MIHAI IOVĂNEL
Târgul de carte Bookfest se reia după o pauză de doi ani. Vreme de cinci zile (1-5 iunie), editurile își expun oferta în pavilionul B2, care asigură un spațiu optim – mai dinamic, probabil, chiar decât pavilionul central; în plus, sezonul în care se desfășoară face Bookfestul mai atractiv decât Gaudeamusul din toamnă/iarnă (când, e drept, apar mai multe cărți).
Programul de lansări și evenimente poate fi consultat aici. Întreruperea provocată de pandemie îi imprimă aspectul unor straturi geologice suprapuse: cărți foarte recente stau alături de volume publicate în 2021, dar care nu au putut fi lansate. Așa că în lista de recomandări care urmează, deși am acordat prioritate noutăților, am strecurat și câteva titluri un pic mai vechi.
1. Evenimente
Dacă aș alege o singură carte de la târg, aceasta ar fi Memorii de dincolo de mormânt de Chateaubriand (trad. Marina Vazaca, Editura Vremea): una dintre cele mai neobișnuite cărți autobiografice publicate vreodată. 2000 (!) de pagini de memorii magnific scrise (și traduse exemplar), pline de povești și de digresiuni istorice sau eseistice.
Am citit romanul de debut al lui Quentin Tarantino, A fost odată la Hollywood, imediat ce a fost publicat în engleză. Faptul că apare (la Humanitas) într-o traducere semnată de Iulia Gorzo mă face să vreau deja să-l recitesc. Nu-i câtuși de puțin o simplă novelizare a filmului cu acest nume; de pildă, sfârșitul șocant al filmului este expediat în câteva rânduri pe la mijlocul cărții. Tarantino introduce în roman o mulțime de lucruri pe care nu le-ar fi putut filma: nu doar backstories, dar și zeci de pagini de critică de cinema – parte din aceasta pur speculativă/contrafactuală, dedicată unor pelicule care nu există decât în capul lui Tarantino.
Fără să fie cel mai important roman al lui Thomas Pynchon, Viciu ascuns (trad. Dan Croitoru, Polirom) este unul dintre cele mai accesibile – un detectiv prăjit de marijuana încearcă să dea de capătul unor povești încurcate, pline de ecourile unor conspirații comice și obscure. Îl trec printre evenimente nu doar pentru că Pynchon este unul dintre cei mai mari scriitori ai ultimului secol („cel mai mare scriitor în viață din literatura lumii”, zice Mircea Cărtărescu, care sigur a citit-o pe toată), ci și pentru că dificultatea traducerii este fantastică.
2. Ficțiune tradusă
Litera publică două romane ale celui mai recent Nobel pentru literatură, Abdulrazak Gurnah: Abandon și Paradis. Ambele sunt traduse de Andreea Năstase.
De când a fost lansată Anansi, colecția coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu la Pandora M (imprint al Editurii Trei), cam toată lumea e de acord că această colecție n-are prea mulți rivali pe piața română în termeni de calitate (selecție, traduceri, editare, prezentare). Dintre titlurile recente vreau să citesc în primul rând Sezonul uraganelor de Fernanda Melchor (trad. Marin Mălaicu‑Hondrari).
3. Ficțiune.ro
Amintesc în primul rând o serie foarte promițătoare de debuturi: Sașa Zare, Dezrădăcinare (frACTalia); Irina Brumă, Perfect nemulţumită (Cartier); Remus Boldea, A râs și tata (Trei); Lavinica Mitu, Bărbatul fără cap (Polirom); Ruxandra Burcescu, Instabil (Humanitas).
Vreau să citesc și noile cărți ale lui Cătălin Pavel (romanul Toate greșelile care se pot face, Humanitas) și George C. Dumitru (volumul de povestiri Fericire, Polirom). De asemenea, antologia de proză scurtă editată de Marius Chivu – Kiwi, 2022. Granițe (Polirom). Nu știu dacă revista Iocan a murit sau doar se odihnește, dar antologiile anuale ale lui Chivu (asta e deja a doua) îi țin locul cu succes.
4. Literatură pentru copii
Editura Paralela 45 lansează o nouă serie de proză, „Prima dragoste”, promovată ca „Literatură pentru copii și adolescenți”. Este deschisă cu titluri de Cristina Ispas (Eva și ceilalți), Diana Geacăr (El era frumos, eu eram iritată), Alina Pietrăreanu (Să trăiești cu o presiune constantă), Andrei Dósa (Ceaikovski la walkman), Andrei Crăciun (Bilili).
Cine dorește investiții sigure în clasici (clasice, de fapt) ale genului poate cumpăra Sora lui Colăcel de Lavinia Braniște și Trecere pentru pitoni de Carmen Tiderle (ambele la Arthur).
5. Thrillere
Două thrillere cu ambiții literare: Mă gândesc să-i pun capăt de Iain Reid (trad. Andreea Florescu, Curtea Veche); Cuvântul e crimă de Anthony Horowitz (trad. Liviu Szöke, Paladin).
6. SF/ fantasy/ literatură fantastică
Într-o retrospectivă a anului 2021 remarcasem că literatura fantastică din România traversează un mini-boom. Cert este că și în 2022 cărți ținând de genul SF/fantasy/fantastic reușesc să pătrundă în colecții mainstream: Cerul ca oțelul de Cosmin Leucuța (Humanitas), Șapte virtuți deșarte și o păcătoasă moarte de Alexandru Lamba (Litera), Rezervația de George Cornilă (Polirom).
Cine n-a cumpărat încă splendida nouă versiune (completă!) din Ciberiada lui Stanislaw Lem (trad. Ioana Diaconu-Mureșan, Curtea Veche) poate repara această eroare.
7. BD
Din iad. O autopsie a lui Jack Spintecătorul, capodopera lui Alan Moore și Eddie Campbell (trad. Alex Văsieș, Grafic), n-ar trebui ratată. N-ar trebui ratată nici seria Corto Maltese de la Cartea Copiilor, din care au apărut până acum patru volume.
8. Poezie
Volumul colectiv editat de V. Leac la frACTalia – Perturbări în desfășurare. O antologie a prezentului – face cât o minibibliotecă de poezie contemporană.
9. Nonfiction
La frACTalia și Editura pentru Literatură Feministă apare un volum de Analize literare feministe. Culegere de comentarii pentru BAC, coordonat de Laura Sandu. Poate fi cumpărat de la târg sau descărcat gratuit de aici.
Primul volum (vor fi două) din scrierile lui André Bazin, Ce este cinematograful?, este publicat în îngrijirea lui Andrei Gorzo la Polirom și UNATC Press. Tot Gorzo prefațează memoriile lui Ingmar Bergman – Imagini. Viaţa mea în film (trad. Ioana Ghişa, Nemira).
O apariție care se anunță importantă este volumul lui Florin Buhuceanu Homoistorii. Ieșirea din invizibilitate (Humanitas): nu o „istorie exhaustivă a comunității gay în România, ci mai degrabă o introducere la o astfel de lucrare”.
În fine, unul dintre bestsellerurile târgului va fi probabil O istorie genetică (incompletă) a românilor de Mihai G. Netea (Humanitas). Nu doar pentru că subiectul este cât se poate tricky; dar cu siguranță se vor găsi destui români care să caute acolo dovezi științifice că prototipul Adam a fost fabricat la Tecuci.
Imagine principală de Ahmad Ardity de la Pixabay.
Articolul a fost publicat inițial pe pagina de internet a revistei Scena9.
