Opinia Avocatului Poporului asupra proiectului Legii cu privire la transmiterea cu titlu gratuit a unui bun imobil (Blocul 2 al Bibliotecii Naționale către Mitropolia Basarabiei).

Săptămîna trecută grupul nostru de inițiativă a expediat un demers prin care am solicitat opinia Avocatului Poporului asupra proiectului Legii cu privire la transmiterea cu titlu gratuit a unui bun imobil (Blocul 2 al Bibliotecii Naționale către Mitropolia Basarabiei).
Astăzi oficiul Avocatului Poporului a publicat opinia sa în care declară următoarele:

Procedura de elaborare a proiectului de lege nu corespunde principiului legalității pentru că ”derogarea legislativă” este aplicată arbitrar și neproporțional. ”Potrivit Legii 100/2017, actele legislative derogatorii, reglementează raporturile sociale generate de situații excepționale, derogând de la actele generale și de la cele speciale, și doar în caz de divergență între o normă a actului legislativ general sau special și o normă a actului legislativ de excepție cu aceeași forță juridică, se aplică norma actului legislativ de excepție. În Republica Moldova, excepțiile și derogările conferă Statului dreptul discreționar de a opta pentru transpunerea sau netranspunerea dispoziției relevante a actului legislativ UE în proiectul național, astfel derogarea este utlizată în scop de armonizare a cadrului național cu cel regional sau internațional, și nu o cale de a soluționa prin Lege transmiterea cu titlu gratuit a unui bun imobil.”

Totodată, În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile și libertățile fundamentale ale omului și cetățeanului, astfel orice excepție, derogare, trebuie să corespundă normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional și sunt necesare în interesele securității naționale, integrității teritoriale, bunăstăriii economice a țării, ordinii publice(…), și trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, fără a atinge existența dreptului sau a libertății. De asemenea, deși în contextul special pot fi instituite norme derogatorii, totuși cadrul legal urmează să ofere protecție împotriva atingerilor arbitrare ale puterii publice asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, ori în situația dată, autoritățile depășesc limitele puterii de apreciere, iar derogarea nu răspunde exigențelor interesului public.
Considerând angajamentul Statului de a recunoaște interesul public legat de elementele patrimoniului cultural, Avocatul Poporului subliniază, că dreptul la patrimoniul cultural este inerent dreptului de a participa la viața culturală, așa cum este definit în Declarația Universală a Drepturilor Omului și că patrimoniul cultural este o resursă pentru dezvoltarea durabilă și pentru calitatea vieții într-o societate în evoluție constantă. Potrivit UNESCO, protecția monumenteelor culturale este o activitate a interesului special pentru societate și este de obligația Statului de a preveni orice activități care pot direct să schimbe caracteristicele, forma, semnificația și aspectul monumentelor culturale, precum și de a oferi condiții pentru monumentul cultural, astfel încât acesta că ofere importanță și un scop care să servească științei, culturii, necesităților educaționale a cetățenilor și întregii comunități.
În condițiile în care Biblioteca Națională este recunoscută de către stat un monument istoric de o importanță națională care servește științei, culturii și necesităților educaționale întregii comunități moldave, atribuirea acesteia unei comunități religioase trezește anumite îngrijorări. Mai mult ca atât, cu referire la prevederile art.15 din Legea nr.125/2007, toate cultele religioase sunt egale în drepturi în fața Legii, iar atribuirea bunului imobil unui anumit cult religios reprezintă un tratament preferențial al Statului, venind în contradicție principiului egalității, care este pilonul democrației.
În aceeași ordine de idei, Avocatul Poporului ține să atragă atenție, că Republica Moldova este un stat imparțial și neutru față de religii, iar cultele religioase sunt autonome și separate de stat. Abordarea neutralității față de religie, a fost confirmată de către Curtea Constituțională, care a indicat, că păstrarea atitudinii neutre față de religie a fost instituit ca principiu însăși de la fondarea statului Republica Moldova. În particular, s-a evitat preluarea unei religii de stat și a fost interzisă orice ideologie oficială a statului…Principiul laicității constituie parte a identității constituționale a Republicii Moldova.
Adițional, Avocatul Poporului reține prevederile Legii nr.1225/1992, care indică direct cine sunt considerate victime a represiunilor politice, care sunt principiile reabilitării, precum și stabilește clar procedura de reabilitare, iar Mitropolia Basarabiei nu cade sub incidența prevederilor legale în cauză. Mai mult ca atât, potrivit cadrului legal nominalizat, bunurile naționalizate sau scoase în orice alt mod din posesie în legătură cu represiunile politice, nu pot fi restituite, valoarea acestora se recuperează prin achitarea de compensații, în baza cererii depuse de persoanele reabilitate sau de moștenitorii acestora.
Ombudsmanul este de părere că modul în care a fost promovat proiectul Legii denotă o lipsă de transparență și predictibilitate. Avocatul Poporului notează că transparența în procesul decizional este o componentă importantă a statului de drept și democratic prin care se respectă drepturile omului. Existenţa unui consens naţional larg în această privinţă, organizarea de consultări publice extinse cu toate părţile relevante interesate sunt extrem de necesare.