Pe data de 2 septembrie 2017, la sediul central al Bibliotecii Municipale „B.P.Hașdeu” a avut loc cel de-al doilea eveniment din cadrul proiectului „Comunități active pentru democrație participativă în oraș”. Prezentarea a fost pregătită de către sociologul și activistul civic Vitalie Sprînceană, vizând posibilitățile de stabilire și valorificare a mijloacelor de care dispun sau ar putea dispune cetățenii pentru promovarea și realizarea propriilor idei întru binele public sau a comunității din care fac parte.
În vederea implementării unei inițiative civice sunt necesare resurse, ce presupun nu doar banii propriu-zis, ci și serviciile pe care le pot presta membrii comunității, implicându-se ca personal în bază de voluntariat sau muncă plătită. Resursele umane înseamnă timpul, cunoștințele și abilitățile pe care cetățeanul le poate învesti în proiectul comun. Premiza constituirii oricărui grup de inițiativă rezidă din acordul membrilor acestuia cu privire la treburile obștești ce necesită a fi îmbunătățite sau soluționate.
Prima clasificare a resurselor este exprimată prin resursele monetare și cele non-monetare. În cadrul seminarului s-au oferit exemple ale proiectelor Băncilor timpului și monedelor locale ce funcționează în interiorul unor localități din diferite regiuni ale lumii. Scopul acestor proiecte este de a re-gândi și re-orienta modelul economic al schimbului monetar, în cadrul căruia costul diferitor bunuri și servicii sunt evaluate inegal, contribuind la pauperizarea unor grupuri marginale.
Banca timpului scoate din circuit banii întru valorificarea timpului, astfel încât costul unei ore de muncă a unui dulgher, profesor, medic sau bărbat/femei casnic(e) se echivalează. Fiecare dintre membrii comunității poate lucra o oră pentru celălalt în schimbul unui talon de o oră pe care poate s-o ramburseze prin beneficierea de alte servicii de care are nevoie, prestate de alt membru al comunității. Aceasta e o inițiativă cu scopul de a re-defini munca, având la bază miza ajutorării reciproce, calității serviciilor oferite și respectului pentru talentul și îndeletnicirea vecinului.
Monedele locale își au rostul de a restabili dezechilibrul economic și perpetua circuitul mărfurilor întru satisfacerea nevoilor localnicilor și dezvoltarea comunității. Acest model presupune emiterea de monede în cadrul unei localități de către autoritățile publice locale sau întreprinderile autohtone, în lipsa mijloacelor financiare pentru plata salariilor și serviciilor, ca resursă suplimentară celei oficiale. Circuitul acestei monede însuflețește economia locală, suplinind deficitul bănesc, încurajând consumul, investițiile și fondurile pentru modernizarea infrastructurii, re-utilarea spațiilor de beneficiu public, îmbunătățirea diferitor servicii de asistență socială din comunitate.
O altă clasificare a resurselor poate fi făcută după criteriul de apartenență particulară sau colectivă a acestora, referindu-ne la resursele publice, comunitare sau private. Resursele publice presupun spațiile deschise și închise ce pot fi folosite în mod gratuit de cetățeni pentru organizarea și desfășurarea întâlnirilor, discuțiilor pentru dezbaterea problemelor care îi preocupă. Acest fapt soluționează lipsa sediului și stimulează coeziunea grupului. Totodată, resursele publice înseamnă infrastructură publică, granturi și fonduri oferite de stat pentru finanțarea unor campanii, alocații, bugetare participativă.
Bugetarea participativă presupune mecanismul, prin intermediul căruia o parte din bugetul local este gestionat de către cetățeni, prin identificarea problemelor locale, apoi propunerea, elaborarea și implementarea proiectelor, având o viziune comună asupra chestiunilor problematice ce necesită intervenție și clarificare. Pentru că resursele de care dispun cetățenii sunt limitate la câteva procente din bugetul total al localității sau taxă fixă alocată de către consiliul local întru asigurarea participării societății civile la procesul decizional al autorităților publice locale, proiectele sunt expuse votului cetățenilor, reieșind din necesitățile și prioritățile existente. În 2017, proiectul bugetării civile a fost implementat pentru prima oară la Chișinău, cu un buget de 1 milion de lei, urmând să crească anul următor până la 3 milioane.
Despre experiența implementării bugetării participative la Bălți, a vorbit Renata Grădinaru, secretară a CCS pentru educație, protecție socială și sănătate publică din municipiul Bălți. Pe lângă descrierea și analiza proiectelor beneficiare de finanțare, au fost puse în discuție procedura de votare a proiectelor și comisia de implementare a acestora, absența unei platforme de participare a cetățenilor și a unei campanii de informare și instruire adecvată. La etapa actuală, în lipsa cadrului legislativ-formal ce ar reglementa procesul de gestionare al bugetului civic, acest instrument de finanțare și implicare al cetățenilor necesită elaborarea unei strategii de lucru pentru punerea în funcțiune a mecanismului.
Resursele comunitare se referă la abilitățile și calificările vecinilor unui cartier ce se angajează să participe efectiv, cu propriile forțe, la ameliorarea vieții din curte, sector și localitate; în același timp, acestea pot fi interpretate prin prisma aspectului financiar, un exemplu potrivit fiind monedele locale la care s-a făcut referință mai sus. Aceste monede sunt o resursă comunitară, pentru că au fost introduse cu scopul depășirii unui moment critic, pentru resuscitarea vieții economice, îmbunătățirea calității vieții membrilor comunității.
Proiectele mai pot fi finanțate colectiv, prin inițierea unor campanii de crowdfunding și crowdsourcing pe platforme online și/sau offline. Campania de crowdfunding este e formă de colectare a finanțelor pentru implementarea proiectelor. Fondatorii proiectului se pot adresa potențialilor sponsori prin descrierea conceptului cauzei lor, relatând despre scopul, obiectivele, beneficiile și suma necesară pentru realizarea acestor intenții. Campania de crowdsourcing este o modalitate eficientă de a găsi potențialii colaboratori interesați de prestarea unor servicii, presupunând înregistrarea pe platforme online atât a celor ce caută specialiști, cât și a specialiștilor ce-și propun serviciile. Astfel, se crează o platformă de întâlnire a reprezentanților societății civile pentru o cauză comună, având o viziune comună.
Într-un final, s-a vorbit despre resursele private, ce vizează finanțările din partea unor organizații, asociații sau instituții (Solidarity Fund PL Moldova, Fundația Soros Moldova, European Endowment for Democracy, etc.) ce sponsorizează inițiativele persoanelor fizice sau juridice pentru promovarea valorilor democratice, participarea societății civile și responsabilizarea funcționarilor autorităților publice. Toate formele și exemplele resurselor discutate în cadrul seminarului oferă cetățenilor responsabili, ce-și asumă sarcina de a se implica și a participa la soluționarea problemelor sociale, o perspectivă de ansamblu asupra modalității în care-și pot implementa proiectele și interveni în deciziile asupra unor chestiuni de interes public.
Text: Cristina Railean
Sursa imaginii: http://www.hourimpact.org/
