RECENTE

Raportul Ombudsmanului: Moldova încă nu are o strategie coerentă pe termen mediu și lung privind gestionarea situația persoanelor refugiate

Autor: Redacția

Săptămîna trecută, Oficiul Avocatului Poporului a publicat primul său raport privind respectarea drepturilor refugiatelor și refugiaților din Ucraina în Republica Moldova. Acesta este un document care evaluează performanța autorităților moldovenești în răspunsul la criza refugiaților din Ucraina, din perspectiva drepturilor omului, în perioada 25 februarie – 30 aprilie 2022.

PLATZFORMA  a contribuit la alcătuirea și redactarea raportului. De asemenea, o parte din comunitatea PLATZFORMA, ca parte a inițiativei Moldova pentru Pace, a contribuit la raport cu exemple și cazuri concrete ce au ilustrat anumite constatări ale raportului. 

Raportul face mai multe constatări critice față de răspunsul autorităților de a gestiona situația persoanelor refugiate din Ucraina: traversarea frontierei, protecția temporară, transportarea, cazarea, asistența medicală, accesul la angajare în cîmpul muncii. 

Cele mai importante constatări sînt:
– La nivel național nu a existat vreun act legal ce ar fi constatat afluxul sporit de străini. Altfel spus, Republica Moldova nu a instituit un mecanism de protecție temporară (pe o perioadă rezonabilă) a persoanelor refugiate, care le-ar granta un set minim de drepturi.
– Lipsa actului de constatare a afluxului de străini a dus la inaplicabilitatea Mecanismului național de gestionare unitară și coerentă a situației în eventualitatea unui aflux sporit de străini, mecanism, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1146/2017. 
– Centrul Unic de Gestionare a Crizei (CUGC), la moment nu dispune de un plan de acțiuni complexe pentru gestionarea situației de criză cu privire la afluxul de străini din Ucraina.
– Se constată lipsa unor reglementări la nivel național cu privire la cazarea persoanelor străine aflate în protecție temporară pe teritoriul Republicii Moldova, care să stabilească standarde minime și proceduri de cazare, reieșind din starea excepțională pentru care se oferă protecția temporară.
– La punctele de trecere a frontierei, Vulcănești-Vinogradovca (Bolgrad), Costești-Stînca, Giurgiulești-Reni, Giurgiulești-Galați, Sculeni-Sculeni, Ceadîr-LungaMaloiaroslaveț și Otaci-Moghilev Podolsck, inclusiv, s-a constatat, în perioada inițială a stării de urgență (februarie -martie), insuficiența blocurilor sanitare pe teritoriul punctelor de frontieră, cele existente fiind în condiții insalubre, de asemenea, lipsa spațiilor special amenajate, destinate îngrijirii copiilor mici, lipsa accesului la apă potabilă, lipsa serviciilor de asistență medicală primară.
– se constată lipsa unui concept a transportării persoanelor străine din Ucraina, în special în cazul stabilirii unui grad de alertă a afluxului de străini. 
– În perioada martie –aprilie curent, de către Oficiul Avocatului Poporului și Consiliul Consultativ au fost monitorizate 36 de centre de plasament acreditate de către ANAS, scopul monitorizărilor fiind identificarea nivelului de implementare a standardelor minime. Urmare a monitorizărilor realizate a fost ușor de stabilit că în majoritatea cazurilor, infrastructura centrelor era de tip vechi, blocurile cărora necesită reparații. Nu în toate cazurile edificiile erau amplasate separat și nu erau destinate exclusiv pentru deservirea refugiaților. Astfel persoanele refugiate au fost cazate în edificii ce făceau parte din instituții spitalicești, cămine studențești, grădinițe, centre sociale destinate persoanelor cu dizabilități, sau destinate pentru reabilitarea victimelor violenței domestice. În acest sens, ținem să menționăm
situația beneficiarilor cazați în cadrul Spitalului de Ftiziopneumologie din Chișinău, locație destinată tratamentului medical și nu serviciilor sociale, motiv pentru care Ombudsmanul asolicitat sistarea imediată a acestuia. De asemenea s-a constatat, că toate centrele vizitate nu dispun de acomodare rezonabilă pentru persoanele cu dizabilități.
– În unele centre se constată insuficiența mobilierului (paturi, mobilier pentru servirea hranei și păstrarea lucrurilor personale), De asemenea, s-a observat o distribuire neraționalizată a unor bunuri precum saltelele de dormit. În unele centre acestea erau în cantitate insuficientă, în schimb, în alte centre erau în surplus, aflate în dezordine pe holuri și alte spații. 
– Pe lângă aceasta, nu toate centrele aveau spații delimitate care ar servi pentru asigurarea intimității beneficiarilor, iar în unele cazuri, ușile odăilor nu erau funcționale, fapt ce nu permite păstrarea în siguranță a bunurilor.
– Voluntarii inițiativei Moldova pentru Pace au raportat încă de la începutul crizei mai multe cazuri de discriminare directă a persoanelor de etnie romă, dar și a altor minorități etnice sau religioase, atât de către centrele de stat cât și în domeniul privat. Astfel, voluntarii care intermediau cazarea refugiatelor și refugiaților au fost atenționați telefonic în repetate rânduri de administratorii unor centre de plasament, precum că acestea nu vor accepta la cazare persoane de etnie romă. Voluntarii erau somați să refere la aceste centre „doar ucraineni” (într-un caz chiar a fost utilizată expresia „doar ucraineni puri”). În alte cazuri voluntarii erau rugați să afle etnia persoanelor înainte de a-i referi la centre, lucru pe care l-au considerat inacceptabil. Mai mult ca atât, voluntarii care au participat în vizite de monitorizare pe lângă specialiștii Oficiului Avocatului Poporului au raportat că unii administratori de centre ar fi fost contactați de poliția locală și preveniți că centrele respective nu trebuie să accepte persoane de etnie romă.
– Voluntarii care au activat la punctele de trecere a frontieră au raportat și practica reprezentanților autorităților de a convinge/încuraja persoanele de etnie romă ca aceștia să-și aleagă ca destinația România și nu Republica Moldova, motivând că centrele de plasament nu ar mai avea locuri disponibile.
– În mare parte, personalul, în special cel de conducere, nu este adecvat și nu are pregătirea de a gestiona și comunica cu grupuri de persoane multiculturale. Totodată, se constată lipsa sau insuficiența personalului auxiliar, asistenților sociali comunitari și a lucrătorilor sociali pentru deservirea centrelor, volumul de lucru fiind pasat în mare parte voluntarilor, prezența cărora era mai vizibilă în centre.
– Autoritățile nu au avut o procedură standard de monitorizare a situației străinilor cazați în sectorul privat – familii sau centre de plasament neautorizate/neoficiale.
– Concluzionând supra, autoritățile naționale au avut o abordare fragmentată a procesului de gestionare a situației de criză, fără o strategie de gestionare pe termen scurt, mediu sau lung. Rolul primordial, în acest proces, ar fi trebuit să îl aibă autoritățile responsabile de gestionarea frontierei de stat, în contextul asigurării unui management pozitiv al acesteia. Totodată, multiplele derogări de la normele legale generale, dar și intervențiile de moment, denotă lipsa unui cadru legal special care ar determina un concept unic de abordare a situației persoanelor strămutate urmare unui conflict armat, precum și mecanismele de implementare ale acestuia.

Întreg raportul poate fi consultat pe pagina de internet a Oficiului Avocatului Poporului. 

Despre autor

Redacția

Portalul https://platzforma.md (PZF) îşi propune să fie un spaţiu online de reflecţie şi atitudine critică.

Lasa un comentariu