Republica Moldova, la fel ca și multe alte state ex sovietice este actualmente o țară în care majoritatea cetățenilor – 96.8 % conform ultimului recensământ din 2014[1] – se declară a fi de religie creștin ortodoxă, și aceasta în pofida unor încercări de laicizarea forțată în perioada Uniunii Sovietice. Celelalte grupuri religioase, deși mult mai mici, au și ele un profil creștin (catolic, neoprotestant etc). În noua istorie a Republicii Moldova, ortodoxia, gestionată de cele două mari instituții – Mitropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei – a fost mereu într-o poziție dominantă față de celelalte culte.
Această poziție conține o contradicție evidentă. Pe de o parte, Legea privind libertatea de conştiinţă, de gîndire şi de religie prevede că ”Cultele religioase sunt autonome, separate de stat, egale în drepturi în fața legii și a autorităților publice” iar discriminarea ”unui sau altui cult religios se pedepsește conform legislației în vigoare[2]. Pe de altă parte, aceeași lege prevede, în articolul 15 (5), că statul recunoaște ”importanța deosebită și rolul primordial al religiei creștin-ortodoxe și, respectiv, al Bisericii Ortodoxe din Moldova în viața, istoria și cultura poporului Republicii Moldova.” Adică, pe de o parte legea prevede o egalitate între grupurile religioase (șanse egale de activitate), iar pe de altă parte aceeași lege motivează un tratament preferențial pentru un cult, Biserica Ortodoxă (iar între ele, așa cum se va vedea, o singură organizație – Mitropolia Moldovei).
Biserica Ortodoxă din Moldova (BOM) este divizată în două tabere mari, dar inegale: Mitropolia Basarabiei aflată sub jurisdicția Patriarhiei Române și Mitropolia Chişinăului şi a Întregii Moldove (în continuare Mitropolia Moldovei) sub jurisdicția Patriarhiei Ruse. Această situație se datorează contextelor și influențelor politice și geopolitice.
Mitropolia Basarabiei, fondată după unirea din anul 1918, și-a stopat activitatea pe teritoriul Republicii Moldova în perioada ocupației sovietice. După destrămarea URSS și declararea independenței, mai exact pe 14 septembrie 1992 Biserica Ortodoxă Română din Republica Moldova a reluat activitatea, aceasta având statut autonom.[3]
Mitropolia Moldovei,[4] deține controlul asupra majorității bisericilor ortodoxe din Republica Moldova, și activează sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei, fapt nerecunoscut de Patriarhia Română. Din anul 1989 la conducerea BOM este Mitropolitul Vladimir, în trecut fost secretar al Direcției Eparhiale din Cernăuți,[5] personalitate controversată în viața publică în Republica Moldova.
Funcțiile religiei
În societatea contemporană, Biserica, împreună cu alte instituții, este într-o dificilă perioadă de tranziție, adaptându-se cu greu la schimbările tehnologice și sociale. Rolul instituțiilor religioase este și el unul în continuă schimbare – păstor al poporului, consilier spiritual al cetățenilor, aliat fidel și necritic al puterii, una dintre instituțiile cele mai bogate în țară, promotori ai capitalismului consumerist – iată câteva din rolurile pe care biserica ortodoxă din Moldova le joacă simultan. De asemenea trebuie să adăugăm că, chiar dacă este într-o relație privilegiată cu statul moldovenesc, biserica ortodoxă trebuie să reziste și competiției din partea altor culte religioase.
Faptul că Mitropolia Moldovei se subordonează Patriarhiei Ruse iar Mitropolia Basarabiei – Patriarhiei de la București – adaugă complicații suplimentare atît pentru conducerile celor două instituții cât și pentru enoriași. În acest caz simpatiile religioase trebuie să se acomodeze realităților relațiilor politice între autoritățile dintre două țări.
Pe plan intern, relația dintre politic și biserica ortodoxă este mult mai simplă. Mitropolia Basarabiei, fosta cauză politică a PPCD-ului și intelighenției unioniste, e un fel de soră vitregă mai mică pentru Mitropolia Moldovei care s-a bucurat constant de sprijinul diverselor guvernări.
Mitropolia le-a ”mulțumit” acestor guvernări prin sprijin aproape necondiționat (circula pe net un video ce aduna o serie de elogii făcute de preoții de la Curchi pentru președintele Voronin, apoi, câțiva ani mai târziu, pentru Vlad Filat, care îl debarcase pe Voronin de la putere apoi, săptămâna trecută pentru actualul conducător din umbră a țării, Vlad Plahotniuc).
Ca să-și păstreze o oarecare aparență de distanță față de guvernare și ca să acomodeze diversele viziuni despre relația cu politicul, geopoliticul și societatea, Mitropolia Moldovei a adoptat strategia de a tolera anumite figuri mai ”nonconformiste” precum episcopul Marchel (cunoscut pentru viziunile sale proruse și pentru critica ”acerbă” față de cursul european al țării) sau părintele Pavel Borșevschi (cunoscut pentru atitudinile sale mai liberale). Deasupra tuturor, mitropolitul Vladimir în rol de mediator și tătucă înțelept, capabil să acomodeze aceste diferențe și să se asigure că lupta acestor fracțiuni interne nu va amenința în vreun fel relația bună a bisericii cu politicul.
La nivel de ”model de imitat” Mitropolia Moldovei a eșuat să ofere vreo alternativă capitalismului consumerist, sucombând total influenței acestuia. Conducătorii ei – mitropolitul, episcopii, preoții și călugării – duc un mod de viață luxos, caracterizat prin automobile scumpe, petreceri, case spațioase etc.
Relația BOM cu statul
După cum a fost menționat mai sus, relația dintre stat și BOM este una specială, iar legea îi oferă BOM un statut preferențial. Marile sărbători ortodoxe sunt și sărbători de stat (deci zile de odihnă). Acest lucru nu se întâmplă cu alte confesiuni, adică dacă de exemplu la Baptiști sau Martorii lui Iehova ar fi careva sărbători, nu s-a auzit ca statul să declare zile de odihnă.
Unul din principalele cadouri pe care le are BOM din partea statului este politica fiscală preferențială față de cultele religioase, care îi scutește de impozitele pe bunurile imobiliare și funciare. Legea privind cultele religioase şi părţile lor componente, postulează, la articolul 43 că (1) Statul promovează faţă de cultele religioase o politică fiscală preferenţială. (2) Părţile componente ale cultelor religioase cărora le aparţin lăcaşurile de cult, precum şi terenurile pe care acestea sînt construite, sînt scutite de impozitele pe bunurile imobiliare şi funciare conform prevederilor Codului fiscal.[6]
Acest lucru desigur că oferă un ”rai fiscal” pe teritoriul țării pentru toate bisericile, mănăstirile și magazinele bisericești. Totodată, BOM, conform statutului juridic se află aproape la egal cu asociațiile obștești, însă și aici beneficiază de scutiri suplimentare[7]. Bisericile sunt scutite de plata impozitului pe venit dacă îndeplinesc condițiile legale, adică dacă reinvestesc sau cheltuie banii pentru activitățile indicate în statut.
Bisericile mai dețin așa zisele magazine sau unități comerciale în care vând diverse obiecte de cult (icoane, cruci, literatură, etc), adică activează în calitate de agenți economici. Acest lucru înseamnă că conform legislației ar trebui să elibereze bon de plată, să dețină aparat de casă și nu în ultimul rând să prezinte rapoarte financiare și dări de seamă la Serviciul Fiscal de Stat. Dar, din varii motive, acest lucru nu se respectă, ba mai mult, slujitorii domnului, din numele Mitropoliei optează pentru introducerea unor prevederi legale care ar scuti bisericile de prezentarea rapoartelor la FISC.[8]
Tot Codul Fiscal spune că organizațiile necomerciale (în această categorie sunt și bisericile) nu au dreptul să susțină nici verbal nici financiar partide politice, candidați la funcții publice și administrative etc. În cazul în care biserica sau cultul religios va încălca aceste prevederi, în mod normal legal organizația religioasă va fi impozitată conform algoritmului general.[9]
Deși în legislație sunt clar stipulate aceste prevederi, în toate perioadele electorale au fost întâlnite mai multe cazuri în care slujitorii bisericilor au încălcat legislația și au făcut agitație pentru diverse partide politice, iar penalizările n-au urmat. Aceasta se întâmplă fie din motiv că înalții reprezentanți ai Mitropoliei Moldovei țin prea mult la privilegiile de care beneficiază, cum ar fi numerele guvernamentale la automobilele cu care se deplasează sau pașapoartele diplomatice, fie că reprezentanții autorităților centrale din țară mizează pe suportul preoților pentru câștigul alegerilor. Până la urmă este o comoditate atât pentru biserică cât și pentru stat, ambele părți beneficiind reciproc în urma încălcării legislației.
Păcatele și ilegalitățile BOM
Mitropolitul Vladimir este, într-un sens, o ilustrație excelentă pentru, pe de o parte, relația de simbioză dintre religie și stat și pe de altă parte, pentru atitudinea necritică pentru ”ispitele lumii materiale” din jurul său. Altfel spus, chiar dacă conduce o instituție care predică moderația și care postulează superioritatea unor valori spirituale asupra celor materiale, mitropolitul se plimbă cu automobile de ultima generație, deține pașaport diplomatic și trăiește în lux.
După cum ne arată o investigație a Ziarului de Gardă din 2014[10], Mitropolitul Vladimir deține averi impunătoare înregistrate atât pe numele său mirean Nicolae Cantarean, cât și pe numele unor alți preoți și prieteni de afaceri. Deține SRL-uri fondate în anii 90 (pe atunci deja deținea postul de Înalt Prea Sfințit ”ÎPS”), apartament cu valoare de circa 3 milioane de lei. Mai are și o casă de vacanță în pădurea de lângă satul Ruseștii Noi, Ialoveni, terenul căreia este închiriat de la Agenția ”Moldsilva” până în anul 2059 pentru o sumă simbolică (apropo, terenul nu este înregistrat oficial pe numele Mitropolitului ci pe una din firmele sale fondate împreună cu un oarecare Ieromonah Nicolae). Totodată, lângă această casă de vacanță o alată firmă din gașca ÎPS deține un hectar de pădure.
Deși Sfintele Canoane după care ”se conduc” Înalt Prea Sfințiții o spun foarte simplu că ”slujitorii domnului” nu ar trebui să „ia asupra sa purtări de grijă lumești”[11], mitropolitul Vladimir are suficiente pârghii și prieteni cu funcții importante în stat care îi oferă suport în acest sens, iar administrarea treburilor lumești într-un fel nu sunt făcute direct de dumnealui. O fi o treabă bună în gândul lui, mai oferă câteva posturi de muncă unor juriști, plus paznici, meșteri, etc.
Dar, pe lângă toate acestea, Mitropolitului Vladimir iubește totuși luxul, căci este greu să fii prieten cu oligarhii și să nu vrei să ai stilul lor de viață. Un exemplu deosebit este cazul apărut în presă, despre care a scris Ziarul de Gardă,[12] călătoria lui Mitropolitul Vladimir la mare alături de o femeie. Acesta apare în fotografii pe plajă, alături de o oarecare Nelli Tcaciuc, despre care ulterior Nicolae Cantarean a spus că este o rudă îndepărtată. Greu de spus dacă este adevărat sau nu, însă cert este că ÎPS își permite vacanțe în Turcia, în hotel de cinci stele. Pe ai cui bani? Să fie oare din banii plătiți de creștini la biserică sau poate din veniturile SRL-urilor pe care le deține?
Aceste detalii desigur că nu vor ieși atât de ușor la iveală pentru că Mitropolia Moldovei este una din instituțiile cele mai netransparente.
Cum spuneam mai sus, statutul privilegiat al Bisericii Ortodoxe din Moldova și încălcările legislației pe care le comit ”slujitorii domnului” este răsplătit, între altele, de sprijinul constant pe care îl dau Mitropoliile diverșilor politicieni (chiar dacă legea, așa cum indicam mai sus, interzice expres acest lucru).
Presa a scris despre mai multe cazuri în care care ”slujitorii domnului” au susținut candidați politici în campaniile electorale. Mitropolitul Vladimir este exemplul viu prin care a arătat relații apropiate practic cu toți demnitarii de stat, nu doar după investirea în funcții, dar și până la. ÎPS îndemna preoții în 2009 să voteze pentru Partidul Comuniștilor în frunte cu Vladimir Voronin.[13] Unele biserici din Mitropolia Basarabiei îndemnau enoriașii săi, în aceeași perioadă, să voteze cu PPCD-ul lui Iurie Roșca și distribuiau ziarul acestuia, Flux, chiar în biserică.
Relația ex premierul și președintele Partidului Liberal Democrat din Moldova Vlad Filat a fost și este una apropiată, până și cununia liderului politic fiind ținută de Mitropolitul Vladimir,[14] pentru că acela a susținut predarea religiei în școli[15]. o mulțumire specială a fost prezența unei imagini cu Mitropolitul și unui mesaj de susținere a candidatului la scaunul primarului de Chișinău Serafim Urechean în ziarul de propagandă electorală din 2015.
Totodată ÎPS Vladimir a participat și la evenimentul de lansare în campanie electorală a candidatului la primărie din partea PLDM. În urma acestui caz, societatea civilă a bătut alarma și a scris o scrisoare deschisă către autoritățile publice centrale prin care solicitau penalizarea Bisericii Ortodoxe din Moldova și impozitarea acesteia pentru implicarea directă în campania electorală.[16] În privința acestui caz, atât staff-ul PLDM cât și Mitropolia nu puteau găsi vinovatul, serviciul de presă al ÎPS spunând că imaginea și mesajul Mitropolitului au fost publicate fără acordul acestuia,[17] iar cei de la PLDM arătau cu degetul unul spre altul. Până la urmă nimeni nu a fost sancționat. Inspectoratul Fiscal a răspuns că poate lipsi biserica de statutul preferențial doar dacă ar exista o decizie irevocabilă de judecată.
Peste un an de la cazul cu ”reîntoarcerea gospodarul” (mesajul electoral al lui S. Urechean), Mitropolitul Vladimir în timpul unei liturghii la care participa și candidatul la președinție Igor Dodon, a avut un discurs lăudăros față de liderul Partidului Socialiștilor, calificându-l drept un creștin exemplar care frecventează săptămânal slujbele bisericești. Numindu-l ”președintele Dodon” deși încă nu deținea această funcție în stat,[18] apoi a oferit și interviu pentru presa deținută de deputatul socialist Corneliu Furculiță.[19] Putem sau nu cataloga aceste acțiuni ale Mitropolitului Vladimir drept o implicare în campania electorală? Sunt înclinat să răspund afirmativ la această întrebare.
Ce poate fi mai de ajutor pentru un candidat la prezidențiale decât o binecuvântare din partea capului Bisericii într-o țară cu majoritatea cetățenilor de credință creștin ortodoxă?
Ulterior, după câștigul alegerilor și obținerea funcției de Președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon într-adevăr a fost în mod constant alături de biserică (și mai puțin aproape de agenda sa zis socialistă). ,
Acesta a contribuit la extinderea și amplificarea agendei conservatoare a Mitropoliei Moldovei prin declarații homofobe și instigatoare la ură, în numele unor așa-zise valori tradiționale.
Asociația Obștească ”Genderdoc-M a lansat și o plângere împotriva discursului homofob și instigator la ură al Președintelui Republicii Moldova.[20] Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității l-a recunoscut vinovat pe Președintele Igor Dodon pentru instigare la discriminare pe criteriu de orientare sexuală.[21] Dar, după câte se vede, în Republica Moldova dacă ai datorii față de Mitropolie și îți dorești să deții puterea cu ajutorul bisericii, trebuie să fii creștin ”adevărat”. Președintele Igor Dodon s-a ținut de cuvânt, indiferent de legislație, dumnealui a preferat să persevereze în discursuri conservatoare religioase.
Relația privilegiată dintre Mitropolia Moldovei și președinte a fost arătată atunci când președintele Dodon a sfințit proaspăt renovata clădire a președinției (aceasta a fost renovată din banii oferiți de autoritățile din Turcia[22]). Doar Mitropolitul Vladimir a fost invitat iar celălalt mitropolit, al Mitropoliei Basarabiei, nu a fost invitat.
Frontul socio-cultural al Bisericii. Învățământul laic și educația moral-spirituală în școli
Frontul politic (adică cucerirea simpatiei autorităților) nu este unicul front de activitate al bisericii ortodoxe. Un alt front, la fel de important, este cel social în cadrul căruia biserica încearcă să fie un actor relevant în domeniul culturii, educației, vieții spirituale, atât pentru a rămânea relevantă cât și pentru a-și asigura un control asupra minților oamenilor.
Un succes al BOM, pe acest front este includerea educației religioase în școli. Dacă sondajele totuși arată că societatea are o încredere bună în biserică, ”slujitorii domnului” nu ezită să se folosească de relațiile de prietenie cu statul și să lucreze la delaicizarea învățământului.
În Constituția Republicii Moldova este stipulat clar, prin articolul 35, (p. 8) cu referire la Dreptul la învățură că Statul asigură, în condiţiile legii, libertatea învăţământului religios. Învăţământul de stat este laic.[23] La fel legea învăţământului Nr. 547 din 21.07.1995, art. 4 Principiile învățământului (p. 3) spune că Învăţămîntul de stat este laic, refractar la discriminare ideologico-partinică, politică, rasială, naţională. Constituția însă nu-i împiedică pe ”slujitorii domnului” să se implice la diverse evenimente din cadrul instituțiilor de învățământ cum ar fi careul de la primul sunet, preoții fiind prezenți la acest eveniment practic în toate școlile din țară. În școlile din Republica Moldova își fac studiile copii care provin din familii care împărtășesc diverse religii, toți acești cetățeni sunt plătitori de impozite și își dau copiii la școală pentru a face studii, nu pentru a participa la slujbe religioase organizate chiar la primul sunet. Citirea Bibliei și stropirea cu agheasmă la careu nu este altceva decât încălcarea principiului libertății de gândire religioasă la copii. În acest sens au fost scrise nenumărate plângeri din partea părinților către Ministerul Educației. Recent, în anul 2017 reprezentanții societății civile împreună cu părinții au înaintat și o petiție prin care solicitau ministerului să renunțe la slujbele religioase de la careurile cu prilejul începutului și sfârșitului anului școlar.[24] Cu părere de rău autoritățile nu au întreprins măsuri și au ignorat nemulțumirile minorităților religioase cu privire la această problemă, în anul următor aceste slujbe s-au repetat. Indiferența autorităților nu face altceva decât să stârnească ură și discriminare pe criterii religioase între copii și părinți.
Implicarea bisericii în instituțiile de învățământ nu se încheie aici – pentru unii directori de școală frumosul și cultura înseamnă să pui icoane pe pereții din clase. Din varii motive se uită că la școală se fac studii iar la biserică se roagă, locul icoanelor fiind la biserică sau acasă, nu și în clasele în care își fac studiile copii ale căror familii împărtășesc alte religii decât cea creștin ortodoxă.[25] Obrăznicia unor manageri școlari în unele cazuri depășesc orice limite, aceștia oferă săli în instituțiile de învățământ pe care le transformă în mini biserici cu icoane și lumânări. Un exemplu este amenajarea unei biserici ortodoxe în incinta liceului George Meniuc din municipiul Chișinău[26] la care au loc slujbe reale, iar ora de religie este făcută de către preot chiar dacă la liceu își fac studiile elevi de mai multe confesiuni. Toate aceste lucruri au loc ”legal” în mai multe licee din țară, cu documente confirmative din partea direcțiilor de învățământ prin care ”slujitorilor domnului” le sunt permise transformarea unor clase în biserici.
Intimidările la nivel național vis a vis de minoritățile religioase sunt apărate de legislație. În articolul 4, punctul 4 al Legii învățământului este scris că Educaţia moral-spirituală în învăţămîntul de stat primar este un obiect de studiu obligatoriu, iar în învăţămîntul secundar, mediu de specialitate şi superior este un obiect de studiu facultativ. Acest obiect este predat de persoane cu o pregătire profesională corespunzătoare. Elaborarea concepţiei, programelor de învăţămînt şi pregătirea cadrelor didactice pentru predarea obiectului „Educaţia moral-spirituală” constituie prerogativa Ministerului Educaţiei.[27] Punctul 4 din art. 3 al legii învățământului intră în contradicție cu punctul 3 al aceleiași legi, dar și cu noțiunea de învățământ laic garantat de Constituția Republicii Moldova. Din acest motiv putem oare considera această lege drept una neconstituțională? Se pare că nu, pentru că una din explicațiile de bază vor fi statisticile conform datelor recensământului din 2014 care arată că în Republica Moldova trăiesc circa 98% de cetățeni declarați creștin ortodocși,[28] dintre care 71% își doresc ca disciplina religia să fie opțională, iar 66% își doresc ca copiii săi să studieze cursuri doar despre religia lor (un studiu detaliat în acest sens este ”Biserica și Statul din Republica Moldova” realizat cu suportul Fundației Soros-Moldova în 2016).[29]
Un astfel de rezultat se datorează în mare parte nu bisericii, ci sistemului de învățământ din țară, care pe lângă faptul că nu oferă condiții prielnice în școli, aceștia mențin salariile cadrelor didactice la un nivel foarte mic (salariile în realitate variază între 38 și 135 euro, pe când oficial guvernul spune că este de circa 300 euro)[30], motiv din care prin rândul profesorilor an de an tot mai puțini tineri doresc să lucreze în domeniul educației, iar vârsta și situația financiară a celor peste 40%[31] de învățători rămași în sistem nu le permite să meargă în rând cu schimbările pe plat tehnologic și social.
Studierea obligatorie a disciplinei educația moral-spirituală în clasele primare din Republica Moldova redă clar caracterul quasireligios al învățământului care se impune la începutul secolului XXI. Relația stat-biserică contribuie la ”dezvoltarea învățământului”, impunând bazele credinței creștin-ortodoxe copiilor de la o vârstă fragedă de 6-7 ani. Ministerul Educației ne-având resurse financiare pentru întreținerea școlilor, cadrelor didactice, manuale, cărți etc, încheie așa zisul pact simbolic cu biserica, căreia îi oferă o susținere suplimentară, incluzând preoții în instituțiile de învățământ în calitate de pedagogi pentru predarea educației moral-spirituale și religiei ortodoxe. Pentru Ministerul Educației această disciplină, conform legislației, este o prerogativă. Adică pe lângă faptul că BOM este scutită de impozite, BOM este privilegiată față de alte confesiuni, reprezentanții BOM încalcă de nenumărate ori legislația și totodată mănâncă din aceeași farfurie cu diverși oligarhi de la putere, statul găsește resurse financiare în vederea ”dezvoltării unei societăți cu un grad de moralitate sporit”.
Conform Ghidului învățătorului pentru disciplina educația moral-spirituală ”propune, nu impune, valori morale și spirituale ce stau la baza culturii naționale și europene”.[32] Să presupunem că aceste valori sunt doar propuse și nu impuse, însă dacă deschidem manualul de clasa I (autori Tatiana Niculcea și Angela Cara, ediția din anul 2014, manual oficial inclus în curriculum) la pagina 24 găsim tema ”Învățătura lui Iisus Hristos”, micuții sunt învățați despre comportamente pozitive în combinație cu discuții despre locuri și lăcașuri sfinte. Deci, la vârsta când copiii abia încep să dezvolte creșterea rolului său în explorarea lumii, sistemul de învățământ împreună cu biserica îi creează asocieri prin care binele nu este doar să fii ascultător și să faci bine celor din jur, dar și să mergi la biserică. În continuare urmează teme și imagini legate strict de religia creștină ortodoxă: biserici, colinde de crăciun, lecții de sârguință îmbinate cu imagini în care copiii stau îngenunchiați cu lumânările în mână și se roagă, lecții despre iertare și cântece despre Iisus etc. Toate aceste așa zise învățături despre moralitate sunt mixate cu imagini și versuri biblice. Să fie oare aceasta o tendință a sistemului de învățământ din Republica Moldova, în timp ce era IT demult a venit și la noi în țară, iar în școlile moderne se pune accent pe învățarea copiilor utilizând metode care le-ar permite o incluziune ușoară în societate? Se pare că Ministerul Educației le face un serviciu BOM, care ulterior împreună cu candidații politici vor putea manipula diverse campanii electorale și adoptarea unor legi comode pentru un control mai simplu asupra societății.
Discipline alternative
Ce alte discipline utile pentru dezvoltarea moralității și integrării copiilor în societate ar putea lua locul educației moral-spirituale? Dacă să urmărim statisticile cu privire la minorele cu vârsta până la 16 ani care au rămas însărcinate, vedem că în anul 2012 au fost înregistrate 77 de cazuri,[33] în 2016 au fost 66 de cazuri[34]. La prima vedere nu pare a fi o cifră foarte mare, dar acest lucru nu este un motiv de indiferență din partea Ministerului Educației și nici din partea BOM, care s-au pronunțat împotriva predării educației sexuale în școli.[35] Necesitatea predării disciplinei educația sexuală o spun cifrele din statisticile privind avorturile, doar în 2014 în Republica Moldova oficial au fost făcute 6360 de avorturi (adică 10,6% din numărul total de avorturi) de către fete cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani[36]. Sunt sau nu sunt aceste cifre alarmante? Reprezentanții bisericii ortodoxe împreună cu Ministerul să spună și să explice despre eficiența intervenției dumnealor în sistemul de învățământ care și așa este putred. BOM luptă împotriva avorturilor, dar uită despre utilizarea unor metode educative de prevenire a sarcinilor nedorite la adolescenți, a căror sănătate psihică este traumatizată din cauza lipsei de cunoștințe elementare de contracepție. Experții de mulți ani vin cu recomandări de a include educația sexuală în instituțiile școlare de învățământ. Este extrem de important pentru minori înainte de a păși în viața adultă să cunoască lucruri elementare cum ar fi: diferențele de gen, cum apare un copil pe lume, ce este ciclul menstrual, care sunt metodele de contracepție etc. Oare într-o societate creștin-ortodoxă nu se prevede educație corespunzătoare pentru prevenirea așa zisului păcat, în acest caz ar fi avortul, calificat drept o încălcare gravă a principiilor creștine?
O situație îngrijorătoare este și la capitolul minorilor în conflict cu legea. Copiii ai căror părinții din cauza situației financiare sunt plecați la muncă peste hotare și rămași sub supravegherea rudelor sau cei din familii social vulnerabile, sunt în categoria de risc de intra în conflict cu legea. Prevenirea delicvenței juvenile, de ce nu, ar putea fi făcută prin intermediul unor activități de colaborare între Ministerul Educației și biserica. Pentru că doar în anul 2014 au fost săvârșite circa 1166 de infracțiuni de către minori.[37] În aceste cazuri învățătura biblică de a nu fura, ucide și de ați iubi aproapele ar fi într-adevăr utile pentru dezvoltarea unei societăți sigure.
În secolul XXI există zeci de modele de învățământ moral care ar putea îmbina educația moral-spirituală, cu cea sexuală, juridică, discipline prin intermediul căror ar crește generații de oameni fără frustrări și cu psihicul sănătos. Dorință să fie. De exemplu disciplina psihologia s-ar isprăvi cu educația moralității și dorinței de autocunoaștere. Învățarea copiilor despre propriile trăiri personale cum ar fi tristețea, bucuria, fericirea, iubirea, într-un cuvânt emoțiile, i-ar ajuta să fie empatici cu cei din jur, ar contribui la eliminarea cazurilor de discriminare pe criterii de gen, etnie, religie. Toleranța, o trăsătură importantă pentru existența într-o societate multiculturală care urmărește tendința de a părăsi țara cât și de a găzdui oameni care împărtășesc alte religii și culturi. Deprinderea cu diversitatea de la o vârstă fragedă va ajuta la o integrare ușoară în societăți diferite și le va deschide noi căi spre cunoaștere, ceea ce nu este rău nici pentru un creștin ortodox, pentru că indiferent de religia împărtășită în copilărie, atunci când vor deveni adulți există mari șanse să creadă fie în alte zeități fie să nu creadă în general. Credința până la urmă nu se impune din exterior, și chiar dacă atunci când devin adulți, aleg să studieze domenii cum ar fi științele exacte, acestea nu-i împiedică să rămână devotați credinței în care au fost educați. Insistența BOM de a preda disciplina educația moral-spirituală și religia ortodoxă în școli este explicabilă. Își doresc să mențină influența la nivel de țară asupra tuturor credincioșilor și totodată să profite de legislația preferențială, însă doza de egoism a BOM este o manifestare a superiorității și inegalității vis a vis de alte culte religioase care nici pe aproape nu beneficiază de un tratament exclusiv din partea statului și a cetățenilor de rând. Ba mai mult, cei din urmă sunt deseori discriminați sau intimidați, pentru că nu sunt la fel ca majoritatea, ceea ce este inadmisibil într-un stat democrat care pretinde că respectă drepturile omului și libertatea de gândire.
BOM, cenzura culturală și instigarea la ură
„Noi suntem în ţară ortodoxă şi Ştefan cel Mare a apărat-o de tot soiul de jidovi, dar ei au venit şi au pus menora”[38] striga mare și tare Protoiereul Președintele Asociației Ortodoxe „Sf. Fericita Matrona” Anatolie Cibric în anul 2009 în timp ce a vandalizat obiectul de cult iudaic.[39]
Atunci comunitatea de evrei din Republica Moldova a avut permisiunea autorităților municipiului Chișinău pentru instalarea temporară a candelabrului ”Menorah” în scuarul Europei din Grădina Publică, pe perioada sărbătorii Hanuca.[40] ”Slujitorul domnului” Anatolie Cibric și-a permis atunci să discrimineze nu doar pe criterii religioase, dar și etnice, numind comunitatea de evrei ”jidovi”. Grupul de preoți care a participat la manifestația respectivă a avut loc în centrul capitalei Republicii Moldova, în plină zi când erau copii în stradă. O fi fost acela un exemplu de educație a toleranței și dragostei față de oameni? Desigur că nu. Mitropolia și-a exprimat dezacordul cu acțiunile preoților agresivi, dar și față de instalarea candelabrului într-un spațiu public. Până la urmă, Protoiereul Anatolie Cibric a primit o amendă de 600 lei.[41] Fără scuze, fără stres, cei cu legea-n mână sunt prieteni cu biserica și au închis ochii la acțiunile antisemite ale reprezentanților bisericii ortodoxe.
Pe lângă aspectul politic al incidentului, acesta are și o dimensiune culturală. BOM nu agreează în nici un fel ideea unei diversități culturale a populației țării.
În perioada guvernării PCRM, prietenoasă cu ÎPS Vladimir (de fapt ca orice altă guvernare de la independență), Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove și-a permis să cenzureze și câteva evenimente culturale. În 2007, Mitropolia Moldovei făcea apel către credincioși să boicoteze filmul ”Codul lui Da Vinci”, deoarece pelicula ar fi avut mesaje instigatoare la ură vis a vis de cetățenii creștini ortodocși. Astfel de îndemnări au urmat de la Mitropolia Basarabiei și de la Episcopia Catolică de Chișinău,[42] dar cea mai activă a fost instituția care reprezintă valorile morale a celor 95,5 % de cetățeni de credință creștin ortodoxă din Republica Moldova. Protopopul și secretarul Mitropoliei Moldove, Vadim Cheibaș vorbea cu o gravitate apocaliptică despre premiera filmului ”Codul lui Da Vinci” care a avut loc la cinematograful ”Patria” (Emil Loteanu). Acesta califica pelicula drept o lovitură directă la valorile creștine, iar indignarea era din motiv că în acel film de ficțiune, Iisus Hristos este arătat ca un simplu muritor cu viață pământească, vicii și chiar copii cu Maria Magdalena. Valul de gălăgie împotriva filmului nu a influențat cumva agenda cinematografului, iar oamenii au mers la premieră.[43]
Dacă puterea bisericii este mai slabă când merge vorba de instituții culturale private, așa cum era cinematograful Patria, atunci în instituțiile culturale controlate de stat cum ar fi teatre, case de cultură, săli cu orgă sau filarmonici, influența este cu mult mai mare. Un exemplu a fost în 2007, atunci reprezentanții BOM s-au implicat abuziv în interzicerea spectacolului ”Monoloagele Vaginului” de celebra autoare din SUA Eve Ensler, care luptă împotriva violenței față de femei printr-o altă modalitate.
Interzicerea spectacolului de către Ministerului Culturii și Turismului nu era mult de așteptat, a venit în urma unor acțiuni de limitare a dreptului la libertatea de gândire, din partea Asociației ortodoxe ”Sf. Maica Matrona”, prietenoasă mitropoliei.[44] În timpul repetițiilor în Filarmonica ”Serghei Lunchevici” din mun. Chișinău a dat buzna un grup de femei împreună cu interpretul Anatol Latasev, adresând echipei învinuiri și blesteme.
Mitropolia Moldovei declara cu privire la spectacol că acesta aduce laudă adulterului și imoralității, denaturează intimitatea, depășește granițele morale ale familiei creștine.[45]
În ultimii ani BOM este mai puțin activă pe domeniul cultural în sensul impunerii unei cenzuri. Nu pentru că și-ar fi interesul pentru acest domeniu. Îndrăznesc să avansez ideea că, mai degrabă, BOM a înțeles că, dacă tot nu se poate lupta cu valul de cultură laică ce vine oricum, ca influență a globalizării, a circulației bunurilor culturale, a consumerismului, atunci aceasta poate deveni un actor producător de bunuri culturale specifice. Cred că acesta este sensul apariției unor autori religioși precum Savatie Baștovoi care scriu pe teme culturale în vogă, dintr-o perspectivă religioasă: dragoste și relații personale, gender, parenting etc. Într-un sens, mai degrabă decât vocea care se opune, BOM încearcă să fie una dintre vocile câmpului cultural, aducând discuția în albiile care o interesează, încercând să construiască valori și teme culturale proprii, să participe activ la marile dezbateri culturale (mai ales în sensul culturii populare) ale epocii etc.
O altă direcție a activității BOM pe frontul cultural este relația cu alte grupuri religioase. În 2016 ÎPS Mitropolitul Vladimir a constituit Sectorul Sinodal pentru Activitatea Misionară, antisectară și antischismatică.[46] Scopul acestui departament al Mitropoliei era de da startul unui război împotriva așa ziselor ”secte”, adică alte confesiuni religioase cum ar fi Martorii lui Iehova,[47] Adventiștii de Ziua a Șaptea etc, prin desfășurarea unor campanii de propagandă ”anti”, pentru a menține influența și controlul suprem asupra ”sufletelor” enoriașilor.
În acest fel, BOM încearcă să își protejeze ”teritoriul canonic”, adică un monopol al activității religioase în spațiul Republicii Moldova.
Aceste lupte sunt și despre păstrarea și creșterea veniturilor financiare bisericești, formate din taxele pentru oficierea ceremoniilor tradiționale cum ar fi cununii, cumetrii, botezuri, înmormântări. Taxele pentru serviciile oferite de ”slujitorii domnului” variază de la o biserică la alta, unele se presupune că sunt modeste, altele sunt atât de mari încât creștinii din familii cu venituri mici nu-și pot permite o simplă înmormântare, unii preoți chiar refuzând să oficieze anumite slujbe dacă știu că creștinul cutare nu are suficiente resurse financiare, invocând că fie nu a fost cununat sau botezat în biserica din localitate ori că a trăit în păcat.
Să vedem câteva exemple scandaloase apărute în mass-media. În luna august 2017 Parohul bisericii Alexei Gheorghelaș din satul Frasin, raionul Dondușeni, a încuiat biserica și a refuzat să înmormânteze un băștinaș care fiind plecat la Moscova la muncă a decedat într-un accident pe șantier. Motivul refuzului a fost că bărbatul decedat nu a reușit să se cunune.[48] Cu un an mai devreme același preot a refuzat să înmormânteze un enoriaș care nu s-ar fi împărtășit și era alcoolic.[49]
Un alt preot de la nordul țării, din satul Clocușna, raionul Ocnița, Valeriu Ungureanu, a devenit renumit pentru că a refuzat să înmormânteze un enoriaș din sat pentru că nu aveau suficienți bani. Apoi s-a descoperit că ”slujitorul domnului” nu se apuca să oficieze botezuri dacă cuplul nu aveau cel puțin 15 cumetri. Adică în cifre ar fi circa 1000 de lei.[50]
Mai recent, în noiembrie 2018, preotul din satul Răciula, raionul Călărași, a refuzat să o înmormânteze pe o enoriașă, din motiv că fiica acesteia și-a botezat copilul în satul vecin, obligând-o mai întâi să achite taxa de botez la biserica din satul natal apoi preotul va accepta să o înmormânteze pe maică-sa.[51]
Lista acestor cazuri care ”promovează valorile creștine” poate continua, și astea sunt doar câteva exemple. Reprezentanții Bisericii Ortodoxe din Moldova pe lângă faptul că îi intimidează și discriminează cetățenii care împărtășesc alte confesiuni religioase, își bat joc de creștinii ortodocși care de multe ori dau ultimul leu pentru o lumânare. Pe de o parte se declară apărătorii valorilor tradiționale creștine, iar pe de alta manifestă un comportament de oameni lacomi care își umilesc enoriașii.
În loc de concluzie.
Biserica Ortodoxă din Republica Moldova, prin prisma privilegiilor și conexiunile cu puterea nu ar trebui să danseze în ritmul intereselor actorilor politici. Participând la jocurile murdare electorale, biserica nu face altceva decât să cultive ură și invidie în societate.
Apoi, BOM a abandonat rolul pe care îl așteaptă toată lumea de la ea: să fie de partea celor sărmani și neajutorați, a celor slabi și umiliți (care-s foarte mulți).
Să nu uităm, în cel mai mare scandal politico-economico-moral al istoriei contemporane a țării – furtul miliardului – vocea bisericii nu s-a auzit nicăieri. Absența acestei voci (care ar fi criticat, ar fi admonestat – or, e scris în Biblie să nu furi), ar putea cântări mai mult decât sprijinul vocal pentru tot felul de figuri politice temporare.
Rolul acestei instituții este de a contribui la un echilibru moral în societate. Cetățenii Republicii Moldova demult au depășit stereotipurile în care credeau la începutul anilor 90, dar metodele de influență ale BOM eu rămas aceleași. Atât timp cât BOM va urma strategiile sale conservatoare, numărul enoriașilor va scade semnificativ. Tânăra generație nu mai merge duminica la biserică, și acest lucru probabil că este simțit de Mitropolia Moldovei, ale cărei tactici de propagandă deja nu mai sunt eficiente.
Lupta pentru încredere se face prin fapte bune și transparență, nu prin impunere. Oricât de mult Mitropolia Moldovei nu s-ar zbate pentru păstrarea influenței, din câte se vede, cel de-al doilea deceniu al secolului XXI inevitabil este apusul Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova. Pentru că tot mai multă presă scrie, iar tot mai mulți cetățeni se informează, întreabă și luptă pentru bunul simț.
Amin.
[1] http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=30&id=5582
[2] http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=342252
[3] https://ro.wikipedia.org/wiki/Mitropolia_Basarabiei
[4] https://ro.wikipedia.org/wiki/Mitropolia_Chi%C8%99in%C4%83ului_%C8%99i_a_%C3%AEntregii_Moldove
[5] https://ro.wikipedia.org/wiki/Vladimir_Cantarean
[6] http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=342252
[7] http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=342252
[8] https://www.europalibera.org/a/27432127.html
[9] http://moldnova.eu/ro/biserica-din-republica-moldova-deja-plateste-impozite-24555.html/
[10] https://www.zdg.md/editia-print/investigatii/mitropolitul-de-milioane-ips-vladimir-fondator-de-firme-arendas-la-moldsilva-cu-casa-de-vacanta-in-padure-si-apartament-de-lux
[11] https://ortodoxinfo.ro/sfintele-canoane-ale-bisericii/sfintele-canoane-apostolice/
[12] https://www.zdg.md/editia-print/investigatii/mitropolitul-de-milioane-ii-casa-de-lux-si-femeia-din-spatele-ips-vladimir
[13] http://moldnova.eu/ro/binecuvantarea-mitropolitului-moscovei-pentru-dodon-in-prag-de-alegeri-8476.html/
[14] http://diez.md/2014/02/05/video-angela-gonta-si-vlad-filat-au-fost-astazi-cununati-de-mitropolitul-vladimir/
[15] https://savatie.wordpress.com/2010/11/18/ips-mitropolit-vladimir-a-prezidat-alaturi-de-premierul-filat-conferinta-%E2%80%9Cpredarea-religiei-in-scoala-factor-de-consolidare-a-societatii%E2%80%9D/
[16]https://platzforma.md/arhive/33752
[17] https://www.timpul.md/articol/sacrilegiu-pldm-abuzeaza-de-biserica-in-scopuri-electorale-75663.html
[18] https://www.zdg.md/stiri/stiri-sociale/poze-noi-dezmatul-mitropolitului-care-l-sustine-pe-igor-dodon
[19] http://moldnova.eu/ro/binecuvantarea-mitropolitului-moscovei-pentru-dodon-in-prag-de-alegeri-8476.html/
[20] http://diez.md/2018/06/01/genderdoc-m-indeamna-societatea-civila-sa-se-alature-declaratiei-impotriva-discursului-homofob-al-presedintelui-republici-moldova/
[21] https://www.gdm.md/ro/content/presedintele-dodon-recunoscut-vinovat-de-instigare-la-ura
[22] http://tv8.md/2018/12/10/video-dodon-il-aduce-pe-mitropolitul-vladimir-sa-i-sfinteasca-presedintia-renovata-din-banii-turciei-de-sf-nicolae/
[23] http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731
[24] https://www.canal3.md/ro/fara-preoti-la-careuri-un-grup-de-initiativa-sustine-ca-prezenta-clericilor-la-primul-sunet-este-con_51991.html
[25] https://suntparinte.md/icoanele-prezente-in-unele-scoli-din-moldova-creeaza-disconfort-psihologic-pentru-elevii-care-au-alte-convingeri-religioase/
[26] https://www.youtube.com/watch?v=z8WX8_ut5ek
[27] http://lex.justice.md/md/311684/
[28] https://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_%C3%AEn_Republica_Moldova
[29] https://www.soros.md/files/publications/documents/Studiu_Biserica%20si%20Stat%20in%20RM.pdf
[30] https://platzforma.md/arhive/386328
[31] https://www.europalibera.org/a/inceput-de-an-scolar-monica-babuc/28707552.html
[32] https://mecc.gov.md/sites/default/files/educatia_moral-spirituala_clasele_i-iv_ghidul_invatatorului.pdf
[33] http://ea.md/mame-minore-riscurile-graviditatii-in-adolescenta/
[34] https://www.publika.md/date-alarmante-mame-din-adolescenta-cate-minore-din-moldova-au-adus-pe-lume-copii-anul-trecut_2964151.html
[35] http://www.canal2.md/news/cursul-de-educatie-sexuala-marul-discordiei-preotii-sunt-contra-predarii-scoli-acestei-discipline_61337.html
[36] https://special.timpul.md/educatia-sexuala-in-moldova/
[37] http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&id=4663&idc=168
[38] https://acum.tv/articol/10755/
[39] https://www.youtube.com/watch?v=al0UZQ-yYD0
[40] https://acum.tv/articol/10755/
[41] http://www.jc.md/preotul-cibric-nu-renunta/
[42] https://ro.wikipedia.org/wiki/Codul_lui_Da_Vinci_(film)#cite_ref-6
[43] http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2006/05/060516_moldova_vinci.shtml
[44] https://platzforma.md/arhive/38512
[45] http://www.zdg.md/149/cultura/3.php
[46] http://mitropolia.md/a-avut-loc-sedinta-de-constituire-a-sectorului-sinodal-pentru-activitate-misionara-antisectara-si-antischismatica/
[47] http://moldnova.eu/ro/mitropolia-moldovei-inceput-batalia-pentru-sufletele-sectantilor-si-necredinciosilor-999.html/
[48] https://crimemoldova.com/news/social/principii-ortodoxe-la-dondu-eni-un-preot-ar-fi-refuzat-s-nmorm-nteze-un-b-rbat-pe-motiv-c-defunctul-/
[49] http://www.jc.md/preotul-din-frasin-donduseni-refuza-sa-si-inmormanteze-enoriasii-care-traiesc-in-pacat/
[50] https://www.realitatea.md/-video–scandal-la-ocnita–un-preot-refuza-sa-oficieze-inmormantarea-celor-saraci–iar-oamenii-cheama-preoti-din-alte-sate_27891.html
[51] https://curaj.tv/2018/12/04/cel-mai-nesimtit-preot-a-lasat-oamenii-cu-mortul-in-drum/
Acest articol face parte din proiectul ”Informarea opiniei publice despre desfășurarea Congresului Mondial al Familiilor din Chișinău” (World Congress Family Moldova September 2018). Proiectul este realizat cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova, prin intermediul Departamentului Justiție și Drepturile Omului.
Proiectul își propune să informeze publicul din Republica Moldova despre Congresul Mondial al Familiilor, istoria și structura acestuia, evenimentele CMF în Europa de Est. De asemenea textele vor investiga teme precum agenda conservatoare locală și regională, religiozitate și politică în Europa de Est, politizarea religiei etc.
Acest articol nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Fundației Soros-Moldova. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informaţiilor prezentate îi revine autorului articolului.
„Marile sărbători ortodoxe sunt și sărbători de stat (deci zile de odihnă). Acest lucru nu se întâmplă cu alte confesiuni…”
Care e problema? Citeste mai sus: „… o țară în care majoritatea cetățenilor – 96.8 % conform ultimului recensământ din 2014[1] – se declară a fi de religie creștin ortodoxă…”
Deci, e un exercitiu democratic.
Referitor la cazul cu menora de la 2009. Din punct de vedere civic conflictul a fost provocat de reprezentantii religiei iudaice la care au reactionat reprezentantii religiei crestine ortodoxe. Daca nu ar fi fost o reactie imediata ar fi fost posibil ca conflictul sa treaca in unul etnic intre moldoveni si evrei. Este de mentionat rolul realist si pozitiv al evreilor, care nu au mers la agravare si rolul negativ al autoritatilor publice care prin deciziile sale incompetente, practic, au stimulat conflictul. Cibric a avut un rol pozitiv, care a luat murdaria asupra sa si a permis autoritatilor publice si conducerii bisericesti sa iasa basma curata din acest conflict.
Apropo, in limbajul bisericesc cuvintul „jidov” este unul obisnuit si nu trebuie sa-i atribuim un sens neaparat negativ.
daca 99 de cetateni se aduna sa bata unul (ori il lipsesc de drepturi) asta nu de democratic chiar daca ei is 99 si el e doar unul. pentru ca numarul reprezinta doar o parte a democratiei. egalitatea in fata legii e alta parte.
” Din punct de vedere civic conflictul a fost provocat de reprezentantii religiei iudaice la care au reactionat reprezentantii religiei crestine ortodoxe. ” – ce fel de provocare? au scos o menora, asta de cind e provocare?
Naivitatea nu e un lucru chiar bun…
SUA este un stat democratic si de drept nu de un an sau doi, insa abea acum se bucura de un succes mare a societatii ca un negru a ajuns la postul de presedinte.
Teoretic ar fi bine ca societatea sa adopte legi si sa traiasca conform legilor primite, iar practica ne demonstreaza ca legile care nu corespund realitatii ramin doar pe hirtie, ba chiar au efect negativ prin faptul ca cetatenii se deprind a ignora legile si le ignora si pe cele ce ar putea fi respectate.
In realitatea noastra egalitatea confesiilor este o fictie, o lege prematura, impusa din exterior care nu este acceptata de majoritate.
Credinta (care este temelia religiei) tine de irational, este sora fanatismului si sa incerci sa introduci in centrul unei majoritati religioase covirsitoare simboluri streine ei este o provocare.
Aceasta este autocolonizare – noi nu sintem destul de civilizati, de ”albi”, de inteligenti, de ”evoluati” ca sa nu ne dam unul la altul cu bita in cap cind sintem diferiti.
Sintem…de toate sintem, destul de civilizati si restul
Vitalie, vad ca cochetezi cu rasismul… Ia spune, crezi cumva ca albii sunt mai rai ca alti oameni?
Articolul in sine da dovada de o neintelegere crasa a ce inseamna institutiile religioase in era drepturilor omului.