Programele de integrare ale persoanelor refugiate din Ucraina trebuie să țină cont de particularitățile specifice care definesc profilul persoanelor refugiate din Ucraina, precum profilul de gen, structura familiilor, profilul educațional și intenția de reîntoarcere în Ucraina. Particularități ce țin de profilul de gen și structura familiilor indică că majoritatea persoanelor refugiate apte de muncă sunt femei, care au în îngrijirea lor copii și alte persoane dependente, fapt care creează provocări specifice pentru integrarea pe piața muncii. Din acest considerent este crucial ca măsurile de integrare pe piața muncii să fie sensibile la dimensiunea de gen.
Ținând cont de vulnerabilitatea economică sporită a beneficiarilor de protecție temporară, este important ca, abilitatea de angajare în câmpul muncii să nu condiționeze accesul la alte drepturi precum dreptul la locuință sau dreptul la sănătate.
Cadrul legal cu privire la integrarea străinilor pe piața muncii, și anume Legea nr. 274 din 27.12.2011 privind integrarea străinilor și Legea nr. 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj – NU au fost ajustate pentru a include persoanele care beneficiază de protecție temporară.
Prin urmare, beneficiarii de protecție temporară au acces doar la câteva servicii de ocupare a forței de muncă (informare, ghidare în carieră și intermedierea muncii), și NU au acces la măsuri active de ocupare a forței de muncă, la programe de facilitare a ocupării și la asigurare de șomaj.
Potrivit art. 4 din Legea nr. 274/2011 privind integrarea străinilor în Republica Moldova, procesul de integrare a străinilor în Republica Moldova se realizează cu respectarea principiului nondiscriminării se al egalității de tratament.
Constatăm că excluderea beneficiarilor de protecție temporară de la serviciile de integrare a străinilor reprezintă un tratament inegal și discriminatoriu în raport cu alte categorii de beneficiari de protecție internațională.
Din cauza barierelor pe care le întâmpină la angajare, rezultatele chestionarului elaborat în cadrul acestei cercetări arată că mai multe persoane refugiate din Ucraina sunt angajate în raporturi atipice de muncă, în special angajați informal sau în baza contractului de prestări servicii. Aceste practici de angajare a beneficiarilor de protecție temporară afectează securitatea locurilor de muncă și drepturile de muncă ale persoanelor refugiate din Ucraina.
