening of films and videos

RO / Când Estul se întâlnește în Vest – prezentare de artist / proiecție de filme și videouri
Joi, 28 martie 2024, ora 19.00
Zpațiu 
(Casa Zemstvei, str. Al. Șciusev nr. 103, Chișinău)

O discuție între artiste urmată de o proiecție de scurtmetraje și lucrări video cu participarea Cătălinei Bucos [MD], Mary Mikaelyan [AM], Tania Licheuskaya [BY] și Artiom Zavadovsky [MD], care vor împărtăși ce îi aduce împreună, experiențele lor de autoorganizare și practici artistice, urmate de proiecția lucrărilor lor recente.

Ce istorii vrem să spunem și de ce? Pentru cine? Ce tipuri de conexiuni au existat și pot fi reimaginate între artă și politică? Ce abordări pot avea artiștii și artistele față de diferite lupte în cadrul unor geografii interconectate și deconectate? Cum pot artiștii și artistele să se situeze în cadrul unor istorii locale care nu se aliniază cu narațiunile generale și să producă contexte care să nu se încadreze în politicile de reprezentare?

Program

19:00 – Discuții cu artistele
20:00 – Proiecție de scurtmetraje și lucrări video:
– Și soarele a răsărit strălucitor (2023), Mary Mikaelyan, video pe 2 canale, 23’57’’
– Confesiunile Piei Antonia (2024), Artiom Zavadovsky, film scurt documentar, 16 mm, 14’22’’
– Dansând cu Diavolul (2023), Cătălina Bucos, film scurt, 12’40’’
– Muștele îți fredonează numele (2022), Cătălina Bucos și Ada Kopaz, film experimental de dans, Super 8, secvențe digitale, 9’20’’
– Ființe liminale (2023), Shuree Sarantuya, film scurt experimental, cu motor de joc, 12’
– Al doilea (2023), Anastasia Osoianu, film scurt experimental, 5’

Filmele vor fi proiectate în limbile originale cu subtitrare în limba engleză.

Sinopsis

Și soarele a răsărit strălucitor: Lucrarea video se bazează pe lectura romanului Sufletul meu în exil (1922) al scriitoarei armene Zabel Yessayan despre o artistă care se întoarce la Istanbul înainte de izbucnirea Primului Război Mondial. În acest context politic, ea explorează întrebări precum experiența de a se simți exilată în propria țară, poziția unei femei artiste și temerile și eșecurile sale, reflecțiile despre arta sa și percepția ei de către societate, relațiile dintre artistă și societate, situația politică și posibilitățile de a face artă, precum și sentimentele de înstrăinare și izolare. Suprapunerea a două momente istorice diferite, a ficțiunii și a realității, precum și a corpului și a textului în lucrarea video creează atât paralele, cât și rupturi.

Confesiunile Piei Antonia: Pictorița autodidactă și mamă independentă Pia Antonia Klinkhammer se angajează într-o conversație despre creația artistică și autoexprimare cu studentele de la o școală de artă germană, care îi fac o vizită în orașul natal. Împărtășindu-le experiențele sale de viață, ea face lumină asupra stilului său unic de pictură influențat de revolta ei împotriva educației filistine din suburbiile din Köln. Captând operele Piei Antonia Klinkhammer pe un film de 16 mm, însoțite de muzica fiului ei, studentele creează ceea ce va deveni în cele din urmă singura expoziție personală a acesteia.  

Dansând cu diavolul: Încarcerată în închisoarea de femei de la Tîrgșor, după ce s-a apărat de tatăl ei abuziv, tânăra Ana încearcă să evadeze realitatea cotidiană alături de Ines, iubita ei imaginară. Însă în închisoare, trecutul său traumatizant o bântuie încă; îi contopește visele și coșmarurile, până la punctul de decepție. Singură și incapabilă să-și mai cheme iubita, Ana riscă să piardă ultimul lucru pe care îl mai controlează.

Muștele îți fredonează numele

Încercând să reflectăm asupra relației dintre corp, gen, mediu și spațiu public, am început deconstrucția propriilor noastre corpuri și a limitelor lor, pe care apoi le-am transformat într-o lucrare video poetică. Filmul combină imagini de film Super8 cu imagini digitale, coreografie și poezii scrise și interpretate de noi înșine.
Dansatorii se află într-o piscină goală și seacă iar simultan, într-un spațiu imaginar suprapus cu proiecții de apă. Asistăm la o secvență de alegorii tragice: dorințe imposibile, corpuri cyborg, un mediu inundat și poluat. Cei doi caută publicul în privat, tânjesc după origini, după senzația de apă, după a fi una cu ei înșiși și cu natura. Unitatea este găsită în proces.

Ființe liminaleFiințe liminale este un scurtmetraj experimental care a fost filmat cu ajutorul unui motor de joc. Ființele liminale sunt cele care nu pot fi încadrate cu ușurință într-o singură categorie de existență. Acest film aruncă o privire cuprinzătoare asupra a 11 locuințe diferite ale ființelor liminale, care există între nomadismul contemporan și în lipsa locuințelor din mediul urban.

Al doilea: Acest scurt metraj experimental surprinde doi actori în timp ce își spală picioarele unul altuia în liniște și într-o atmosferă de biserică creată într-un studio de filmare. În timp ce cei doi actori executau un ritual repetitiv fără întrerupere, echipa de filmare a fost încurajată să exploreze dincolo de rolurile atribuite. Spre deosebire de decorul obișnuit al unui film, ușa studioului era deschisă în timpul filmărilor, camera de filmat rula fără tăieturi, iar membrii echipei puteau să vorbească între ei în șoaptă, dar și să cânte. Astfel, membrii echipei de filmare au fost simultan și interpreți și spectatori. Din punct de vedere tematic, spectacolul celor doi actori atinge subiecte legate de grijă, religie, timp și ciclicitatea vieții. A fost inspirat de relația de grijă dintre un tată, pictorul Miroslav Glavurtic și fiul său și compozitorul Rudjer Glavurtic, pe care am avut norocul să o observ până la moartea lui Miro, în ianuarie 2023, în Utrecht, Olanda.

Autori

Cătălina Bucos [MD] s-a născut și a crescut în Republica Moldova, iar în prezent studiază la Academia de Arte Media, Köln. Venind de la Est la Vest, de la Sudul global la Nord, munca ei este o căutare poetico-politică asupra narațiunilor și formelor care își permit să fie furioase, bucuroase, emoționante. La intersecția dintre artele vizuale și film, mediile de lucru ale lucrărilor sale variază de la instalații și/sau medii bazate pe timp – performance, instalații media, precum și filme experimentale și de ficțiune. Lucrările Cătălinei traduc sau transmit realități sociale actuale, în timp ce abordează critic și poetic narațiunile și ideologiile politice ale acestora.

Tatsiana Licheuskaya [BY] este o artistă din Luninets, Belarus, stabilită în prezent în Köln, Germania. Lucrând cu diverse medii, ea caută să examineze impactul structurilor de putere politică asupra societății și a indivizilor ca parte a acesteia.

Mary Mikaelyan [AM] este o artistă stabilită în Erevan, Armenia, și Köln, Germania. Lucrând cu diferite mijloace, ea examinează potențialul și politica spațiilor, structurilor, sistemelor și practicilor actuale, trecute, imaginate și posibile. În paralel cu cercetarea sa artistică, practica sa implică inițiative artistice și curatoriale autoorganizate, cum ar fi Art Basis, Studio 20, Radio Antenna, etc.

Anastasia Osoianu [MD] este o artistă din Bălți, Republica Moldova, stabilită în prezent la Köln.

Shuree Sarantuya [MN] este o artistă și activistă din Ulaanbaatar, Mongolia, stabilită în prezent la Köln. Lucrările sale abordează subiecte precum minoritățile etnice, ultimele triburi nomade și popoarele indigene din Asia de Nord, de Est și Centrală și se bazează pe cercetări extinse care duc la o practică experimentală în care folosește diverse medii pentru a descrie tranziția/migrația constantă a unei gospodării nomade către un stil de viață sedentar din cauza cerințelor sistemului capitalist actual.

Artiom Zavadovsky [MD] este un/o artistx din Bălți, Republica Moldova, stabilitx în prezent la Köln. Interesele practicii sale artistice includ realitățile sociale, politice și economice ale celor marginalizate, queering-ul radical ca rezistență și amintirile personale ca instrument de activare a conștiinței colective prin intermediul performance-ului, teatrului și filmului documentar, artei video și drag. Din 2018, Artiom este membrx a colectivului teatru-spălătorie, teatru independent și angajat politic din Moldova.

Acest eveniment este un program de rezidență auto organizat de studentele Academiei de Arte Media din Köln, Germania, găzduit de Zpațiu în parteneriat cu Asociația Oberliht în cadrul CHIOSC AIR. Parteneri media: #diezyouth.mdplatzforma.md / suport tehnic: CSCI din RM

Despre autor

Platzforma Redacția

Lasa un comentariu