Ministerul Culturii din Republica Moldova a fost vestit prin faptul că de-a lungul anilor a reușit să susțină cu hârtie colorată și creioane evenimentele de importanță culturală din țară. În iunie 2017, ministerul a fuzionat cu cel al educației, sportului și pe cel al științei. De un an și câteva luni există Ministerul Educației Culturii și Cercetării (MECC). Ministra Monica Babuc și unii reprezentanți ai guvernului vizitează evenimente de mare calibru din țară, sarcina principală fiind înmânarea diplomelor sau deschiderea evenimentelor la care trebuie să participe de la câteva sute de cetățeni în sus și, în mod obligator, presa prietenoasă partidului de guvernământ.
Monica Babuc și Igor Dodon la Ceadîr-Lunga sursa foto: https://point.md/ru/novosti/politika/poza-zilei-monica-babuc-shi-igor-dodon-surprinshi-la-bratz
CV-urile unor angajați ai ministerului, conform datelor oficiale de pe site-ul ministerului, arată că aceștia au abilități IT, știu a scrie în word, să facă prezentări Power Point și să navigheze pe internet. Calități profesionale vitale pentru un management guvernamental bun, mai ales atunci când vine vorba de o îmbunătățire a imaginii educației, culturii și cercetării din întreaga țară.
Contribuția MECC la educarea valorilor culturale sunt de lăudat. Dacă tragem cu ochiul peste activitățile ministerului, observăm că cifrele privind suportul financiar din partea statului pentru evenimentele culturale din acest an s-au dublat comparativ cu anul 2017 când ministerul era ”sărac”. Nu este clar unde era surplus de bani, la educație sau la cercetări, dar dacă în 2017 ministerul a susținut financiar 52 de proiecte cu 2 milioane de lei, în 2018 sunt 91 pe listă, cu aproape 4 milioane de lei. Ce a servit la creșterea bugetului pentru proiecte culturale deocamdată nu este clar. Managementul eficient, reducerea instituțiilor de învățământ, colaborarea educației cu biserica ortodoxă, scăderea demografică din cauza că tot mai multe familii pleacă din țară și își iau copiii cu ei? Unde găsim răspuns la această întrebare?
Să navigăm puțin pe internet.
Casa de Cultură din s. Hîrbovăț
fotografie exemplu
sursa: https://i.ytimg.com/vi/BofrQalrmjI/maxresdefault.jpg
Analizele statistice care pot fi găsite pe site-ul ministerului, arată că:
- Numărul instituțiilor de învățământ din țară în 2016-2017 s-a micșorat cu 32 de unități;
- Numărul de instituții de învățământ în 2017-2018 la fel s-a micșorat cu 48 de unități. Datele oficiale ne spun că în ultimii 2 ani în Republica Moldova au fost închise circa 80 de gimnazii și licee.
Nu cred că este nevoie de mai multe cifre pentru a înțelege că acea dublare a sumei alocate de MECC pentru proiecte culturale este un procent foarte mic dacă calculăm costurile de întreținere a unei școli timp de un an. Da, cifra putea fi de 10 sau de 20 de ori mai mare, salariile angajaților din sectorul culturii și educației să crească, și multe alte lucruri benefice pentru sistem. Dar, din câte cunoaștem, nimic nu a crescut și nu s-a îmbunătățit: lucrători din domeniul cultural cu greu o duc de la o lună la alta, școlile sunt dotate cu mobilier din deceniul 9 al secolului trecut și veceurile continuă a fi de model arhaic, iar casele de cultură continuă să servească drept case de nunți și cumătrii.
În ajutorul ministerului culturii vine societatea civilă, care încearcă an de an să propună tot mai multe proiecte de revitalizare, dar și promovare a culturii. Asociațiile obștești de profil cultural din țară, pe lângă faptul că propun proiecte, mai reușesc să obțină suport financiar din afara țării, organizează evenimente, invită experți străini, oferă instruiri gratuite (tot pe bani străini) și chiar creează parteneriate cu organizații internaționale, astfel servind totodată și în calitate de punte între instituțiile statului și ONG-urile din afara țării.
Calitățile manageriale ale MECC, obținute probabil în urma navigării prin internet, au devenit mai performante în ultimii ani, aceștia au învățat să se autopromoveze din banii publici. Cum anume? Prin organizarea anuală a concursului de proiecte culturale ale asociațiilor obștești finanțate din bugetul de stat. Acest apel deschis anual nu este altceva decât o campanie de promovare a ministerului pe spatele asociațiilor obștești, care este asemănător cu modelul campaniilor de fundraising. Ministerul nu acoperă cheltuielile pentru onorariile artiștilor și salariile echipelor care coordonează proiectele culturale, iar dacă le acoperă – aceste sume ar ajunge doar pentru o plăcintă și o cafea. Ministerul nu transferă banii pe conturile asociațiilor până activitățile propuse în proiect nu sunt realizate, ceea ce presupune că o asociație care abia începe activitatea sau nu dispune de resurse financiare din extern, trebuie să pună din buzunarul personal sau să lucreze gratuit cu speranța că la sfârșitul proiectului ministerul va transfera cei câțiva bănuți. De ce cu speranță că banii vor fi returnați? Pentru că există cazuri în care organizațiile au aplicat cu un proiect la ministerul culturii, au realizat activitățile din cont propriu, apoi din motive vagi banii nu au ajuns pe conturile asociațiilor.
Un exemplu este cazul asociației ”Plural” care a avut selectate 3 proiecte cu susținerea financiară a Ministerului Culturii, dar acestea nu au putut fi realizate din motivul că resursele financiare urmau a fi transferate abia după ce activitățile propuse în proiecte vor fi implementate (condiția ministerului). Acest lucru presupune că asociația ar trebui să investească fonduri proprii sau din alte surse pentru realizarea proiectelor, iar apoi Ministerul va returna cheltuielile.
Potrivit unor surse, echipa de coordonare a unui eveniment cultural a investit zeci de mii de lei din bani proprii, pentru apoi ministerul să nu le ramburseze cheltuielile din varii motive. Mesaje despre astfel de cazuri vor începe cu siguranță să apară în spațiul mediatic, iar ministerul va fi nevoit să-și revadă strategia de susținere a proiectelor culturale propuse de asociațiile obștești. Aceste ”susțineri” financiare sunt de proporții simbolice și neimportante pentru bugetul total al unor proiecte, o bună parte din acestea putând fi realizate din surse sută la sută externe, iar politicile și modalitatea de comunicare a ministerului facilitează în acest caz stagnarea proiectelor culturale.
Nu putem acuza MECC de nesimțire, acestea sunt regulile nescrise ale strategiei de marketing de st(op)at asociațiile obștești și dezvoltarea culturii. MECC, prin concursul de ”susținere financiară” a proiectelor propuse de către asociațiile obștești, de fapt nu contribuie la desfășurarea evenimentelor de promovare a culturii din Republica Moldova, ci la crearea unei imagini simpatice a ministerului. De exemplu, pentru anul 2018 au fost alocați 3.970.000,00 lei pentru 91 de proiecte culturale, 1.595.000,00 lei au fost pentru concerte sau festivaluri și 330.000,00 lei pentru concursuri. Jumătate din cele aproape 4 milioane de lei pentru anul 2018 au fost direcționate pentru (circa 35% din proiecte) evenimente cu participarea unui număr mare de persoane (adică cu o vizibilitate foarte bună). Majoritatea acestor concerte și festivaluri au fost organizate cu suport financiar extern, MECC contribuind cu sume simbolice doar pentru bifă și pentru o creștere a vizibilității sale prin plasarea logoului MECC pe toate materialele promoționale (bilete, pliante, afișe, site-uri web, spoturi TV) și nu în ultimul rând pentru înmânarea unor diplome sau pentru a ține discursuri de deschidere la ceremonii din partea Monicăi Babuc, din care neapărat să fie fabricate știri cu laude despre minister la posturile TV apropiate coaliției de la guvernare.
Având în vedere că asociațiile obștești care anual desfășoară evenimente culturale de amploare cu implicarea participanților locali și internaționali, asociații care de fapt organizează aceste evenimente cu suportul financiar extern în proporții de 90%, ar putea renunța în semn de protest la așa-zisa susținere financiară din partea MECC. De ce? Pentru că acea sumă mică de bani pe care o oferă ministerul nu susține în mod real proiectele culturale, ci pare a fi o plată simbolică de la stat pentru ca ministerul să-și facă publicitate prin intermediul unor proiecte pentru care plătesc banii după organizarea lor. Ce ar fi dacă asociațiile obștești cu experiență ar boicota și nu ar participa la apelul de proiecte culturale al MECC? Ar rămâne mai multe resurse financiare pentru proiecte culturale în mediul rural? MECC își va mări bugetul la departamentul relații cu publicul și va investi mai mult în instruirea funcționarilor pentru îmbunătățirea abilităților de navigare pe internet?
Acest articol este elaborat în cadrul proiectului „Atitudine socială 2018” – secțiunea „atitudine”, realizat în baza unui parteneriat dintre PLATZFORMA și Fundația Friedrich Ebert – Moldova. Articolele publicate în cadrul acestui proiect nu exprimă neapărat punctul de vedere al partenerilor.
